Discuție:Grigoraș Dinicu

Retranscris după coperta discului "Recital Grigoraș Dinicu" sub semnătura lui Gheorghe Ciobanu apărut în anii '60.

Vlăstar al unei vechi și vestite familii de lăutari și muzicieni, Grigoraș Dinicu s-a născut în București la 3 Aprilie 1889. Tatăl său, Ion Dinu - devenit mai apoi Ion Dinicu - era piteștean. Mama sa era fiica lui Angheluș Dinicu, celebru naist, și soră a muzicienilor Dimitrie A. Dinicu, Gheorghe A. Dinicu și Nicolae A. Dinicu, care au jucat un important rol în dezvoltarea vieții muzicale bucureștene la sfîrșitul sec.XIX și începutul secolului XX... La început a învățat instrumentul "după ureche" - așa cum se obișnuiește în lumea lăutărească -, iar la vîrsta de 13 ani s-a înscris la Conservator, la clasa de vioară. După patru ani a absolvit cursurile în mod strălucit. La examenul de diplomă, care s-a ținut în sala Ateneului Român, Grigoraș a prezentat în "bis" Hora Staccato, creație proprie... Imediat după absolvire, a intrat ca prim violonist în Orchestra simfonică a Ministerului Instrucțiunii Publice. În afară de aceasta, a primit oferte să cînte la unele restaurante bucureștene. Grigoraș Dinicu a reușit să impună tot mai mult folclorul orășenesc atenției unui public ce ignorase pînă atunci acest gen de muzică. ... Iancu Brezeanu... vedea în Grigoraș Dinicu un "artist al neamului". Din vastul repertoriu de muzică populară al lui Grigoraș Dinicu ne-au rămas imprimate pe discuri circa 45 de melodii, în marea lor majoritate melodii de joc. Dintre acestea, au fost înmănunchiate în discul de față, după o reconsiderare a înregistrărilor, un număr de treisprezece melodii, unele grupate cîte două. 1.Hora Staccato... celebrul violonist Jascha Heifetz a prelucrat-o pentru vioară și pian... Pancio Vladigherov,...compozitor bulgar, a orchestrat-o pentru orchestră simfonică, iar la noi, compozitorul Constantin Bobescu a transformat-o într-o piesă pentru soprană de coloratură cu acompaniament de orchestră simfonică. 2.Ceasornicul este melodia jocului cu același nume, care se mai dansează și astăzi (anii '60) prin unele părți ale Munteniei răsăritene. Prin executarea melodiei în mișcare rară, apoi în mișcare obișnuită, Grigoraș Dinicu a creat o piesă " de ascultare... 3.Hora Mărțișorului este creația lui Grigoraș Dinicu... 4.Sîrba și Hora din Teiș sÎnt melodii obișnuite de joc, aduse probabil la București - cel puțin a doua - de lăutarii din Teiș, important centru lăutăresc așezat lîngă Tîrgoviște... 5. Hora lui Ion Dinicu și Sîrba lui Tanți. Prima melodie este o creație a tatălui lui Grigoraș, făcută în stilul horelor lăutărești apărute în București mai ales după anul 1880; cea de-a doua este tot o creație orășenească, cu coregrafie proprie (așa cum au mai fost și altele: "Sîrba lui 22", "Sîrba dogarului etc.), neavînd nici o legătură cu sîrba obișnuită... 6.Intitulată din eroare - pe o veche etichetă a unui disc "Columbia" - "Sîrba pompierilor", deși nu are nimic comun cu pompierii,... s-a încetățenit... sub acest nume. Ea este de fapt "Sîrba lui Pompieru", vestitul violonist de odinioară, care a creat-o și a popularizat-o. George Enescu i-a cîștigat nemurirea folosind-o printre melodiile ce alcătuiesc Rapsodia sa nr.2. 7.Melodia "Ca pe Luncă" face parte din categoria cîntecelor "de dragoste", care se bucură de o largă circulație în cîmpia dunăreană... 8.Hora lui Teișanu... ca și Hora lui Ion Dinicu... a unui lăutar din Teiș... 9.Cîntecul intitulat "Jalea Țiganului" are la bază o melodie orientală introdusă la noi la începutul sec.XIX... Scara cromatică tipic orientală, lunecările și intervalele netemperate, amintesc de un stil aproape uitat, pe care-l mai putem întîlni doar în așa numitele cîntece "de mahala"... 10.Doina Oltului și Ciocîrlia... Menționăm totuși că forma actuală a "Ciocîrliei",... a fost fixată de Angheluș Dinicu, bunicul lui Grigoraș....

Rog ca pentru varianta românească să se păstreze cît mai mult din cele de mai sus care au o IMPORTANȚĂ NAȚIONALĂ ! Pe respectivul disc data decesului este 5 august 1948 ! Paul Mircea Vasiliu paulvasiliu_ro@yahoo.com