Discuție:3D

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pot afirma faptul că pornirea în cercetarile din acest domeniu este gresita.

Tridimensionalitatea este intrinseca, naturala si indiferenta la stereoscopie, aceasta din urma adaugând doar o componenta umana și nu numai, folositoare mai mult în actiune, în viata de zi cu zi,accentuând efectul de volum și mișcare . Este adevarat ca actualmente, prin mijloace sofisticate și prin folosirea ochelarilor speciali se obtine un efect tridimensional, însa acesta este ne natural, obtinut cu mijloace relativ sofisticate, si relativ periculoase pentru sistemul vizual. Înca din 1995, fara falsa modestie, pot spune ca am gasit calea naturala, fenomenologica, pentru a obtine imagini 3D, de pe un televizor normal.

Am pornit de la o întrebare simplă: unde este informația necesară redării tridimensionale a imaginilor tridimensionale preluate de către un aparat cu film sau electronic. Nu a fost pierdută pentru că nu este posibil conform legilor logic acceptate, deci este acolo și vă invit să luați un film , o peliculă și să o descompuneți fizic, în grosime. Veți descoperi straturi succesive de emulsie sau de culori așezate într-o anumită ordine. De aceea printre altele am reușit să vizionez 3d inclusiv filme preluate de pe asemenea suporturi. -De ce nu a fost descoperită și implementată metoda de către companii și puteri în domeniu?. Răspunsul este acesta, edificator. În toate prezentările realizării 3d actuale, se pornea de la expresia "după cum se știe (de unde!?), tridimensionalitatea este intrinsecă vederii binoculare, stereoscopice". Cu aceasta tot ce s-ar fi putut descoperi mai departe a fost stopat. Este o concluzie ce m-a frapat de prima dată, putând stopa și pe mai departe dezvoltarea corectă în cercetare și în alte domenii. O constatare din propria experiență , mi-a format părerea că studiile aprofundate, universitare, crează "ochelarii de cal" ce nu mai permit cu ușurință pasul către nou. De aceea , în facultate, am încercat să ocolesc acele capcane ale lucrului "imuabil", de necontestat, stabilit o dată pentru totdeauna. Mai aduc un mic exemplu în favoarea realizărilor mele, respectiv rugămintea ca dvs să faceți un mic experiment.

Închideți un ochi și vedeți rezultatul. Nu mai vedeți tridimensional, adică nu mai vedeți în perspectivă, în adâncime, nu mai vedeți care obiect este mai aproape și care mai departe?.

Dacă ar fi fost așa, nu ar mai fi existat persone care să poată circula liber sau conduce vehicule având un singur ochi valid. Dar ele există, iar dvs, prin micul experiment mai sus prezentat,o puteți dovedi cu siguranță.

Cu stimă, Scurtu Sorin Izvoraș