Sari la conținut

Castrul roman de la Feldioara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Castrul roman de la Feldioara
Tip Castru auxiliar
Tip construcție Zid de piatră
Unități prezente Cohors II Flavia Numidarum[1] [2]
Dimensiuni și suprafață 116 x 135 m2 (1,5 ha)[3]
Limes Alutanus
Unitate administrativă Com. Ucea, jud. Brașov
Legături directe cu castrele Caput Stenarum(Cincșor)
Cod RAN 42138.01[4]
Cod LMI BV-I-s-A-11277
Amplasare 45°47′54.31″N 24°41′24.61″E ({{PAGENAME}}) / 45.7984194°N 24.6901694°E45.7984194; 24.6901694
Denumire loc Pe Cetățuie / Cetățeaua[4]
Localitate Feldioara
Castrul roman de la Feldioara se află în România
Castrul roman de la Feldioara
Poziția castrului pe harta României

Pe o terasă joasă (la S de satul actual) de pe malul stâng al Oltului, din punctul Cetățea/Cetate, există urme vizibile parte a castrului auxiliar (în partea de N-E porțiune ridicată  val de pământ). Săpăturile sistematice între 19731979 efectuate de N. Gudea și I. Pop au conturat faze de construcție.

Hartă în limba germană a limesurilor din Dacia; castrul de la Feldioara este reprezentat în zona centrală, în apropierea castrului de la Cincșor.

Materialul tegular atestă în staționarea cohors II Flavia Numidarum până în epocă Antoniniană.

Dimensiunile valului primului castru erau de 8 m lățime și 1,25 m înălțime alăturat unui șanț de apărare ce avea deschiderea de 11 m și 1,25 m adâncime. Din faza de lemn, pe amprentele identificate pe laturile de NE și NV, erau ale unor porți construite din același material. Castrul de piatră orientat la fel cu fortificația dinainte, ar fi avut pe una dintre laturi o lungime de 137 m, iar pe o alta identificată 114. În NE a fost săpată porta praetoria, în NV porta principalis sinistra, un turn de colț trapezoidal și altul de curtină dreptunghiular.[5]

  1. IDR III/4 174, C N C(ohors) N(umidarum); IDR III/4176 177, atestă epitetul Antoniniana.
  2. Tactica, strategie si specific de lupta la cohortele equitate din Dacia Romana, Petru Ureche[nefuncțională]
  3. „Feldioara”. Arhivat din original la . Accesat în .
  4. 1 2 Repertoriul Arheologic Național
  5. Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Vlad Călina, Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. 1., Cercetări Arheologice, Vol. 28.1, pag. 9-90, 2021.
  • Russu, I. I.; Pippidi, D. M. (), Inscripțiile Daciei Romane, III (4)