Dalnic, Covasna
| Dalnic | |
| Dálnok | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Biserica reformată-calvină | |
  Dalnic Dalnic (România) | |
| Coordonate: 45°55′20″N 25°59′14″E / 45.92222°N 25.98722°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Covasna |
| Comună | Dalnic |
| SIRUTA | 64586 |
| Altitudine[2] | 574 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 896 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 527121 |
| Prefix telefonic | +40 x67 [1] |
| Prezență online | |
 | |
Modifică date / text  | |
Dalnic (maghiară Dálnok) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de centrală a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele estice ale munților Bodoc. Până în 2004, localitatea a aparținut comunei Moacșa.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Localitatea este situată la marginea sud-estică a Munților Bodocului, la deschiderea văii Dalnic, la o altitudine de 574 m. pe DN11 ce leagă Brașovul de Târgu Secuiesc.
Istoric[modificare | modificare sursă]
La marginea satului, la confluența pâraielor Dalnic și Kanta, se află o stațiune neolitică de tip Ariușd-Cucuteni, de unde provin materiale din epoca bronzului și din La Téne. În albia pârâului Magyaró s-au găsit un topor și un ciocan eneolitic de aramă și un obiect de bronz cu aparență de opaiț datând din La Téne. Pe "Valea Mică" s-au descoperit fragmente ceramice de caracter dacic, lucrate la roată precum și material arheologic de tip Sântana de Mureș-Cerneahov. Pe "Dealul Frumos" s-au găsit monede din sec. I î.e.n. și din secolul al III-lea o drahmă de argint din Dyrrhachium, o monedă de bronz de la Gordian emisă de Tarsus și mai multe tetradrahme de Thasos. Pe teritoiul satului s-au mai găsit o secure lungă și un buzdugan, ambele din adezit, specifice culturii Coțofeni, două ace de bronz și un vas de lut din prima epocă a fierului, de tip scitic. În anul 1960 în locul numit "Veresmart" s-au găsit mai multe tetradrahme thasiene. Prima atestare documentară datează din anul 1332.
Date economice[modificare | modificare sursă]
Economia acestei localități se bazează în special pe: agricultură (cultivarea terenurilor cu cereale, cartofi, sefeclă de zahăr etc.), creșterea animalelor, exploatarea forestieră și prelucrarea primară a lemnului și pe industria alimentară prin prelucrarea laptelui și a cărnii.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Gheorghe Doja (Dózsa György) (1470-1514)-nobil secui, conducătorul răscoalei țărănești din Transilvania contra marilor bogătași (proprietari de pământuri) unguri, din anul 1514.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Grădina conacului Beczássi (parc dendrologic)
- Statuia lui Gheorghe Doja
- Biserica reformată-calvină
- Școala satului, construită în anul 1896
- Pădurea Dalnic
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
- Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeri Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
- Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei R.S.R. București 1975
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth