Discuție:Istoria Craiovei

	Articolul Istoria Craiovei este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

imi pare rau ca trebuie sa spun insa e copiat la greu aici. sper ca cel care face asta va pune la final si sursele. o gramada de greseli, nu stiu de ce mai e pomenit Hasdeu, care a fost un amator. Mihail ioniu 7 ianuarie 2007 22:16 (EET)

Buna seara si ma bucur ca mai este cineva interesat de istoria Craiovei. In privinta copierii, intr-adevar, sint luate dintr-o serie de carti am utilizat si pagini wikipedia.Cele pe care nu le-am luat de pe wikipedia le-am tastat nu am copiat de pe alte situri, daca informatiile seamana inseamna ca si dumnealor le-au luat cuvant cu cuvant din aceleasi surse.Cele mai multe pasaje sint luate din Istoria Craiovei,Colectiv de autori, Editura Scrisul Romanesc,1977...apoi cateva studii De Constantin Giurescu, B.P. Hasdeu, Originile Craiovei1978, In privinta lui Hasdeu este discutabil.Ai pomenit la un moment dat despre greseli.Te-as ruga sa le semnalezi si sa-ti spui puntul de vedere. Rolul haiduciei si Orasele oltene si mai ales Craiova in pragul vremurilor noua de Iorga din calendarul revistei Ramuri. Cam asta ar fi baza bibliografiei in ele apar pomenite alte surse si documente.Ma bucura interesul tau si m-ar bucura o colaborare--Adrian Corvin 8 ianuarie 2007 19:54 (EET)

Buna. ma bucur ca exista deschidere spre dialog si colaborare. tinem legatura. Mihail ioniu 9 ianuarie 2007 11:13 (EET)

Ma asteptam sa aveti o specializare din sau conexa domeniului istoriei, asa se explica si pasiunea pentru pagini dedicate istoriei.Eu am o diploma in inginerie mecanica obtinuta in Craiova si o diploma in istorie universala obtinuta in Montreal.Insa nu m-am decis inca daca voi contibui sau nu la wikipedia.Imi trebuie un timp de acomodare si credinta ca nu este o munca inutila.Intamplator am dat peste o pagina a Craiovei si prin diferite legaturi ale paginii cu alte subiecte conexe.Recunosc ca am fost dezamagit de putinatatea informatiilor privind istoria romanilor, mi-au sarit in ochi, in special paginile despre revolutia pasoptista sau cea de la 1821.Mi se pare o munca titanica sa dezvolti pagini mai ales ca nu stiu exact care este impactul acestei enciclopedii si daca intentiile sint cu adevarat bune sau profesioniste. Recunosc, spre marea mea rusine, ca nu stiu nimic despre Laurentiu Radvan dar am sa incerc sa ma documentez.

Revenind la Pelendava si la bibliografia pe care am folosit-o, am luat pasaje din paginile Craiovei si ale extensii, am observat ca la pagina Craiovei este prezentat linkul primariei ca incalcare a drepturilor de autori desi daca cineva ar fi trecut in bibliografie Istoria Craiovei ed. Scrisul Romanesc 77 observ ca autorii sitului primariei Craiova au copiat fara sa indice sursa din aceasta carte. Din Xenopol nu am folosit nimic iar din Hasdeu doar colateral, dar daca aveti la indemana cartea despre care am vorbit, la pagina 11, veti vedea scris: "Dealtfel,toti istoricii confirma localizarea Pelendavei de pe tabula Peutingeriana la Craiova.Alaturi, este si explicatia:dupa indicatiile de pe harta,distanta dintre Drobeta si Ad.Mutriam este XXXVI mii de pasi romani,iar dintre Ad Mutriam si Pelendavade XXXV mii de pasi.Deci,in total,distanta dintre Drobeta si Pelendava este de 71 mii de pasi adica 105,1865 km , distanta care coincide cu distantele dintre cele doua, sa le zicem ruine de azi.Ar mai fi in discutie inscriptia Pelendova sau faptul ca in imediata apropiere nu este un castru de aceste dimensiuni.Sint de acord cu dumneavoastra ca , mai ales pentru perioadele medievale si antice, este de preferat utilizarea unor formulari care sa lase loc incertitudinii,as merge si mai departe si as spune ca ar trebui prezentate mai multe opinii , daca aceste exista.Astfel s-ar da o imagine mai complexa asupra evenimentelor in discutie.Insa in privinta localizarii Pelendavei nu stiu daca este cazul, poate ca da.Am evitat sa pun detaliile prea tehnice despre situarea Penlendavei pentru ca m-am gandit ca majoritatea celor care intra nu sint interesati de demonstratiile istoricilor.Pe Hasdeu l-am evitat dintr-un alt motiv,acea inclinare a domniei sale spre mitologie si cred ca stiti despre ce vorbesc.Hasdeu a fost extrem de interesat de legendele locale.Privitor la Craiova, era foarte entuziasmat de legendele privind Nedeia crăiască,care ar fi acum sub apele lacului Craiovita, a infiintat chiar o asociatie la Craiova care strangea fonduri si facea presiuni pentru excavari pe fundul lacului si reabilitarea castrului.Poate ca nu gresea, imi place entuziasmul său, dar m-am rezumat la pasaje mai modeste.

Despre Pelendava si alte subiecte, legate de istoria Craiovei, am o mare rugaminte la dumneavoastra.Daca aveti la indemana cartea lui Laurentiu Radvan si in ideea ca nu voi face rost de ea in perioada imediat urmatoare,va rog sa revedeti capitolul in care vorbeste despre istoria Craiovei si unde vedeti alte opinii, va rog mult sa le postati si aici cu indicarea paginii, le puteam si comenta,daca doriti.Stiu ca si timpul dumneavoastra este limitat dar o paleta mai larga de pareri ar face pagina mai interesanta si cine stie, poate se va dovedi folositoare chiar si pentru noi in viitor.Nu sint motive de graba, nu am de gand sa termin in cateva zile pentru nici timpul nu-mi permite.

Si daca tot sint la capitolul rugaminti, as mai avea una, daca aveti cumva imagini, altele decit cele de pe wikipedia, cu ce am eu s-ar aduna...As dori sa pun cate o imagine, doua, la fiecare dintre subcapitole, deci sint interesat de toate perioadele. Sa nu uit, prenumele meu chiar este Adrian,incintat de cunostinta.--Adrian Corvin 11 ianuarie 2007 01:10 (EET)

Nu sunt expert istoric, dar am lucrat destul de mult la articolul unei istorii de oraș, Istoria Timișoarei, care a devenit apoi "de calitate" aici la Wikipedia. Nu știu dacă vă poate fi de folos, dar poate vă inspirați din el, nu pentru date, dar pentru detalii de formă. Felicitări pentru inițiativă și spor la treabă în continuare!--Radufan 11 ianuarie 2007 02:04 (EET)

merci mult Radu, intr-adevar arata bine,mi-ai dat catevea idei.Am sa "fur" de la tine.Cred ca am sa mai tai din unele paragrafe care mi se par prea lungi si sa trimit detaliile spre linkuri separate, alternanta imaginilor stinga-dreapta, sint mai multe idei care imi plac--Adrian Corvin 11 ianuarie 2007 18:39 (EET)

O seară bună vă urez.

Cred că trebuie să vă reamintesc câteva reguli de ortografie a limbii române:

Între textul din afara parantezei și paranteză se lasă 1 (un) spațiu. La fel și după virgulă și punct (iată doar câteva extrase din textul dumneavoastră: "din Grecia(Proto-Seskolo,Dimini)și Anatolia", "pe teritoriul Craiovei.Aceste comunități"). De asemenea se lasă un spațiu între număr și unitatea de măsură: cota 154,4 m (iată doar un extras din textul dumneavoastră: "mari.Cetatea principală are dimensiunile: 850m x 400m"). Deși ați pus majoritatea diacriticelor, au mai scăpat unele ("domnitor al Țarii Românești"), ca și greșeli de dactilografie ("2 septambrie").

Vă propun să faceți o pauză în redactarea articolului, care este foarte interesant, și să îl aduceți la o formă corectă din punct de vedere ortografic.

Vă urez toate cele bune și succes la îndreptarea textului.

Cu stimă, Miehs 11 ianuarie 2007 20:50 (EET)

Am urmat sfatul dumneavoastră, sper să fi rămas cat mai putine scapari--Adrian Corvin 13 ianuarie 2007 12:46 (EET)

Un alt detaliu "tehnic": nu vă obosiți să creați link-uri spre un subiect de fiecare dată când acel cuvânt este menționat. Este suficient prima oară când este menționat, eventual mai încolo în articol, dacă acesta este lung. Spre exemlu: [[Craiova]].--Radufan 13 ianuarie 2007 13:03 (EET)

Vorbind de detalii tehnice, cand am sa ajung la pozitionarea imaginilor am sa va rog sa le pozitionati dumneavoastra in dreptul capitolelor,ca in cazul istoriei Timisoarei, sinteti obisnuit si aveti o indemanare superioara. Multumesc--Adrian Corvin 13 ianuarie 2007 14:30 (EET)

La felul cum se prezintă articolul și la efortului depus de dvs., merită ca după ce terminați cu el să-l mai lucrăm pe detalii tehnice, să-l discutăm și apoi să-l promovăm articol de calitate.--Radufan 13 ianuarie 2007 14:39 (EET)

Felul cum se prezintă articolul, ma nemultumeste, devine din ce in ce mai stufos, risca sa plictisasca, sint multe detalii care merita scrise pentru ca putini le stiu, chiar si craioveni. Ma gandesc sa-l restructurez din temelii, dupa ce termin, pastrind doar cateva fraze la fiecare titlu de nivel 2 si sa trimit restul informatiilor catre pagini noi, cine este interesat de un anumit eveniment citeste acea pagina. Putini vor avea rabdarea sa citeasca tot. Astept pareri --Adrian Corvin 15 ianuarie 2007 22:38 (EET)

Este un inceput excelent, in conditiile in care 99,9%din articolele noastre pornesc cu statutul de "ciot". Important este ca exista destul material care sa poata fi mai departe slefuit, imbunatatit. Este adevarat, in multe locuri se poate simplifica discursul, se pot reduce din detalii. Avem destul timp sa-l mai prelucram, nu este nicio graba.--Radufan 15 ianuarie 2007 23:03 (EET)

Nu sint hotarit ce sa fac, sa scurtez textul si sa trimit pasaje catre pagini separate sau sa las asa.

Nu mi-ati raspuns daca ma puteti ajuta cu imagini referitor la subcapitole.

In alta ordine de idei, am observat initiativa dumneavoastra privind dezvoltarea unor subiecte despre Romania. Cred ca as putea ajuta si eu. Detin o colectie de 8-900 de traduceri a documentelor vechi straine privind istoria romanilor, printre ele, texte de Herodot, Platon, Dio Cassius, Iordanes, fragmente din Strategikon, Chronicum Hungarorum, cea a notarului anonim a regelui Bela (faptele ungurilor) ,diploma cavalerilor ioaniti, scrisoarea papei catre ionita caloian, cronica pictata de la viena care descrie batalia de la Posada, cronici sarbesti sau bulgaresti, scrisori ale lui Mihai Viteazul si multe altele care acopera istoria noastra pina la perioada interbelica.

Ar fi insa cateva probleme. Prima ar fi ca multi vizitatori ar vedea mai mult decat au fost obisnuiti in scoli si s-ar scandaliza ca lucrurile nu sint asa cum le stiau de pe bancile scolii. O a doua problema ar fi lenea mea, daca as copia acele paragrafe as prefera sa nu pun diacriticele si as fi bucuros daca textele ar fi prelucrate de catre cineva. , --Adrian Corvin 22 ianuarie 2007 18:34 (EET)

as putea ajuta eventual si cu niste imagini privind reproduceri ale acelor documente de care vorbeam

Gesta Hungarorum

--Adrian Corvin 22 ianuarie 2007 19:30 (EET)

Referitor la acest articol, cred că se cuvine să fie puțin mai concis pentru că altfel se cade în extrema în care un potențial cititor se lasă păgubaș pentru că articolul este prea lung. Wikipedia de altfel nu încurajează textele excesiv de lungi, ci creearea de subiecte separate acolo unde se dorește tratarea în detaliu. Totuși, nu trebuie nici să pierdem material, așa că nu trebuie pur și simplu șters. Despre manuscrisele despre care vorbiți pot doar să vă îndrum spre proiectul Wikisursă (http://ro.wikisource.org/wiki/) și să încercați să publicați acolo ce puteți. Nu vă bazați pe volunatri pentru că oricum ne lipsesc oameni pe toate fronturile. Succes--Radufan 28 ianuarie 2007 03:02 (EET)

Mihail ioniu (discuție) 11 septembrie 2010 23:29 (EEST) am incercat sa fac niste corecturi de bun simt, la unele informatii eronate din acest articol, insa bineinteles ca cineva mult mai priceput (cu corecturi la U Craiova in special) le tot sterge. Am revenit pe wiki in ideea de a face lucruri bune, insa degeaba, renunt, cum am mai facut-o deja.

Iancu Jianu

Povestea cu Iancu Jianu care s-ar fi implicat în uciderea lui Osman Pasvantoglu e o legendă fără absolut nici un grăunte de adevăr. Osman Pasvantoglu a murit de boală, in casa lui Vidin în 1807 (nu 1809 cum scrie în articol). Există o monografie a vieții lui Iancu Jianu, destul de bine scrisă, care argumentează și elimină toate legendele apărute târziu, despre Iancu Jianu de Paul-Emanoil Barbu : ”Haiducul Iancu Jianu. Adevăr și legendă”, editura Alma, Craiova 2009 . Nu am vreme și nici experiență prea multă să modific eu, dar trebuie eliminată complet paragraful cu Iancu Jianu și Pasvantoglu. Radu Historia (discuție) 9 martie 2023 18:08 (EET)

@Radu Historia: Vă mulțumim pentru sesizare. Vă îndemn însă să mergeți mai departe și să faceți dvs. corectura, întrucât Wikipedia română are câteva zeci de utilizatori activi, care sunt în fond și ei voluntari, și sunt zeci de mii de articole de corectat și sute de vandalisme în fiecare zi...--Mihai (discuție) 9 martie 2023 18:49 (EET)