Conrad al III-lea de Carintia
| Conrad al III-lea | |
| Duce al Carintiei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XI-lea  |
| Decedat | 1061 |
| Părinți | Hezzelin I de Lotharingia[*] |
| Frați și surori | Henric I de Lotharingia[*] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | aristocrat |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Duce de Carintia (–) Margraf de Verona[*] (–) |
| Familie nobiliară | Ezzoni |
| Duce al Carintiei | |
| Domnie | 1056 – 1061 |
| Predecesor | Welf de Carintia |
| Succesor | Berthold al II-lea de Zähringen |
Modifică date / text  | |
Conrad al III-lea (n. secolul al XI-lea – d. 1061), aparținând familiei Ezzonilor, inițial conte de Zülpichgau, a fost duce al Carintiei din 1056 până la sfârșitul vieții.[1]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Tatăl lui Conrad a fost contele Hezzelin de Zülpich (d. 1033), fratele contelui palatin Ezzo de Lorena, iar mama sa a fost o presupusă soră a împăratului Conrad al II-lea. De asemenea, Conrad a fost fratele contelui palatin Henric I de Lorena, supranumit cel Furios.
Deși a luat parte în 1055 la revolta condusă de Conrad I de Bavaria și Welf al III-lea, împotriva împăratului Henric al III-lea, în 1056 împărăteasa văduvă, Agnes, l-a înfeudat cu Ducatul de Carintia (după moartea ducelui Welf al III-lea în 1055).[1] De-a lungul vieții Conrad nu a reușit să preia controlul asupra Carintiei, deoarece familia Eppenstein era mult prea puternică. Nu este sigur că el a ajuns vreodată în Carintia.
Conrad a murit în 1061.
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Franz von Krones: Konrad III. în: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB), vol. 16, Editura Duncker & Humblot, Leipzig, 1882, p. 583.
- Walter Kleindel: Die Chronik Österreich, Editura Chronik, Viena, 1984, ISBN: 3-88379-027-3.
