Chishū Ryū

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Chishū Ryū
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Tamana, Prefectura Kumamoto, Japonia Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Yokohama, Prefectura Kanagawa, Japonia[4] Modificați la Wikidata
Cetățenie Japonia Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
actor de film
actor de televiziune[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba japoneză[5][6] Modificați la Wikidata
Alma materToyo University[*][[Toyo University (Japanese university)|​]]
Alte premii
Kikuchi Kan Prize[*][[Kikuchi Kan Prize (award)|​]] (1987)
Medal with Purple Ribbon[*][[Medal with Purple Ribbon (a type of Japanese Medals of Honor)|​]] (1967)
Premiul Panglica Albastră pentru cel mai bun actor în rol secundar[*]​ (1952)
Golden Arrow Award[*][[Golden Arrow Award (award)|​]]
Mainichi Film Award for Best Actor[*][[Mainichi Film Award for Best Actor |​]] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Chishū Ryū (笠 智衆 Ryū Chishū?, n. , Tamana, Prefectura Kumamoto, Japonia – d. , Yokohama, Prefectura Kanagawa, Japonia) a fost un actor japonez care, într-o carieră întinsă pe parcursul a 65 de ani, a apărut în peste 160 de filme și în aproximativ 70 de producții de televiziune.[7] El este cunoscut mai ales pentru colaborarea cu cineastul Yasujirō Ozu.[8]

Tinerețea[modificare | modificare sursă]

Ryū s-a născut în satul Tamamizu din districtul Tamana, o zonă rurală a prefecturii Kumamoto de pe insula Kyushu, cea mai sudică și mai vestică dintre cele patru insule principale ale Japoniei. Tatăl său era preot șef al templului Raishōji (来 照 寺), un templu al Școlii Honganji a budismului Pământului Pur. Ryū a urmat școala elementară în satul natal și apoi școală medie prefecturală, apoi s-a înscris la Colegiul de Etică și Filozofie Indiană al Universității Tōyō pentru a studia budismul. Părinții săi au sperat că îi va succeda tatălui său ca preot al templului Raishōji, dar Ryū nu a dorit această carieră, iar în 1925 a renunțat la studierea budismului și s-a înscris la academia de actorie organizată în studiourile din Kamata ale companiei de producție de film Shōchiku. La scurt timp, tatăl său a murit și Ryū s-a întors acasă pentru a prelua postul de preot. Totuși, după o jumătate de an, el a cedat acest post fratelui său mai mare și s-a întors la Kamata.

Carieră[modificare | modificare sursă]

Timp de aproximativ zece ani a primit doar roluri de figurație și roluri minore, adesea nemenționate pe generic. În această perioadă a apărut în paisprezece filme regizate de Yasujirō Ozu, începând cu comedia tinerească Dreams of Youth (1928). Primul său rol mai consistent a fost în filmul College is a Nice Place (1936) al lui Ozu, iar Ryū a devenit cunoscut ca actor în filmul The Only Son (1936) al lui Ozu, unde a jucat rolul unui profesor de școală de vârstă mijlocie care a eșuat în viață, în ciuda faptului că are vârsta de doar 32 de ani. Acesta a fost rolul care l-a propulsat în carieră, iar de atunci a început să obțină roluri importante în filmele altor regizori. A interpretat rolul principal în filmul Aogeba tōtoshi (仰げば尊し, 1937) al lui Torajirō Saitō. Primul său rol principal într-un film al lui Ozu a fost în filmul There Was a Father (父ありき, 1942), unde a interpretat rolul unei persoane în vârstă: tatăl lui Shūji Sano, care era interpretat de un actor cu doar șapte ani mai tânăr. Chishū Ryū a fost, fără îndoială, actorul preferat al lui Ozu:[8] a apărut în 52 dintre cele 54 de filme ale lui Ozu. A interpretat un rol (nu întotdeauna rolul principal) în fiecare dintre filmele de după război ale lui Ozu, de la Record of a Tenement Gentleman (1947) până la An Autumn Afternoon (1962). Unul dintre cele mai celebre roluri ale sale a fost cel din Tokyo Story (1953).

Ryū a apărut în peste 100 de filme ale altor regizori. El a jucat în Twenty-four Eyes (1954) al lui Keisuke Kinoshita și l-a interpretat pe Kantarō Suzuki, premierul japonez din timpul războiului, în Japan's Longest Day (1967) al lui Kihachi Okamoto. Din 1969 până la moartea sa, în 1993, a interpretat un preot budist posac, dar binevoitor, în mai mult de patruzeci de filme din populara serie It’s Tough Being a Man (Otoko wa tsurai yo), avându-l cap de afiș pe Kiyoshi Atsumi în rolul îndrăgitului comis-voiajor Tora-san.[9] Ryū a parodiat acest rol în comedia The Funeral (1984) a lui Jūzō Itami. Ultimul film al lui Ryū a fost It’s Tough Being a Man: Torajirō’s Youth (男はつらいよ　寅次郎の青春: Otoko wa tsurai yo: Torajirō no seishun, 1992). Între anii 1965 și 1989 a jucat în aproximativ 90 de producții de televiziune.

Chishū Ryū a apărut în peste 350 de filme din 1928 până în 1992,[10] printre care în numeroase filme ale lui Yasujirō Ozu, al cărui actor favorit a fost.[8] În 1988 a fost subiectul unui film documentar intitulat Actorul Chishū Ryū, eu și studiourile Shochiku din Ofuna, realizat de Kin'ichi Hanawa. Actorul rătăcește prin studiourile Shōchiku aflate în curs de demolare, amintindu-și unele din filmările la care a luat parte.[11]

Accent[modificare | modificare sursă]

Ryū și-a păstrat accentul însușit în timpul copilăriei sale în zona rurală a prefecturii Kumamoto pe tot parcursul vieții. Ar fi putut să renunțe la el la începutul carierei sale, dar a devenit o parte componentă a personajului interpretat în filme, evidențiind simplitatea și onestitatea sa. Atunci când editorialistul Natsuhiko Yamamoto a publicat un articol intenționat provocator, intitulat „Nu pot să-l sufăr pe Chishū Ryū”, în care batjocorea accentul lui Ryū, a avut loc o reacție furioasă a cititorilor, iar revista sa Shūkan Shinchō (週刊新潮) a fost inundată cu scrisori de protest.

Filmografie selectivă[modificare | modificare sursă]

Chishū Ryū și Kuniko Miyake în La Tour d'introspection (1941)
Haruhiko Tsuda și Chishū Ryū în Il était un père (1942)
Setsuko Hara și Chishū Ryū în filmul Printemps tardif (1949) al lui Yasujirō Ozu
Isuzu Yamada și Chishū Ryū în Le Plaisir en famille (1951)

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • 1948: Premiul Mainichi pentru cel mai bun actor pentru interpretările sale din Main dans la main, les enfants și Une poule dans le vent[23]
  • 1951: Premiul Mainichi pentru cel mai bun actor pentru interpretările sale din Feux d'artifice sur la mer și Inochi uruwashi[24]
  • 1951: Premiul Panglica Albastră pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru interpretările sale din Le Plaisir en famille și Inochi uruwashi[25]
  • 1967: Medalia de Onoare cu panglică purpurie
  • 1970: Premiul Mainichi pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru interpretarea sa din Kazoku[26]
  • 1975: Ordinul Soarelui Răsare, clasa a IV-a, raze de aur cu rozetă
  • 1987: Premiul Kan-Kikuchi
  • 1990: Premiul Kawakita
  • 1991: Premiul special Mainichi pentru întreaga carieră
  • 1994: Premiile Elanul de aur - premiu special
  • 1994: Premiul special al Academiei Japoneze de Film pentru întreaga carieră

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Chishū Ryū”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d Chishû Ryû, Filmportal.de, accesat în  
  4. ^ „Chishū Ryū”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ IdRef, accesat în  
  6. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ Kirkup, James (). „Obituary: Chishu Ryu - People - News - The Independent”. The Independent. 
  8. ^ a b c Galbraith IV (2002), p. 383.
  9. ^ Galbraith IV (2002), p. 589.
  10. ^ „Filmografie”. JMDb (în japoneză). Accesat în . 
  11. ^ Acest documentar este adăugat ca bonus pe DVD-ul filmului Il était un père al lui Yasujirō Ozu în care Ryū interpretează rolul tatălui.
  12. ^ Une image vivante (1948) - MCJP
  13. ^ a b Galbraith IV (2002), pp. 208, 678.
  14. ^ Galbraith IV (2002), pp. 250, 687.
  15. ^ Galbraith IV (2008), p. 144.
  16. ^ Galbraith IV (2002), p. 694.
  17. ^ Galbraith IV (2002), pp. 697-698.
  18. ^ Galbraith IV (2008), p. 219.
  19. ^ Galbraith IV (2002), pp. 383, 706.
  20. ^ Galbraith IV (2002), pp. 416, 712.
  21. ^ Galbraith IV (2002), pp. 427-428, 716.
  22. ^ Galbraith IV (2002), pp. 610-611, 743-744.
  23. ^ Hammer (1991), p. 325.
  24. ^ Hammer (1991), p. 326.
  25. ^ Hammer (1991), p. 333.
  26. ^ Hammer (1991), p. 329.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Premiul Mainichi pentru cel mai bun actor
v • d • m
Premiul Mainichi pentru cel mai bun actor în rol secundar
v • d • m
Premiul Panglica Albastră pentru cel mai bun actor în rol secundar
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chishū_Ryū&oldid=16039551