Sari la conținut

Derventski văzvișenia 2

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Derventski văzvișenia 2
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaIugoiztocen raion za planirane[*][[Iugoiztocen raion za planirane (planning region in Bulgaria)|​]]
Bulgaria
Coordonate42°07′47″N 27°03′13″E ({{PAGENAME}}) / 42.1297°N 27.0536°E
Suprafață55.036 ha  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000BG0000219  Modificați la Wikidata

Derventski văzvișenia 2 este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Bulgaria întinsă pe o suprafață de 54.990,5 ha, integral pe uscat.

Centrul sitului Derventski văzvișenia 2 este situat la coordonatele 42°07′47″N 27°03′13″E / 42.1297°N 27.0536°E ({{PAGENAME}}).

Situl Derventski văzvișenia 2 a fost declarat sit de importanță comunitară în martie 2007 pentru a proteja 41 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în martie 2021[1].[2][3]

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunile Marea Neagră și continentală, aria protejată conține 21 de habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Pajiști uscate din regiunea submediteraneeană estică (Scorzoneratalia villosae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri de stejar alb estice, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus, Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Păduri de fag vest-pontice, Păduri de tei argintiu moezice, Galerii de Salix alba și de Populus alba.[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]

  • amfibieni (1): Triturus karelinii
  • mamifere (17): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), Myomimus roachi, liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul cu potcoavă a lui blasius (Rhinolophus blasii), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu potcoavă a lui méhely (Rhinolophus mehelyi), popândău (Spermophilus citellus), dihor pătat (Vormela peregusna)
  • nevertebrate (13): Bolbelasmus unicornis, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), orthosia schmidtii (Dioszeghyana schmidtii), Euplagia quadripunctaria, rădașcă (Lucanus cervus), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), Osmoderma eremita, Paracaloptenus caloptenoides, Rosalia alpina, Unio crassus, Vertigo angustior, Vertigo moulinsiana
  • pești (5): Alburnus mandrensis, Barbus bergi, Barbus cyclolepis, zvârluga (Cobitis taenia), boarță (Rhodeus amarus)
  • reptile (5): Elaphe sauromates, țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Mauremys caspica, Testudo graeca, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 23 de specii de plante, 6 specii de amfibieni, 9 specii de mamifere, 6 specii de nevertebrate, 2 specii de pești, 11 specii de reptile.[2]

  1. ^ a b Designation Order No. RD – 344/ 31.03.2021 (promulgated SG 55/2021) issued by the Minister of Environment and Water.
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Derventski vazvishenia 2”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Derventski vazvishenia 2”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .