Discuție:Escatologie

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol a ocupat locul al III-lea la secțiunea societate, în cadrul ediției din martie 2009 a concursului de scriere.
  • Cu studiul rahatului nu cred că se ocupă vreo ştiinţă. Cu studiul materiilor fecale se ocupă Coprologia. În Dex este definiţia: COPROLOGÍE s.f. Studiul materiilor fecale în scopul examinării digestiei, depistării viermilor intestinali şi determinării componenţilor chimici şi bacterieni. – Din fr. coprologie. --Jean 14 octombrie 2007 14:20 (EEST)[răspunde]
  • SCATOLOGÍE, scatologii, s.f. Glumă, afirmaţie sau scriere în care se vorbeşte de lucruri triviale, scabroase (legate de excremente). ♦ (Med.) Tendinţă patologică de a utiliza cuvinte scabroase. – Din fr. scatologie. --Venator 14 octombrie 2007 14:31 (EEST)[răspunde]

Ortografia „eshatologie”[modificare sursă]

Am adoptat ortografia: Eshatologie din mai multe motive:

  • Deşi ortografia limbii române nu este etimologică, ci fonetică, trebuie ţinut seama că în cuvântul originar grec sunetul respectiv este redat cu litera χ ("chi"). În alte limbi europene, se scrie cu ch (en: eschatology; de: Eschatologie; fr: eschatologie). Majoritatea cuvintelor derivate din limba greacă veche, care cuprind în interiorul lor (nu la început) sunetul corespunzător literei χ, se scriu în româneşte cu h, în niciun caz cu c, de ex.: arhiereu (nu "archiereu"), arhonte (nu "arconte"), ihtiozaur (nu "ictiozaur") etc.
  • În literatura religioasă creştin-ortodoxă apărută în limba română se foloseşte aproape în mod exlusiv cuvântul Eshatologie (vezi: http://crestinortodox.ro/cauta/eshatologie). --MobyDick (discuţie) 22 martie 2009 18:08 (EET)[răspunde]
Primul argument nu e prea wikipedistic, miroase a cercetare originală. Cred că ne-ar fi (mai) de folos nişte dicţionare (conform DEX online, forma „escatologie” a fost tot mai puţin folosită din 1986 – Primul dicţionar de neologisme – până în anii 2000 – Ortograficul şi Marele dicţionar neologic). Cineva să caute în DOOM2 şi în cel etimologic recent editat. Abia acestea ar fi argumentele „supreme” pentru alegerea unei variante la Wikipedia, iar acestea sunt cel mai semnificativ de citat unde se explică diferenţa dintre variante şi alegerea făcută. (impy4ever (discuţie) 30 martie 2009 01:26 (EEST))[răspunde]
Într-un mesaj primit acum ceva minute, MobyDick îmi sugerează că problema cercetării originale se rezolvă dacă ai destule cunoştinţe într-un domeniu (iar eu nu aş avea, deci probabil ar fi bine să nu mai insist). Dar atunci de ce mai scriem Wikipedia şi de ce nu ne lăsăm cunoştinţele la loc cu verdeaţă? Eu îi explic omului o simplă problemă de citare a surselor şi iaca răspuns...
Rog totuşi pe cineva în stare să consulte acele două dicţionare apărute recent şi să adauge notele trebuincioase în articol. Dacă le aveam în casă, aş fi făcut-o eu. Dar nu le am. (impy4ever (discuţie) 30 martie 2009 10:11 (EEST))[răspunde]

Fulgul lui Maat[modificare sursă]

Altă observaţie. De unde a apărut exprimarea „fulg al lui Maat”? Nu am întâlnit aşa exprimare în toată literatura egiptologică în limba română pe care am citit-o. Şi nu include numai volume scoase înainte de 1990. Nici în engleză nu există echivalent. Maat este un concept şi nu are nimic a face faptul că se reprezintă hieroglific (doar varianta abreviată) printr-un „fulg”. Cred că trebuie clarificate lucrurile, pentru că aşa pare că Maat este un deţinător de fulgi... (impy4ever (discuţie) 30 martie 2009 10:34 (EEST))[răspunde]

În plus, lucrurile la Egiptul Antic sunt prezentate mult prea simplist. Nu trebuie uitat nicio clipă că oamenii ăia au avut nişte milenii de istorie de la unirea ţărilor până la perioada elenistă. Un egiptean „nou” nici măcar nu vorbea aceeaşi limbă cu un egiptean „vechi”, darmite să aibă aceleaşi credinţe! Varianta prezentată în articol aparţine doar de o anumită perioadă şi de un anumit centru religios al Egiptului (la timpul respectiv). Mai sunt şi alte neclarităţi. (impy4ever (discuţie) 30 martie 2009 10:42 (EEST))[răspunde]