Discuție:Iosif Fekete

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Despre Paternitatea Monumentul Eroilor Aerului 110 ani de la nasterea Sculptorul Iosif Fekete 1903 Iun. 15 -1979 oct,12


Mircea Toca , Ion Jalea , Plesca Fekete Margareta , Szalma Gherghe


  • Artist de exceptie, intrat in constiinta publicului si criticilor ca autor al unei vaste opere, prin

care scrie un capitol de seama, Iosif Fekete (1903 - 1979) s-a impus ca un talent remarcabil, original si plin de forta inca de pe vremea cand isi facea - intre 1921 si 1927 - studiile de specialitate la Scoala de bele-arte din Bucuresti. La indemnul lui Paciurea, in 1925 incepe sa expuna la Salonul oficial, unde este premiat de patru ori in anii 1929-33. Are numai 25 de ani cind incepe sa lucreze la Monumentul Aviatorilor din Bucuresti - realizat intre 1928 si 1930 -, de care isi va lega pentru totdeauna numele. Fekete a realizat lucrarea pornind de la un minuscul macheta al Lydiei Kotzebue. Cercetarea critica a istoricului executiei acestuia si, mai ales, a valorii sale istorice, ne indeamna tot mai mult sa socotim ca autorul de drept al monumentului este Fekete. O confirma, de altfel, si textul scrisorii pe care un foarte autorizat martor, al timpului, cum este venerabilul maestru Ion Jalea, a adresat-o lui Fekete la 12 februarie 1970 si pe care o publicam mai jos data fiind insemnatatea sa pentru lamurirea unei probleme de istorie a artei romanesti si pentruca releva cu pregnanta umanitatea si rectitudinea unei atitudini morale exemplare.

  • Dupa expozti personalele de la Bucuresti (1934, 1936, 1937 si 1946) si Budapesta (1942 si 1944),

cuprinzatoarea manifestare gazduita in 1961 la Sala Magheru, readuce in actualitate creatia unui artist matur, polivalent si profund, care, printro prezenta constanta in viata artistica a tarii s-a impus ca unul dintre cei mai de seama sculptori romani ai secolului al XX-lea. Elogiind calitate artistica si vastul orizont tematic al operei faurite de Fekete, exegetii s-au simtit obligati sa-si spuna parerea in legatura cu paternitatea Monumentului Aviatorilor, critica fiind, in acel moment, unanima in a recunoaste calitatea lui Fekete de coautor. Paul Constantin scria in acest sens: “Sculptorul Fekete s-a manifestat public foarte devreme (incepuse sa expuna la salonul oficial din 1925), precizinduse ca un talent remarcabil, inclinat mai ales spre o expresiva stilizare a realitatii in monument si bazorelief. Aceste calitati sunt evidente inca de la inceputul carierei artistului, intr-una din cele mai frumoase opere de sculptura ale capitalei - Monumentul aviatiei la care a lucrat in 1928-29.

  • Retrospectiva Fekete, deschisa in 1965 la Sala Orizont, prilejueste reluarea, in aceiasi termeni

inechivoci, a exegezelor, toate acestea referindu-se in continuare si la impresionantul monument de la Sosea. O pertinenta caracterizare face Octavian Barbosa, cind scrie ca: “Practicind in genere o sculptura de interior, nu de for public, artistul nu este strain de evocarea grandioasa a marelor sentimente de larga amplitudine sociala. Contributiile sale la simbolica monumentala a pietelor (Monumentul Aviatorilor de la Bucuresti sau monumentul Horia, Closca si Crisan de la Alba Iulia), departe de a infirma, confirma din plin posibilitatile sale expresive in aceasta directie” (“Contemporanul, 15 I 1965”). Si pentru prestigiosul si eruditul cunoscator al artei moderne romanesti, care a fost Petru Comarnescu, Fekete este autorul monumentului Horia, Closca si Crisan din Alba Iulia si coautor al Monumentului Aviatorilor din Bucuresti (“Munca”, 15 I 1965). La randul sau, Amelia Pavel adirma: “In domeniul sculpturii monumentale se observa, fata de lucrarile din trecut (Monumentul Aviatorilor - 1930, impozantul monument Horia, Closca si Crisan din Alba Iulia - 1937, reliefurile de la Ministerul Justitiei - 1933, si Sanatoriul Moroieni - 1930), o aspiratie din ce in ce mai accentuata catre expresia simbolica a unor idei sau a unor stari sufletesti (“Scanteia”, 22 I 1965). Si in contributiile critice din anii *70 problema a fost rezolvata in aceiasi termeni. In acel moment insa, majoritatea exegetilor cunosteau deja continutul scrisorii maestrului Jalea. Octavian Barbosa scria cu autoritate: “Desi trece drept numai colaborator la realizarea Monumentului aviatorilor, din Bucuresti, al carui autor formal este Lidia Kotzebue (despre care se stie foarte putin), contributia lui Fekete pare sa fi fost aici determinanta , ca si proiectele de monumente.

  • Monumentul Horia, Closca si Crisan, realizat de el in 1937 la Alba Iulia,

aminteste, in ciuda dramatismului expresiv cerut de subiect, conceptia si viziunea care au prezidat la elaborarea amintitului Monument al aviatorilor, lucrat in 1928-29.” Maestrul Jalea depune marturia cuprinsa in scrisoare, intrucat fusese martor direct al intimplarilor (cu toate culisele sale) si de realizarea impunatorului monument.

  • Monumentul Aviatorilor Dupa parerea mea, aceasta lucrare iti apartine ca autor al ei, din punctul de vedere artistic si

moral. D-na Kotzebue cu care ai colaborat, nu era o artista sculptorita, ci era o diletanta, care n-a lasat, nici o lucrare de sculptuta in tara noastra, fie in vreo colectie de stat sau in colectii particulare. Dupa parerea mea, ea nu avea nici dreptul de a face o asemenea lucrare i-a fost insa atribuita de catre Prof. doctor Jean Cantacuzino, cu care se inrudea,

  • Dupa ce lucrarea a fost atribuita D-nei Cotzebue, ea a venit la mine ruginduma

sa colaborez cu ea pentru executarea acestei lucrari. Fireste ca eu puteam face aceasta, eu fiind atunci un artist foarte cunoscut si pretuit. Dar in mod foarte politicos am refuzat aceasta invitatie, dindu-i sfatul sa se adreseze unui artist tanar si cred ca i-am vorbit chiar de D-ta.

  • Interesul meu acuma, era acela ca lucrarea sa poata reusi cit mai bine, dat fiind ca ea se

ridica pe una din cele mai importante piete ale capitalei noastre. Imi amintesc ca in timpul executiei m-ai chemat sa vad lucrarea si eu am venit cu credinta ca lucrarea era acum asigurata. Deci socoteam si atunci, ca si acuma, ca autorul cu drepturile morale asupra acestei lucrari erai numai d-ta.

  • Pe temeiul celor afirmate de maestrul Jalea - se lamureste dupa parerea noastra definitiv - o

chestiune insemnata din istoria artei moderne romanesti.

  • In ultimul interviu pe care mi l-a acordat Fekete

realizarea Monumentului Aviatorilor in termeni asemanatori: “Primul la care am lucrat a fost Monumentului Aviatorilor din Bucuresti. Datorita sprijinului de care se bucura, in ciuda participarii unor artisti de valoare, castigat - cu o macheta minuscul - de Lidya Kotzebue. Istoricii de arta au observat ca dinsa n-a lucrat nimic, nici inainte, nici dupa acest concurs. Atunci cand s-a pus, de fapt, problema realizarii monumentului, a fost nevoita sa-si caute un colaborator. Maestrul Jalea m-a recomandat pe mine. Am fost pus, astfel, in situatia de a elabora un monument important, pretentios. Foarte mic, proiectul mi-a lasat libertatea unei complete reelaborari. Terminind, de pilda, figurile de la baza la proportii monumentale, am fost nevoit sa modelez la dimensiuni si in forme cuvenite. Tudor Octavian reia ideea, afirmind, pe buna dreptate: “Citiva dintre venerabilii maestri ai sculpturii noastre pledeaza cauza lui Fekete. Dar, cei mai important, este ca monumentul insusi i-o pledeaza. Daca in retrospectiva de la Dalles am vedea o seama de fotografii mari ale Statuii Aviatorilor am intelege lesne ca toata discutia in jurul paternitatii acestei opere are o concluzie limpede. La Dalles sunt expuse mai multe lucrari din junete si din ultimii ani, ultimele de o conceptie foarte austera, marturisind aparent o modificare in conceptie. Cercetind cu atentie ansamblul, amintindu-ne Monumentul Aviatorilor 1928-1929, monumentul lui Horia, Closca si Crisan de la Alba Iulia (1937), precum si celelalte realizari monumentale risipite prin timp si spatiu, vom simti fiorul operei de capatii, al acelei creatii pe care vremea o aseaza pe un loc de merit in cultura nationala” (“Flacara”, august 1978). --Georgcorvin (discuție) 6 iulie 2013 23:07 (EEST)[răspunde]