Discuție:Clara Haskil

nationalismul romanesc din wikipedia si importanta unor personalitati ca Clara Haskil

cam cat de incult trebuie sa fie un autor de articol, ca sa rezume viata si valoarea Clarei Haskil in aceasta fraza: "Clara Haskil (n. 7 ianuarie 1895, București; d. 7 decembrie 1960, Bruxelles) a fost o pianistă evreică (sefardă) originară din România. Datorită persecuțiilor rasiale, în 1942 se refugiază în Elveția, la Vevey, unde este naturalizată elvețiană." (prima fraza a articolului din wiki, versiune actuala la data acestui comentariu, 3.02.2012)

Clara Haskil este deci o pianista (pare sa fie una oarecare, cel putin in acesata prima fraza) a carei singura "calitate" (caci de un merit nu poate fi vorba in cazul originii) este de a fi "evreica (sefarda)" si de a se fi refugiat in Elvetia la un moment dat. Nici o vorba despre calitatile ei de exceptie, despre faptul ca unul din cele mai importante concursuri de pian ale lumii ii poarta numele, etc...

In timp ce Enescu sau Dinu Lipatti sunt români faimosi, Clara Haskil nici nu e romanca, dupa parerea wikipediei, ci doar o "pianista evreica" si atat. Deci nici astazi nu are o patrie, dupa atata vreme. --Horia M (discuție) 3 martie 2012 14:40 (EET)

Domnule Horia, dacă aveți surse cu privire la cetățenia română a doamnei Clara Haskil, puteți să le adăugați. Când Clara Haskil s-a născut, mai mult de 90% din evreii români erau lipsiți de cetățenie - statul român nu dădea cetățenie evreilor, chiar dacă și străbunii lor sau născut pe aceste meleaguri. Evreii români au primit cetățenia numai în 1919, când Clara Haskil numai era în România și mai tărziu în anii fascismului român, iar au anulat cetățenia evreilor. Dacă susțineți că Clara Haskil avea cetățenie română, va trebui să prezentați sursele. Toate bune. Leonard (discuție) 3 martie 2012 15:53 (EET)

Se prea poate sa fie cum spuneti dvs., dar totusi lucrurile nu sunt in regula. Mi-ati raspuns (cum e obiceiul wikipedistilor) strict tehnic si birocratic, la o parte din nemultumirile enuntate mai sus. Ceea ce ramane la fel de grav e felul in care se scrie prima fraza despre Clara Haskil.

Cum stam atunci cu Mihail Sebastian? Nascut inainte de 1919. Ce e un mare om de cultura ca Sebastian, care a scris in limba romana? Este, dupa parerea dvs., un mare scriitor care e nascut in romania si scrie in romaneste, un "roman" sau nu e? Exista dovezi ale cetateniei lui Sebastian? E o mare pianista nascuta in Romania, buna prietena a marelui "roman" Dinu Lipatti, "romanca" sau nu? --Horia M (discuție) 5 martie 2012 17:14 (EET)

Si daca wiki.en scrie "Clara Haskil (7 January 1895 - 7 December 1960) was a Romanian classical pianist, renowned as an interpreter of the classical and early romantic repertoire." de ce trebuie ca eu sa va aduc dovezi ale romanitatii unei mari personalitati ca ea? Mai bine luati-i la bani marunti pe cei de la wiki.en, ca au "inexactitatea" de a scrie "romanca" si nu "evreica (sefarda)" !!! Sau pe cei de la wiki.de, care considera ca e o diferentiere ireverentioasa si rasista in a pune mai intai de toate informatia "evreu" pentru oameni ale carui merite culturale sunt cel mai adesea importante (altfel n-ar fi in wiki). In wiki.de se pune detailul acesta deobicei in sectiunea biografica, si nu pe primul loc. Cum ar fi sa scriem "IL Caragiale, scriitor roman de origine turca" etc. etc. etc. Cati dintre romani sunt "romani pur sange"? Cati dintre ei sunt amintiti in wiki cu originea etnica sau cu optiunea lor religioasa, puse pe primul loc in ierarhia informatiilor? ("Mihail Eminescu, scriitor roman ortodox"). Dar imi pare uneori ca pentru wiki.ro cel de-al doilea razboi mondial, cu teribilele lui crime si concluziile de rigoare, nici nu a existat. --Horia M (discuție) 5 martie 2012 17:22 (EET)

Sunt de acord cu dvs. că lucrurile nu sunt in regula. Nu am răspunsuri la toate întrebările dvs., dar o să încerc să dau câteva răspunsuri. Wikipedia, în general, produce o introducere sistematică la articolele biografice, o introducere care cuprinde întotdeauna naționalitatea sau cetățenia persoanei în cauză. Cu evrei în general și cu evreii din România în special sunt probleme din motivele pe care le-am expus mai sus. Clara Haskil sa născut în România, dar acest fapt are mai puțină importanță în viața ei decît faptul că sa născut evreică. Și Sebastian era evreu, și pentru el acest fapt era foarte important, dar el n-a părăsit România în copilăria lui și pentru el limba română e limba lui de scriitor, așa că legătura lui cu Romînia e mult mai puternică. Exemple din alte wikipedii pot fii mai bune, dar pot fi și mai rele - în wikipedia germană se pune cruce ca să se însemneze anul morții, dar ei pun crucea și lui Muhamed și evreilor și ateistilor, obicei râu, foarte râu. La asta pot nemți să învețe de la români. N-are niciun rost să amintim origine turcă în introducerea lui Caragiale, la fel cum nu amintim în introducerea lui Vasile Alecsandri faptul că unul din bunicii lui era evreu. Toate bune. Leonard (discuție) 7 martie 2012 03:34 (EET)

Mă scuz că mă bag și eu în ciorbă, o fac ca părtaș la această senzație de frustrare, cand marii români cu care ne-am fi putut mandri ne sunt sustrași de sub nas, iar românismul lor, ocultat, senzația că evreii umblă cu fundul în două luntrii, „ba-s român, ba nu-s”. Adevarul, tristul adevar este ca această ambiguitate nu a fost alegerea lor, ei au fost, pur și simplu, aruncați peste bord și s-au agațat de primul obiect plutitor care s-a nimerit prin preajmă.

• Mihail Sebastian nu-i relevant. El s-a considerat f.f. român, pana ce a venit marele lui mentor și patriarh, prof. Nae Ionescu, care l-a bagat cu capul în apă cu scandaloasa prefață la volumul „De două mii de ani” (1934).
• Julius Popper, „inginer, cartograf și explorator român de etnie evreiască (...) Cu prilejul acestor călătorii, ca și în tot restul vieții, întreține o strânsă corespondență cu secția de geografie a Academiei Române. În anul 1881 revine în România pentru ca să-și viziteze familia și să-și reglementeze documentele și statutul de cetățean romăn. Deși născut la București, din părinți născuți și ei, pe meleagurile românești, pe baza disputatului articol 7 din Codul Civil, care stipula că cetățenia română va fi acordată numai locuitorilor creștini, fiind evreu, i-a fost refuzată cetățenia. Jignit și dezamăgit, Popper își părăsește patria definitiv.”(roWp.) El și-a continual activitățile, inclusiv acordarea de nume românești la o mulține de repere geografice în Patagonia, cu pașaportul și cetățenia otomană, iar lumea și diferitele Wp. l-au menționat ca: "fue un ingeniero rumano de origen judío", "Er war rumänischstämmiger Jude", "juif d'origine roumaine", "was een Roemeens ingenieur", etc.
• Elie Wiesel „este un scriitor și ziarist în limbile franceză, engleză, idiș și ebraică, eseist și filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului, evreu american...”(roWp.). Deși n. la 30 septembrie 1928, la Sighetu Marmației din părinți de prin zonă, localnici, nu i s-a recunoscut cetățenia română nici macar după ce a fost decorat cu Steaua României în grad de Mare Ofițer (2002) și ales Membru al Academiei Române. Citeam undeva că la o lună după primirea Premiului Nobel s-a prezentat în biroul său din Manhattan un diplomat ungur care i-a pus pe masă un pașaport de cetățean ungur. Funcționarii noștri nu au găsit motive, sau timp disponibil...
• Herta Müller: într-un interviu publicat în „Observator cultural” la 27 septembrie 2007, Stefan Sienerth declara: „... cred că dacă Herta Müller ia mâine Premiul Nobel, literatura română și dicționarele de literatură română o vor accepta subit. Herta Müller a ramas rece la recunoașterea tardivă, refuzand să i se menționeze cetățenia română.
• Moshe/Moșe X, israelian, n. în România, filosof de renume, profesor la universitățile: Ebraică din Ierusalim, Yale, Harvard, Princeton, UCLA, École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris și... prof. și Doctor H.C. al univ. din Cluj și București, decorat cu Ordinul Meritul cultural cu gradul de comandor - din partea președintelui României (din considerente de amiciție personală și pentru că nu i-am cerut permisia să-i fac outing, nu-i menționez numele de familie), a decis să încerce să-și recapete cetățenia română. S-a așezat la coadă la Consulatul României din Tel Aviv (citez: „cred că este singura cameră din Tel Aviv care nu are aer condiționat”), înarmat cu un dosar de documente de proveniență română și israelană (act de casatorie de la tribunalul rabinic, adeverință de la poliție că nu are cazier, copie după buletinul de identitate, etc., etc., inclusiv traducerile notariale respective...). Un funcționar consular agasat și transpirat i-a spus - după plata unei taxe - să revină peste o lună, apoi, peste alta, apoi i s-a comunicat că nu i se poate recunoaște cetățenia deoarece în documentele românești apare cu numele de Moșe, iar în cele israeliene, ca Moshe dar, dacă aduce o decizie judecătorească care să confirme identitatea dintre cele două nume, atunci... Poate din cauza căldurii, poate, plictisit de alergaturile, așteptarea, timpul pierdut, prietenul meu i-a declarat funcționarului consular: „Stimate domn, fii liniștit, renunț definitiv la cetățenia română”. --Alex F. (discuție) 7 martie 2012 13:35 (EET)

domnule Alex F., multumesc pt. excelenta demonstratie facuta mai sus! E inadmisibil ca Wikipedia romaneasca inca n-a inteles aceste lucruri. Dar de ce ne-am mira - nu a inteles foarte multe alte lucruri, si birocratismul ei e demn de o tara care refuza cetatenia celor mai mari fii ai ei, pe motiv ca originea lor e evreiasca. Relicvele celor mai urate nationalisme si a unei uriase Prostii la romani subzista in cea mai moderna enciclopedie. --Horia M (discuție) 8 mai 2012 11:21 (EEST)