Civilizația cicladică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
The Parthenon in Athens.jpg

Acest articol este parte a seriei despre

Istoria Greciei

Civilizațiile egeene
Civilizația heladică (2800-1060 î.Hr.)
Civilizația cicladică (3000-1100 î.Hr.)
Civilizația minoică (3650-1170 î.Hr.)
Civilizația miceniană (1550-1175 î.Hr.)
Grecia antică
Era „întunecată” a Greciei (1175-750 î.Hr.)
Perioada arhaică în Grecia (750-490 î.Hr.)
Grecia clasică (490-336 î.Hr.)
Grecia elenistică (336-146 î.Hr.)
Grecia romană (146 î.Hr.-395 d.Hr.)
Grecia medievală
Imperiul Bizantin
Grecia otomană
Grecia modernă
Războiul de Independență
Regatul Greciei
Ocuparea Greciei de către Puterile Axei
Războiul civil grec
Dictatura coloneilor
Republica Elenă
Istoria Greciei pe subiecte
Istoria militară a Greciei
Istoria constituției elene
Nume ale grecilor
Istoria artei Greciei
Cronologia Greciei

Cicladic este termenul folosit pentru a denumi civilizația care s-a dezvoltat în regiunea Insulelor Ciclade în epoca bronzului (3200-1100 î.en.). Apogeul acestei civilizații a fost atins în prima fază a epocii bronzului (mileniul III î.en.) și este cunoscută sub numele de perioada timpurie a Cicladelor .

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cronologie [1]
Faza Data Cultura
Cicladicul Timpuriu I (ECI) 3000 - 2700 Cultura Grotta-Pelos
Cicladicul Timpuriu II (ECII) 2700 - 2200 Cultura Keros-Syros
Cicladicul Timpuriu III (ECIII) 2200 - 2000 Cultura Kastri
Cicladicul Mijlociu I (MCI) 2000 - 1800 Phylakopi
Cicladicul Mijlociu II (MCII) 1800 - 1700
Cicladicul Mijlociu III (MCIII) 1700 - 1550
Cicladicul Tarziu I 1550 - 1430
Cicladicul Tarziu II 1430 - 1330
Cicladicul Tarziu II 1330 - 1100
Chèvre d'or antique

Primele dovezi ale unor activități umane permanente în Ciclade dateazǎ din mileniul V î.en. Există dovezi mai timpurii, cum ar fi obiectele de obsidian din Melos ce s-au găsit în Grecia continentala (peștera Franchthi Argolida), care sunt datate din mileniul VIII î.en. Din perioada neoliticǎ târzie sunt datate o mulțime de descoperiri din strǎvechile așezǎri urbane de pe insula Saliagkos din apropierea orașului Antiparos, a cǎror ruini au fost gǎsite, în timp ce ruinele care s-au găsit în Cape Kefala dateazǎ din epoca timpurie a bronzului (3200 î.en.) Dezvoltarea culturii cicladelor a fost favorizatǎ de poziția geografică și clima favorabilǎ la granița dintre Grecia și sfera orientalǎ . Ruine se găsesc în aproape toate insulele, chiar și în cele mai mici, indicând comunități mici, independente, cu caracter insular, care aveau însǎ teren arabil minim . Perioada timpurie este separatǎ în trei faze, care sunt denumite simbolic de locurile de origine a descoperirilor: Faza Grotta-Pelos (3200-2800 î.en.), faza Keros-Syros (2800-2300 î.en.) si faza Phylacopi I (2300-2000 î.en.).

În prima fază, casele erau construite pe dealuri joase pentru a fi protejate de inundații și de inamici și nu erau fortificate de ziduri. Locuitorii se ocupau cu activitǎți de pescuit.

În a doua fază, invazile exterioare i-au determinat pe locuitori să construiasca cetǎți protejate de ziduri pe dealuri mai înalte, casele fiind construite una lângǎ alta, delimitate de strǎduțe mici între ele (Kastri Syros, Naxos, Kynthos din Delos). Aceast proces implica pierderea controlului asupra mării și amenințarea unui inamic extern, poate Creta minoica.

În a treia fază, influența Cretei a fost puternicǎ, fiind stabilite așezǎri pe litoral (Milos-Filakopi I, Paros, Amorgos, Thera), constituind centre de conduită al comerțului cretan.

În perioada următoare, care a acoperit prima jumătate a mileniului III, numită perioada Mijlocie a Cicladelor (2000-1550 î.en.), s-au dezvoltat noi așezări coastale ca Melos (Filakopi II), Paros (Paroikia), Kea ( Agia Irini), Thera, Therasia, Delos, Tinos, Syros, Sifnos și Amorgos, influențând comerțul dintre Creta și restul Greciei. Cicladicii erau navigatori activi. Bărcile lor erau conduse de peste 50 de vâslași și le utilizau pentru apărare și comerț.

În perioada târzie a Cicladelor, civilizația a fost influențatǎ de dominația minoicǎ. Odatǎ cu distrugerea civilizației minoice - ca urmare a erupției vulcanului Thera (aproximativ 1520 î.en.) - au apǎrut pe scena Micenienii.


Idolii cicladici[modificare | modificare sursă]

Statuete feminine

Cele mai cunoscute creații ale civilizației cicladice sunt idolii Cicladici: figurine ce reprezintǎ divinitǎți de sex feminin. Sunt uniforme în simplitatea și frumusețea lor. Idolii erei Cicladelor timpurii sunt caracterizate prin lipsa capetelor și membrelor . Formele plate, rotunjite au gâturi lungi și sunt în formǎ de vioarǎ. Idolii găsiți în apropierea de Plastiras sunt o excepție și descriu forme umane în întregime. În perioada cicladicǎ Mijlocie, erau produse figurine mult mai mari în dimensiune, iar artiștii cicladici începeau să le confere caracteristici realiste, cum ar fi capul înclinat. Mulți dintre acești idoli erau de sex masculin, deținând instrumente muzicale. Producerea idolilor s-a încheiat în aproximativ 2000 î.en. Cei mai mulți dintre idoli erau făcuti din marmură albă sau lut. Figurinele de sex feminin sunt considerate a reprezenta aspecte ale unei zeiței venerate de către localnici.

Note[modificare | modificare sursă]