Vizualizare sursă pentru „Complement indirect”

{{complement}}

În [[Sintaxă|sintaxa]] tradițională a unor [[Limbă (comunicare)|limbi]], '''complementul indirect''', numit și '''obiect indirect'''<ref>Denumire folosită în [[Gramatică|gramatica]] [[Limba română|românească]] de Coteanu 1982 (p.&nbsp;291), cf. {{en icon}} ''indirect object'' (ex. Bussmann 1998, p.&nbsp;553), {{fr icon}} ''objet indirect'' (ex. Dubois 2002, articolul '''objet''').</ref> sau '''complement de obiect indirect'''<ref>Cf. {{fr icon}} ''complément d’objet indirect'' (ex. Dubois 2002, art. '''objet''').</ref>, este o [[parte de propoziție]] secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutului<ref name="avram_374">Avram 1997, p.&nbsp;374–379.</ref>. Are definiții diferite în gramatici a diverse limbi, dar și în ale aceleiași, în funcție de mai multe puncte de vedere: [[Semantică|semantic]], [[Morfologie (lingvistică)|morfologic]] și structural<ref name="bussmann_553">Bussmann 1998, p.&nbsp;553.</ref>. Unele gramatici, chiar tradiționale, nu delimitează un astfel de complement<ref>De exemplu gramaticile [[Limba maghiară|limbii maghiare]].</ref>.

Una din definițiile generale este prin contrast cu cea a [[Complement direct|complementului direct]]. Pe când acesta este implicat în acțiune ca obiect asupra căruia se efectuează aceasta, complementul indirect este și el implicat în acțiune, dar ca obiect în legătură cu care se efectuează aceasta<ref name="cirgic_271">Čirgić 2010, p.&nbsp;271.</ref>.

Conform altei definiții generale, care pornește de la sensul [[verb]]ului [[Recțiune|regent]], tot prin contrast cu definiția complementului direct, care întregește înțelesul verbelor [[Tranzitivitate (gramatică)|tranzitive]], complementul indirect întregește înțelesul verbelor intranzitive, în afara cazului verbelor cu sensul „a da” și „a zice”, care sunt tranzitive, dar pot avea ambele tipuri de complemente<ref name="klajn_230">Klajn 2005, p.&nbsp;230–231.</ref>.

În gramatici ale [[Limba franceză|limbii franceze]], complementul indirect se definește tot în constrast cu cel direct, dar din punct de vedere structural. Denumirile sunt luate ''ad litteram'', adică complementul direct este cel conectat la regent fără [[prepoziție]], dacă este exprimat printr-un [[substantiv]] sau un [[pronume]] disjunct, iar cel indirect este legat cu o prepoziție, în afară de cazul când este exprimat printr-un pronume conjunct ([[clitic]])<ref name="grevisse_323">Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;323.</ref>.

Altă definiție structurală este tot în contrast cu complementul direct, cel puțin în gramatici ale limbilor care au [[Diateză|diateza]] pasivă a verbului. Complementul direct al unui verb pasiv poate fi [[Subiect (gramatică)|subiect]] dacă verbul devine activ, dar nu și complementul indirect<ref name="bussmann_553"/><ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;321.</ref>.

Complementul indirect se poate delimita mai ușor de cel direct, de cel [[Complement de agent|de agent]] și de unele [[Complement circumstanțial|circumstanțiale]], și mai greu de alte complemente circumstanțiale, trebuind să fie luate în seamă toate trăsăturile semantice, morfologice și structurale care i se pot găsi. Unii [[Lingvistică|lingviști]] chiar pun la îndoială utilitatea delimitării sale<ref>De exemplu Faltz, L.M., On indirect objects in universal grammar (Despre obiectele indirecte în gramatica universală), ''Chicago Linguistic Society'', nr. 14, 1978, pp.&nbsp;76–87, sau Ziv, Y. și G. Sheintuch, Indirect objects reconsidered (Reconsiderarea obiectelor indirecte), ''Chicago Linguistic Society'', nr. 15, 1979, pp.&nbsp;390-403, cf. Bussmann 1998, p.&nbsp;553.</ref>.

== Regentul complementului indirect ==

Complementul indirect poate determina în primul rând un verb. Acesta poate fi intranzitiv. Exemple:
* {{ro icon}} ''Opinia dumitale '''contravine''' realității''<ref name="coteanu_291">Coteanu 1982, p.&nbsp;291–293.</ref>;
* {{fr icon}} ''La grêle '''a nui''' aux récoltes'' „Grindina a dăunat recoltelor”<ref>Dubois 2002, articolul '''objet'''.</ref>;
* {{en icon}} ''This '''occurred''' to me'' „Asta mi s-a întâmplat (mie)”<ref name="bussmann_553"/>;
* {{sr icon}} ''Nisam '''mislio''' na vas'' „Nu m-am gândit la voi/dumneavoastră”<ref name="klajn_230"/>.

Verbul regent poate fi și tranzitiv, și atunci complementul indirect este în prezența unui complement direct:
* {{ro icon}} '''''Se va atribui''' cuiva un premiu de consolare?''<ref name="coteanu_291"/>;
* {{fr icon}} '''''donner''' une pomme à un enfant'' „a da un măr unui copil”<ref name="grevisse_323"/>;
* {{en icon}} ''John '''gave''' Mary the book'' „John i-a dat cartea lui Mary”<ref name="bussmann_553"/>;
* {{cnr icon}} '''''Izdala je''' sobu dvjema studentkinjama'' „A închiriat camera la două studente”<ref>Čirgić 2010, p.&nbsp;273.</ref>.

Regentul complementului indirect mai poate fi:
* un [[adjectiv]]: {{ro icon}} '''''dornic''' de muncă''<ref name="barbuta_259">Bărbuță 2000, p.&nbsp;259–260.</ref>, {{hr icon}} ''Budi '''milostiv''' svome djetetu'' „Fii binevoitor cu copilul tău”<ref name="baric_440">Barić 1997, p.&nbsp;440.</ref>;
* un [[adverb]]: {{ro icon}} ''Se află '''departe''' de părinți''<ref name="barbuta_259"/>, {{hr icon}} '''''Bolje''' je njemu nego nama!'' „Lui îi este mai bine decât nouă!”<ref name="baric_440"/>;
* o [[interjecție]] predicativă: {{ro icon}} '''''Vai''' de noi!''<ref name="barbuta_259"/>, {{hr icon}} ''Jao, '''jao''' meni'' „Vai, vai de mine”<ref name="baric_440"/>.

În funcție de sensul verbului, complementul indirect poate fi esențial, adică indispensabil pentru ca [[Propoziție gramaticală|propoziția]] să fie corectă, ex. {{fr icon}} ''L’accident résulte '''de votre imprévoyance''''' „Accidentul rezultă din neglijența dumneavoastră”<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;318.</ref>, ''donner une pomme '''à un enfant''''' « a da un măr unui copil », sau neesențial : ''J’ai cueilli des fleurs '''pour vous''''' „Am cules flori pentru dumneavoastră”<ref name="grevisse_323"/>.

== Părțile de vorbire care exprimă complementul indirect ==

În majoritatea cazurilor, complementul indirect se exprimă prin [[Parte de vorbire|părți de vorbire]] nominale: [[substantiv]] sau un [[cuvânt]] substantivat (adjectiv, [[numeral]]), ori prin [[pronume]]:
* {{ro icon}} '''''I'''-a adus apă '''bunicii''''', '''''Li''' s-a spus '''la amândoi''' să vină'', '''''Și'''-a amintit '''de tine'''''<ref name="barbuta_259"/>;
* {{fr icon}} ''Les cambrioleurs ont profité '''de mon absence''''' „Spărgătorii au profitat de absența mea”, ''J’ai cueilli des fleurs '''pour vous''''' „Am cules flori pentru dumneavoastră”<ref name="grevisse_323"/>;
* {{en icon}} ''The man bought '''the woman''' a diamond ring'' „Bărbatul i-a cumpărat femeii un inel cu diamant”, ''We send '''you''' a cheque'' „Îți/Vă trimitem un cec”<ref>Eastwood 1994, p.&nbsp;10.</ref>;
* {{sr icon}} ''Sve zavisi '''od rezultata''''' „Totul depinde de rezultat”, ''Više '''ga''' se ne plašim'' „Nu mă mai tem de el”<ref name="klajn_230"/>.

Mai rar, complementul indirect este exprimat de o formă nominală a verbului (la un [[Mod (gramatică)|mod]] nepredicativ). În [[Limba română|română]] poate fi [[gerunziu]]l (''Nu mă mai satur '''citind'''''), [[supin]]ul (''M-am apucat '''de făcut''' conserve'') sau, mai rar, [[infinitiv]]ul: ''M-am săturat '''a vorbi''' degeaba''<ref name="avram_374"/>. Acesta poate fi totdeauna înlocuit cu un verb [[predicat]] al unei [[Propoziție completivă indirectă|propoziții completive indirecte]], construcție preferată în română celei cu infinitivul.

În alte limbi este folosită de regulă numai una din aceste forme, cea de infinitiv, mai frecvent decât în română: {{fr icon}} ''Elle se force '''à manger''''' „Se forțează să mănânce”<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;1126.</ref>, {{en icon}} ''I expect '''to be invited''' to the wedding'' „Mă aștept să fiu invitat(ă) la nuntă”<ref>Eastwood 1994, p.&nbsp;141.</ref>.

Printre limbile din [[diasistemul slav de centru-sud]] ([[Limba bosniacă|bosniacă]], [[Limba croată|croată]], [[Limba muntenegreană|muntenegreană]], [[Limba sârbă|sârbă]], pe scurt BCMS), croata preferă de asemenea infinitivul în această situație, pe când sârba preferă completiva indirectă, fără să fie exclusă cealaltă construcție în niciuna din ele: {{hr icon}} ''Spremao se '''dočekati''' goste'' „Se pregătea a primi oaspeți” vs. ''Spremao se '''da dočeka''' goste'' „Se pregătea să primească oaspeți”<ref>Barić 1997, p.&nbsp;575.</ref>.

Spre deosebire de celelalte limbi amintite aici, în română, complementul indirect poate fi exprimat și prin [[adjectiv posesiv]]: ''Ați complotat '''contra mea'''''<ref name="avram_374"/>.

== Chestiuni structurale ==

=== Construcții fără prepoziție ===

În limbile cu un grad relativ ridicat de [[Analitism și sintetism (lingvistică)|sintetism]], care au [[declinare]], complementul indirect este deseori la [[cazul dativ]] fără prepoziție:
* {{ro icon}} ''Gheorghe scrie '''Mariei''''', '''''Vă''' povestesc totul''<ref name="coteanu_291"/>;
* {{cnr icon}} ''Zahvaljujemo '''svim dobročiniteljima''''' „Le mulțumim tuturor binefăcătorilor”<ref name="cirgic_271"/>, {{sr icon}} ''Ne prija '''mi''' sladoled'' „Nu-mi priește înghețata”<ref name="klajn_230"/>.

Într-o limbă ca franceza, care nu mai are declinare, doar [[Pronume personal|pronumele personale]] clitice (conjuncte) pot fi complemente indirecte fără prepoziție, dintre care cele cu forme diferite de cele folosite în funcție de subiect reprezintă vestigii ale declinării: ''Un malheur '''m'''’est arrivé'' „Mi s-a întâmplat o nenorocire”, ''Une idée '''lui''' est venue'' „I-a venit o idee”<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;864.</ref>.

În limbi ca BCMS, complementul indirect fără prepoziție poate fi și la alte cazuri decât dativul:
* la [[Cazul genitiv|genitiv]]: {{sr icon}} ''Seti se '''obećanja''''' „Amintește-ți de promisiune”<ref name="klajn_230"/>;
* la [[Cazul instrumental|instrumental]]: {{cnr icon}} ''Bavi se '''naučnim radom''''' „Se ocupă cu munca științifică”<ref>Čirgić 2010, p.&nbsp;208.</ref>.

=== Construcții cu prepoziție ===

În limbile cu un grad relativ scăzut de sintetism, fără declinare, prepozițiile sunt mijlocul principal de a forma complementul indirect împreună cu cuvinte de natură nominală, în afară de pronumele clitice. Franceza este o limbă în care acesta este totdeauna cazul: ''nuire '''à son prochain''''' „a-i dăuna semenului său”, ''Je compte '''sur vous''''' „Mă bizui pe voi/dumneavoastră”<ref name="grevisse_323"/>.

În română, limbă mai sintetică decât franceza și mai puțin sintetică decât BCMS, multe complemente indirecte se construiesc cu diverse prepoziții, mai ales cu cuvinte la [[cazul acuzativ]], care de fapt se distinge foarte rar prin formă de [[cazul nominativ]], ceea ce apropie construcțiile respective de cele din franceză: ''Am primit scrisoare '''de la părinți''''', ''M-am adresat '''către director''''', ''Copilul seamănă '''cu mama''''', ''Și-a amintit '''de tine'''''. Mai rar, sunt și complemente indirecte la cazul genitiv cu prepoziție: ''Nevoile s-au abătut '''asupra casei''' lor''<ref name="barbuta_259"/>.

În BCMS de asemenea, mai sunt și complemente indirecte cu prepoziție, la genitiv ({{sr icon}} ''Sve zavisi '''od rezultata''''' „Totul depinde de rezultat”<ref name="klajn_230"/>), la acuzativ ({{cnr icon}} ''Ljutim se '''na vas''''' „Sunt supărat(ă) pe voi/dumneavoastră”<ref>Čirgić 2010, p.&nbsp;204.</ref>), la instrumental ({{sr icon}} ''Nastavićemo '''s vežbama''''' „Vom continua cu exerciții”<ref name="klajn_230"/>) sau la [[Cazul locativ|locativ]]: {{bs icon}} '''''O vama''''' će se puno pisati'' „Despre voi/dumneavoastră se va scrie mult”<ref>Jahić 2000, p.&nbsp;381.</ref>.

=== Construcții cu mai mult de un obiect ===

Sunt frecvente construcțiile cu complement direct și complement indirect ale verbelor de tipul „a da” și „a zice”:
* {{ro icon}} ''A mărturisit totul'' (CD) '''''mamei''''' (CI)<ref name="coteanu_291"/>;
* {{fr icon}} ''Je '''me''''' (CI) ''coupe une tranche'' (CD) ''de jambon'' „Îmi tai o felie de șuncă”<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;991.</ref>;
* {{en icon}} ''I can show it'' (CD) '''''to you''''' (CI) „Pot să ți-l/o arăt”<ref>Eastwood 1994, p.&nbsp;43.</ref>;
* {{hr icon}} ''Ja sam '''joj''' uzeo nešto'' (CD) „Eu am luat ceva de la ea”<ref>Barić 1997, p.&nbsp;442.</ref>.

Unele verbe pot avea două complemente indirecte:
* {{ro icon}} '''''Ți'''-am vorbit '''despre ea''''', '''''Din urs''' s-a prefăcut '''în om'''''<ref name="avram_374"/>;
* {{fr icon}} ''un secret '''dont''' j’ai hérité '''de mon grand-père''''' „un secret pe care l-am moștenit de la tatăl meu”<ref name="grevisse_323"/><ref>[[Recțiune]]a verbelor cu același sens poate fi diferită de la o limbă la alta. În franceză, ''hériter'' „a moșteni” cere complement indirect.</ref>;
* {{cnr icon}} ''Zahvalite '''im za brigu''''' „Mulțumiți-le pentru preocupare”<ref>Čirgić 2010, p.&nbsp;274.</ref>.

Se întâlnesc și cazuri cu un complement direct și două indirecte, deci trei tipuri de obiect: unul care corespunde complementului direct (obiectul atribuit), altul care corespunde complementului indirect ce exprimă primitorul obiectului atribuit, dar care nu este beneficiarul lui, și iarăși altul care corespunde complementului indirect ce exprimă beneficiarul acțiunii. Exemplu în [[limba fula]]: ''Duudu hokkanii Buuba Muhammadu ceede'' „Duudu i-a dat lui Muhammadu bani pentru Buuba”. Verbul ''hokkanii'' conține un [[Afix|sufix]], ''-an-'', care se referă în mod specific la beneficiar<ref>Eifring și Theil 2005, cap. 2, p.&nbsp;38.</ref>.

=== Dublarea complementului indirect ===

În unele limbi, precum româna sau franceza, sunt cazuri de dublare a complementului indirect exprimat de un cuvânt cu sens [[lexic]]al sau un pronume disjunct, printr-un pronume conjunct corespunzător cu acesta, care îl anticipă sau îl reia, fără să fie vorba de două complemente indirecte.

În franceză, aceasta se întâmplă numai ca metodă de scoatere în evidență a unei părți din propoziție: ''Je '''lui''' ai donné un air tout neuf, '''à mon manteau''''' (anticipare) „I-am dat o înfățișare cu totul nouă mantoului meu”, '''''À mon père''', je '''lui''' parle très peu'' (reluare) „Cu tatăl meu vorbesc foarte puțin”<ref>Wyler 2019, pagina Détachement et thématisation (Detașare și tematizare).</ref>.

În română sunt cazuri de anticipare și de reluare facultative sau obligatorii, cu sau fără scoatere în evidență:
:'''''(I-)'''am dat-o '''altuia''''' (anticipare facultativă fără scoatere în evidență) ;
:'''''Îi''' e somn '''copilului''''' (anticipare obligatorie pentru scoaterea în evidență a lui ''somn'') ;
:'''''Cui (îi)''' dai cartea?'' (reluare facultativă fără scoatere în evidență) ;
:'''''Copilului îi''' e somn'' (reluare obligatorie fără scoatere în evidență).

=== Construcții echivalente ===

==== Construcții cu complement indirect ====

În afară de echivalența amintită mai sus între o construcție cu complement indirect și una cu completivă indirectă, există și două feluri de construcții cu complement indirect echivalente, una fără prepoziție, cealaltă cu prepoziție.

În română poate fi vorba de substantive sau pronume la dativ echivalente cu aceleași cuvinte construite cu prepoziție + acuzativul: ''Construcția corespunde regulii/cu regula''; ''liniște necesară studiului/pentru studiu''<ref>Avram 1997, p.&nbsp;472.</ref>; '''''Îți''' seamănă'' – ''Seamănă '''cu tine'''''<ref name="avram_374"/>.

În [[Limba engleză|engleză]] poate fi vorba de un substantiv sau un pronume personal fără prepoziție plasat imediat după verb și urmat de complementul direct, sau plasat cu prepoziție după complementul direct:
:''The woman gave '''the boy''' a book'' „Femeia i-a dat băiatului o carte” – ''The woman gave a book '''to the boy''''' „Femeia i-a dat o carte băiatului”<ref>Crystal 2008, p.&nbsp;242.</ref>;
:''You can even send '''us''' a letter'' „Poți chiar să ne trimiți o scrisoare”<ref>Eastwood 1994, p.&nbsp;333.</ref> – ''Send the copy '''to us''''' „Trimite-ne copia (nouă)”<ref>Eastwood 1994, p.&nbsp;10.</ref>.

În franceză, o asemenea echivalență există numai când complementul indirect este exprimat prin pronume personal. La forma conjunctă, fie identică cu forma disjunctă, fie diferită de aceasta, pronumele este plasat fără prepoziție înaintea verbului, iar la forma disjunctă, cu prepoziție, după verb: ''Je '''vous''' ai cueilli cette rose'' „V-am cules trandafirul acesta”<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;991.</ref> – ''J’ai cueilli des fleurs '''pour vous''''' „Am cules flori pentru dumneavoastră”<ref name="grevisse_323"/>.

==== Construcție cu complement indirect și construcție cu altă parte de propoziție ====

Unele verbe pot subordona un complement indirect sau unul direct, având același sau aproape același sens cu ambele tipuri de complement:
* {{ro icon}} ''a-i ajuta cuiva / a-l ajuta pe cineva'', ''a-și aminti de ceva / a-și aminti ceva'', ''a privi la ceva / a privi ceva'', ''Te împrumut cu doi lei / Îți împrumut doi lei''; ''Mă rog de tine / Te rog''<ref>Avram 1997, p.&nbsp;373.</ref>.
* {{fr icon}} ''Aidez-lui'' (CI) ''à soulever ce fardeau'' „Ajutați-l să ridice povara asta” / ''Il aide sa femme'' (CD) „O ajută pe soția sa”, ''applaudir à une initiative'' (CI) „a aplauda o inițiativă” / ''applaudir un acteur'' (CD) „a aplauda un actor”<ref>Grevisse și Goosse 2007, pp.&nbsp;325–326.</ref>.

Pentru exprimarea posesiei există construcție cu pronumele personal la dativul numit posesiv în gramatici românești sau BCMS, și construcție echivalentă cu adjectiv posesiv determinant într-un grup nominal complement direct. În română, la [[Persoană (gramatică)|persoana]] a treia îi poate corespunde și pronumele personal la genitiv: {{ro icon}} '''''Îi''' apreciez eforturile – Apreciez eforturile '''sale/lui/ei'''''<ref>Avram 1997, p.&nbsp;162.</ref>. În alte limbi, dativul posesiv este echivalent numai cu adjectivul posesiv: {{cnr icon}} ''Đeca su '''joj''' dobro'' „Copiii îi sunt bine” – '''''Njezina''' su đeca dobro'' „Copiii ei sunt bine”<ref name="cirgic_200">Čirgić 2010, p.&nbsp;200.</ref>. Și în franceză există o echivalență analogă, limitată de regulă la cazul când posedatul este o parte a corpului: ''Le coeur '''lui''' battait…'' „Inima îi bătea…” – '''''Son''' cœur battait…'' „Inima sa/lui/ei bătea…”<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;864.</ref>.

== Înțelesuri ale complementului indirect ==

Dificultatea delimitării complementului indirect după criterii semantice reiese din diferențele de vederi dintre diferite gramatici tradiționale, nu numai ale diferitelor limbi, ci și ale aceleiași, în privința includerii unor complemente printre cele indirecte, respectiv cele circumstanțiale. Grevisse și Goosse 2007 afirmă că nici nu este indispensabil să se tranșeze în cazurile îndoielnice<ref name="grevisse_323"/>.

După Avram 1997, complementul indirect are ca sens fundamental exprimarea obiectului ([[Animat și inanimat (lingvistică)|animat sau inanimat]]) căruia i se atribuie sau i se adresează ceva (''Na-'''ți''' cartea'', '''''Îți''' scriu o scrisoare''). Alte înțelesuri sunt mai mult sau mai puțin apropiate de cel fundamental: obiectul destinației (''Scrie '''pentru copii'''''), obiectul referirii (''Îmi amintesc '''de tine'''''), obiectul atașării sau al separării [''S-a (dez)lipit '''de mine'''''], obiectul asemănării (''Seamănă '''cu tine'''''), obiectul atitudinii (''Se luptă '''cu ei''''', ''Luptă '''împotriva războiului'''''), obiectul interiorizării (''S-a cufundat '''în studiu'''''), sursa unei acțiuni ('''''Din definiție''' rezultă...'', ''Descinde '''dintr-o familie''' de țărani''), punctul de plecare sau punctul de sosire al unei transformări (''Fac '''din țânțar armăsar''''', ''S-a transformat '''într-un urs'''''), obiectul vizat de un schimb (''La nevoie se oferă un regat '''pentru un cal'''''), obiectul unei selecții ('''''Dintre toți''' l-am ales pe…'') etc.<ref name="avram_374"/>.

Diverși lingviști desprind din complementul indirect complemente pe care le consideră circumstanțiale. De exemplu, pentru Avram 1997, acestea sunt complementele [[Complement circumstanțial sociativ|sociativ]], de relație, opozițional, cumulativ și de excepție<ref name="avram_374"/>. Dintre acestea, numai cel opozițional se găsește în Grevisse și Goosse 2007, de exemplu, care a redus numărul tipurilor de complemente circumstanțiale la opt, de la 29 câte lua în seamă ediția din [[1980]]<ref>Grevisse și Goosse 2007 p.&nbsp;390.</ref>. După Coteanu 1982, complementele care exprimă relația, asocierea, reciprocitatea, instrumentul, cumulul, excepția, concesia și condiția pot fi considerate complemente indirecte<ref name="coteanu_291"/>.

== Note ==
<references />

== Surse bibliografice ==

* Avram, Mioara, ''Gramatica pentru toți'', ediția a II-a, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5

* {{hr icon}} Barić, Eugenija ''et al.'', [https://vk.com/doc12620867_132564457?hash=28831048ac0b54ee0d&dl=74da4480941aa7f751 ''Hrvatska gramatika''] (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 22 martie 2019)

* Bărbuță, Ion ''et al.'' [https://www.academia.edu/20778968/12_Gramatica_uzuala_a_limbii_romane ''Gramatica uzuală a limbii române''], Chișinău, Litera, 2000, ISBN 9975-74-295-5 (accesat la 22 martie 2019)

* {{en icon}} Bussmann, Hadumod (coord.), [http://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf ''Dictionary of Language and Linguistics''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220123230149/https://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf |date=2022-01-23 }} (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 22 martie 2019)

* {{cnr icon}} Čirgić, Adnan; Pranjković, Ivo; Silić, Josip, [https://fr.scribd.com/doc/307118991/gramatika-crnogorskoga-jezika-pdf ''Gramatika crnogorskoga jezika''] (Gramatica limbii muntenegrene), Podgorica, Ministerul Învățământului și Științei al Muntenegrului, 2010, ISBN 978-9940-9052-6-2 (accesat la 22 martie 2019)

* Coteanu, Ion, [https://www.academia.edu/10246131/Ion_Coteanu_Gramatica_de_Baza_a_Limbii_Romane ''Gramatica de bază a limbii române''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190329222620/https://www.academia.edu/10246131/Ion_Coteanu_Gramatica_de_Baza_a_Limbii_Romane |date=2019-03-29 }}, București, Albatros, 1982 (accesat la 22 martie 2019)

* {{en icon}} Crystal, David, [https://anekawarnapendidikan.files.wordpress.com/2014/04/a-dictionary-of-linguistics-and-phonetics-by-david-christal.pdf ''A Dictionary of Linguistics and Phonetics''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181110120458/https://anekawarnapendidikan.files.wordpress.com/2014/04/a-dictionary-of-linguistics-and-phonetics-by-david-christal.pdf |date=2018-11-10 }} (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 22 martie 2019)

* {{fr icon}} Dubois, Jean ''et al.'', ''Dictionnaire de linguistique'' (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002

* {{en icon}} Eastwood, John, [https://www.uop.edu.jo/download/research/members/Oxford_Guide_to_English_Grammar.pdf ''Oxford Guide to English Grammar''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180726010147/https://www.uop.edu.jo/download/research/members/Oxford_Guide_to_English_Grammar.pdf |date=2018-07-26 }} (Ghidul Oxford al gramaticii engleze), Oxford, Oxford University Press, 1994, ISBN 0-19-431351-4 (accesat la 22 martie 2019)

* {{en icon}} Eifring, Halvor și Theil, Rolf, [http://www.uio.no/studier/emner/hf/ikos/EXFAC03-AAS/h05/larestoff/linguistics/ ''Linguistics for Students of Asian and African Languages''] (Lingvistică pentru studenții în limbi asiatice și africane), Universitatea din Oslo, 2005 (accesat la 22 martie 2019)

* {{fr icon}} Grevisse, Maurice și Goosse, André, ''Le bon usage. Grammaire française'' (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9

* {{bs icon}} Jahić, Dževad; Halilović, Senahid; Palić, Ismail, [http://bih.fi/pub/pdf/gramatika-bosanskoga-jezika.pdf ''Gramatika bosanskoga jezika''] (Gramatica limbii bosniace), Zenica, Dom štampe, 2000 (accesat la 22 martie 2019)

* {{sr icon}} Klajn, Ivan, [http://jelenagolubovic.weebly.com/uploads/2/5/3/7/25373008/ivan_klajn_-_gramatika_srpskog_jezika.pdf ''Gramatika srpskog jezika''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160423015859/http://jelenagolubovic.weebly.com/uploads/2/5/3/7/25373008/ivan_klajn_-_gramatika_srpskog_jezika.pdf |date=2016-04-23 }} (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 22 martie 2019)

* {{fr icon}} Wyler, Gabriel, ''Manuel de la grammaire française'' (Manual al gramaticii franceze), actualizat la 31.7.2019

== Vezi și ==

* [[Complement circumstanțial]]
* [[Complement direct]]
* [[Parte de propoziție]]
* [[Recțiune]]
* [[Subordonare (gramatică)]]

{{sintaxă}}

[[Categorie:Complement]] 

haha niciodata