Căluț de mare
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Căluț de mare | |
---|---|
Căluțul de mare (Hippocampus guttulatus) | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Subîncrengătură: | Vertebrata |
Infraîncrengătură: | Gnathostomata |
Supraclasă: | Osteichthyes |
(neclasificat): | Pisces |
Clasă: | mama |
Subclasă: | Neopterygii |
Infraclasă: | Teleostei |
Ordin: | Syngnathiformes |
Familie: | Syngnathidae |
Gen: | Hippocampus |
Specie: | H. guttulatus |
Nume binomial | |
Hippocampus guttulatus (G. Cuvier, 1829) | |
Sinonime | |
Hippocampus bicuspis Kaup, 1856 | |
Modifică text |
Căluțul de mare (Hippocampus guttulatus) este un pește marin de 8-18 cm din familia Syngnathidae.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Este răspândit în lungul coastelor Europene ale Oceanului Atlantic de la Insulele Britanice și Țările de Jos până în Maroc, Insulele Canare, Madeira și Azore, și în apropierea coastelor din Marea Mediterană și Marea Neagră.
Culoarea corpului este cafeniu-roșcat sau brun-negricios, abdomenul cenușiu sau albicios.
Corpul este răsucit în regiunea dinainte a capului și în regiunea cozii și comprimat lateral, cu coada îngustă și prehensilă, cu care se prinde de plantele acvatice. Întreg corpul este acoperit cu plăci osoase. Înotătoarea codală lipsește. Înotătoarea dorsala are marginea rotunjită. Capul prevăzut cu tubercule este fixat pe trunchi în unghi drept, având o creastă la ceafă și un bot tubular. Capul și botul tubular seamănă cu capul unui cal, fenomen unic în clasa peștilor.
Trăiește în apropierea coastelor, la adâncimi mici, printre tufele de alge sau de iarbă de mare (Zostera, Posidonia), ținându-se încârligat cu coada de acestea și cu restul corpului drept, vertical. Înoată în poziție verticală.
Se hrănește cu alge și mici crustacei.
Femela depune în mai-iulie până la 400-500 icre, de forma unor pere, în punga incubatoare de pe partea ventrală a masculului, unde stau 4 săptămâni. După trecerea acestui termen, masculul deschide punga și dă libertate puilor, fără a se mai îngriji de ei.
Nu are importanță economică. În unele țări se usucă și se comercializează ca "ornament" sau „amintire" curioasă. Se poate folosi ca pește de acvariu, cu apă marină.
Note
[modificare | modificare sursă]
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
- George D. Vasiliu. Peștii apelor noastre. București : Edit. Științifică, 1959.
- Sergiu I. Cărăușu. Tratat de ichtiologie. Editura Academiei Republicii Populare Române, București 1952, 804 p.
- S. Stancioiu. Curs de ihtiologie sistematica. Galați, 1987.
- L. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican. Dicționar piscicol. Editura Ceres. București 1978.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de Căluț de mare la Wikimedia Commons
- Hippocampe. Encyclopédie Larousse
- Sea horse. Encyclopædia Britannica
- Hippocampe moucheté, Hippocampus guttulatus, Cuvier, 1829. DORIS
- Maned seahorse (Hippocampus guttulatus). ARKive. Arhivat în , la Wayback Machine. Imagini, video.
- Hippocampus guttulatus. Long-snouted seahorse. FishBase
- Hippocampus guttulatus. iucn red list
- Hippocampus guttulatus. doris Arhivat în , la Wayback Machine.
- Sara A. Lourie, Sarah J. Foster, Ernest W. T. Cooper, Amanda C. J. Vincent. A Guide to the Identification of Seahorses. 2004
- Hippocampus ramulosus (guttulatus). sealifecenter
- Enquête Hippocampes
- Tout sur les hippocampes Arhivat în , la Wayback Machine.
- Herghelia din adancuri, 2 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă