Ceas etanș de scufundare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ceas etanş de scufundare

Ceasul de scufundare este un instrument esențial al echipamentului de scufundare autonomă, fiind utilizat la cronometrarea timpului de scufundare, a timpilor de decompresie și, împreună cu profundimetrul, la calculul vitezei de urcare a scafandrului către suprafața apei.

Un ceas de scufundare etanș trebuie să fie rezistent la o presiune de cel puțin 8 bar (de preferat 20 bar) și să aibă o carcasă din oțel inoxidabil. Cadranul trebuie să fie ușor de citit, să fie fosforescent și să aibă un minutar bine vizibil. Cea mai mare parte a ceasurilor de scufundare sunt prevăzute cu o „lunetă“ mobilă, situată în jurul cadranului, pentru fixarea momentului inițial al cronometrării. De asemenea, ceasul de scufundare trebuie să aibă o brățară sau o curea reglabilă, destul de lungă pentru a putea fi atașată și peste mâneca costumului de scufundare din neopren. Există și ceasuri cu afișaj electronic luminos (LCD - Liquid Crystal Display) care simplifică citirea.

Standardele și caracteristicile pentru ceasurile etanșe de scufundare sunt reglementate de către Organizația Internațională de Standardizare în standardul ISO 6425.

Condiții stricte de calitate[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ceas etanș de scufundare

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mircea Degeratu, Aron Petru, Sergiu Ioniță: Manualul Scafandrului. Editura Per Omnes Artes, București, 1999, ISBN 973-97916-5-4
  • Dinu Dumitru, Vlad Constantin : Scafandri și vehicule subacvatice. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986