Discuție:Listă de cetăți din România

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Listă de cetăți din România este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.


Cred ca ar trebui sa stabilim exact ce intra la cetati si ce intra la castele. Vorbim de castelul Bran, castelul de la Hunedoara si castelul Bologa, desi functia acestora era practic aceeasi cu a Soimus-ului de exemplu sau a cetatii Sucevei. Plinul cel tanar 19 iulie 2007 18:24 (EEST)[răspunde]

Trebuie definite mai clar noțiunile de cetate, castel, palat. De multe ori apar confuzii și văd că începe să apară interes pentru extinderea domeniului. Chiar mă gândeam să demarăm un proiect despre cetățile, castelele și palatele din România. (vezi că Bologa e pusă la cetate - Cetatea Bologa, acolo e foarte clar că nu poate fi altfel). În plus e de luat în considerare cum le numim dacă de-a lungul secolelor și-au schimbat forma. Spre exemplu, Castelul Kornis din Mănăstirea a fost o cetate în toată regula care ulterior a fost transformată în ceva ce ar semăna mai mult cu un castel. --R O A M A T A 2007 mesaj 19 iulie 2007 21:25 (EEST)[răspunde]
Din pacate nu am carti de castelologie sau de castrometrie in româneste, dar cred ca exista o ambiguitate in limba română intre cetate (care cuprinde ceea ce in franceza s-ar numi château fort - vezi cetatea Poenari dar si ceea ce s-ar numi citadelle adica oras fortificat sau citadela bastionara sec XVI-XIX) si castel, neologism cu care se traduce de multe ori francezul château (indiferent daca e "fort" sau nu) si englezul castle. Nu stiu in ce masura o putem rezolva atat de simplu. Cred ca cel mai elegant este sa facem o pagina de arhitectura fortificata (militara) unde sa includem orase fortificate cu zidurile si turnurile care se pastreaza (bistrita, sibiu, medias, brasov etc) castele/cetati medievale indiferent daca au devenit ulterior resedinte sau nu (Giurgiu, Suceava, Soimus etc), donjoane izolate (donjonul de la Cheresig, donjonul de la Ciacova, turnurile de la Tricule etc) si fortificatii moderne (Timisoara, Arad, Oradea, cetatuia de la Cluj). Plinul cel tanar 20 iulie 2007 10:14 (EEST)[răspunde]

Există deja o categorie pe care eu am numit-o „Cetăți și fortificații medievale din Țara Românească” în a cărei prezentare succintă am încercat să schițez câteva linii principale a tipologiei și utilității acestui tip de construcții. Evident aceasta este doar o tentativă, poate stângace dar incompletă, necesitând înbunătățiri. Aici sunt deja doua articole creeate de mine Cetatea Grădețului și Curtea Domnească din Târgoviște urmând să adaug articole pe tema palăncii orașului Gherghița, fortificațiilor orașului București și scurte prezentări a incintelor fortificate de tip culă. Alegerea denumirii alambicate de „Cetăți și fortificații medievale din Țara Românească” a ținut cont de următoarele considerente: cuprinde atât tipul de fortificații cu caracter exclusiv militar (cetățile), cât și fortificațiile sau zidurile de incintă cu rol defensiv al diverselor obiective civile (orașe, mănăstiri, reședințe etc). Motivația pentru care am ales numai perioada medievală, și numai arealul formațiunii medievale Țara Românească sunt atât de evidente încât nu trebuie să le mai detaliez. --B. B. 20 iulie 2007 11:06 (EEST)[răspunde]