Bunuri mobile din domeniul etnografie clasate în patrimoniul cultural național al României aflate în județul Iași

Acestă listă conține bunurile mobile din domeniul etnografie clasate în Patrimoniul cultural național al României aflate la momentul clasării în județul Iași.

Căutați un bun mobil clasat folosind formularul de mai jos:

Tezaur

Foto	Informații generale	Detalii tehnice	Descriere	Deținător	Legături
	Rariță Autor: Emilian Oblezniuc	Datare: 1920 Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI, GEMENEA Dimensiuni: Î coarnelor: 88 cm Material: metal; lemn de fag; asamblat; tehnici de prelucrare a lemnului; cioplire; crestare; tăiat; cojit; curățit; incizare; tehnici de prelucrare a metalelor; batere la rece	Rarița sau ralița este un plug mai simplu, o prășitoare de lemn mai modernă, prevăzută cu sapă metalică, fiind folosită în special la învelirea cuiburilor de porumb și cartofi. Este formată din următoarele șapte piese componente: grindeiul, partea centrală a uneltei, de care sunt fixate coarnele, bârsa și bara metalică cu rotița (are două găuri, una cu diametrul mai mare lângă bârsă, și o alta, mai mică, aproape în dreptul roții, care aveau rolul de a ajuta rarița să fie tractată de animale); plazul sau talpa, partea pe care se târăște rarița când lucrează, în vârful acestuia fiind fierul sau brăzdarul; două cormane (cucure) schimbătoare (schimbarea se făcea, în funcție de distanța dintre rânduri, cu ajutorul a două cârlige metalice prinse de trunchiul coarnelor și a două rânduri de clempușuri, improvizate din cuie metalice, dispuse pe partea interioară a cormanelor; cormanele sunt prinse de trunchiul coarnelor cu ajutorul unor balamale și cuie metalice, rolul cormanelor fiind acela de a răsturna pământul; una dintre ele are adăugată, pe partea interioară de jos o bucată mică de lemn, de formă triunghiulară, prinsă în trei cuie metalice, al cărei rost încă nu-l putem preciza: poate fi doar o întregire a acelei cormane sau ar putea avea un rol funcțional; două coarne (dintr-o singură bucată de lemn despicat și „legat” cu ajutorul unui „cui” de lemn și a unuia din fier; bârsa, încastrată în partea inferioară, cu ajutorul unui cui de lemn, în plaz, și în partea superioară în grindei, aici fixarea fiind făcută cu ajutorul unui cui metalic; fierul sau brăzdarul seamănă cu un manșon, având forma unei unghii de vită; este prins cu ajutorul unei caiele în plaz, fiind găurit în două locuri și despicat pe mijloc; în 1982, după noi cercetări ale muzeografilor ieșeni la fața locului, rariței i s-a adăugat o rotiță neregulată din lemn, care este fixată, printr-o bară metalică, găurită în patru locuri, în grindei (presupunem că aceste găuri, cu diametrul diferit, aveau rolul de a regla înălțimea la care trebuia să se deplaseze rarița). Legătura dintre grindei și plaz se face prin intermediul bârsei; îmbinarea se face cu ajutorul a două cuie din lemn; de asemenea, plazul este îmbucat, tot cu ajutorul unui cui de lemn, și în trunchiul ce susține cele două coarne. Are culoarea naturală a lemnului de fag și cea a metalului, cu urme de pământ și gunoi de grajd pe ea.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Dimensiuni: L altiță: 21 cm; La altiță: 23 cm; Încreț: 6 cm Material: in; fir metalic; bumbac; păr; arnici; mărgele; tors; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; brodat la fir; brodat peste fire; broderie orientală cu fir; aplicații; tivit cu găurele; încheiat cu acul	Cămașă încrețită la gât, cu brezărău; mânecă cu altiță separată brodată cu păr de lână grena și fir metalic argintiu și auriu, încreț brodat cu bumbac alb, fir metalic auriu și mărgele colorate; mâneca încrețită cu uun mic fodor (volan); gura cămășii cu bizărău alb; stanul este din trei foi de pânză lată de 42 cm este festonată cu arnici roșu; stanul din 3 lați, asamblați în față și pe laturile spatelui; are pavă pătrată la subbraț; decorul este dispus pe dinăinți și spate, câte 2 râuri cu motiv pomișori cu flori, și pe mânecă; altița bătută (brodată bogat) cu decor dispus în rânduri orizontale brodate cu păr grena separate de grupe de linii brodate cu fir dispuse alternativ auriu- argintiu și încadrate în chenar brodat cu fir auriu; încrețul de 6 cm este brodat cu bumbac alb, fir metalic auriu și mărgele colorate cu motive romburi mari și flori; decorul mânecii este reprezentat de trei pomi ai vieții sub forma vrejului cu ramuri bogate cu frunze și flori.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Dimensiuni: L altiță: 21 cm; La altiță: 21 cm; Încreț: 4,5 cm Material: in; mătase; fir metalic; mărgele; tors; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; brodat la fir; brodat în punct bătrânesc; broderie orientală cu fir; brodat peste fire; aplicații; încheiat cu acul	Cămașă fără poale, încrețită la gât, cu bizărău; mânecă cu altiță separată brodată la fir cu mătase grena cu motive melci dispuși în rânduri orizontale separate de rânduri de broderie orientală cu fir metalic argintiu și auriu și încadrate în chenar brodat cu fir metalic, încreț brodat cu mătase grena, neagră, frez și aplicații de mărgele verzi și albastre, cu motive coarnele berbecului; mâneca încrețită cu bizărău are un decor asimetric format dintr-un șir de pomișori brodați cu mătase și fri metalic auriu și argintiu și o bandă de broderie cu mătase și fir și aplicații de mărgele în chenar, cu același decor ca altița și cu melcișori de fir pe margini; gura cămășii strânsă cu bizărău grena; pe stani față și spate sunt brodate 2 șiruri de romburi mici grupate câte două brodate peste fire cu mătase grena.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Dimensiuni: L altiță: 32 cm; La altiță: 28 cm; Încreț: 11,5 cm Material: in; fir metalic; lână; strămătură; arnici; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; broderie orientală cu fir; brodat la fir; festonat; încheiat cu acul	Cămașă fără poale încrețită la gât cu brezărău, cu altiță separată și încreț lat de 11,5 cm; stan croit din 2,5 lați de pânză lată de 56 cm, jumătatea de lat fiind adăugată la partea stângă a piesei sub forma a doi clini uniți sub braț; stanii față și spate sunt decorați cu câte doi vreji cu cârlige și heruvim stilizat; decorul altiței este realiyat cu strămătură, lână și fir, în punct peste fir și lânțișor, motive romburi și puncte și este dispus în registre separate de șiruri de broderie cu fir metalic argintiu și auriu; încrețul lat este brodat la fir cu lână verdecu motive geometrice romburi și romb în trepte; pe mânecă decorul este dispus oblic (costișat) fiind reprezentat de șiruri de motive izolate heruvimi, brodate cu lână și strămătură; la gât și mâneca are brezărău realizat cu arnici roșu și grena.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Dimensiuni: L altiță: 28 cm; La altiță: 26 cm; Încreț: 10,5 cm Material: in; fir metalic; lână; strămătură; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; broderie orientală cu fir; brodat la fir; brodat în punct bătrânesc; încheiat cu acul	Cămașă fără poale încrețită la gât cu brezărău, cu altiță separată și încreț lat de 10,5 cm; stan croit din doi lați de pânză lată de 55 cm, cu doi clini mici și două pave pătrate la subbraț, stanii față și spate sunt decorați cu câte două șiruri de pomișori stilizați, pe față, sub nivelul brâului fiind încercat modelul; decorul altiței este brodat la fir și în lănțuc cu strămătură, lână și fir, cu motive cruce în X cu cârlige și cârcei și triunghiuri cu cârcei și este dispus în registre separate de șiruri de broderie cu fir metalic argintiu și auriu; încrețul lat este brodat la fir cu strămătură bej cu motive geometrice romburi și romb în trepte; mânecă este decorată pe toată jumătatea de deasupra prin brodare la fir și peste fire cu strămătură roșie, frez, lila, roșu, negru cu motive pomul vieții și heruvimi, flancate de două șiruri verticale cu motiv coroană; la gât și mâneca are brezărău realizat cu strămătură roșie, frez, lila.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: BUCUREȘTI Dimensiuni: L altiță: 24 cm; La altiță: 20 cm; Încreț: 5 cm Material: in; fir metalic; bumbac; arnici; mărgele; tors; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; brodat la fir; brodat peste fire; broderie orientală cu fir; cusut în butuci; aplicații; cusut simplu pe dos	Cămașă fără poale, încrețită la gât, cu brezărău; mânecă dreaptă cu altiță separată, încreț brodat; stanul cămășii este din doi lați jumătate de pânză cu lățime de 45 cm; nu are pavă la subbraț; pe dinăinși și spate este decorată cu câte două vrejuri cu cârcei brodate la fir cu arnici negru; pe față, sub nivelul brâului s-a încercat modelul de broderie; altița este bogat decorată cu trei rânduri de motive stilizate călăreț cu șoim, cusute în butuci cu arnici negru, galben, roșu și cu mărgele verzi și albastre; încrețul este cusut în butuci cu arnicinegru, roșu, galben și cu aplicații de mărgele verzi și albastre, cu motive coarnele berbecului; pe mânecă decorul este dispus oblic (costișăt), cu motive heruvimi și serafimi în șiruri alternante; mâneca este tivită cu arnici roșu, cămașa este asamblată prin coasere cu acul pe dos.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: BUCUREȘTI Dimensiuni: L altiță: 24 cm; La altiță: 24 cm; Încreț: 7 cm Material: in; arnici, fir metalic; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; broderie orientală cu fir; broderie plină; brodat în punct bătrânesc; încheiat cu acul	Cămașă fără poale, încrețită la gât, cu altiță separată, încreț lat galben, cu brezărău la gât și mânecă, stanul croit din trei lați de pânză de 48 cm: unu la spate și doi la dinainte și subraț, încheindu-se în față; stanul din spate și cel din față sunt decorate cu câte 2 rânduri de motive măciulii de mac realizate prin brodare la fir, punct bătrânesc și cusătură în butuci cu ibrișin muriu (mov închis); altița este decorată cu rânduri de flori spațiate alternând cu rânduri de broderie cu fir, încadrate toate în chenar brodat cu fir auriu; încrețul este brodat cu arnici galben cu motive cruce în X și romb; decorul mânecii este dispus oblic (costișăt) în rânduri alternante: crengi și zigzaguri realizate cu ibrișin muriu șrânduri de flori mari cu broderie plină din arnici galben, roșu, negru, bleu.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămașă încrețită cu chirușcă	Descoperit: jud. VRANCEA, com. NEGRILEȘTI, NEGRILEȘTI Dimensiuni: L stan: 47 cm; L poală: 76 cm; La manșetă: 3 cm; Altiță: 20x30 cm Material: in, bumbac; arnici; fir metalic; strămătură; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; brodat pe creți; broderie orientală cu fir; aplicații; încheiat cu acul; încheiat cu croșeta; brodat pe dos	Cămașă încrețită la gât cu altiță triunghiulară (chirușcă) și poale atașate, cu gherdan (broderie pe crețuri) la gât, la mânecă și pe spate; stanul față dintr-un lat de pânză și o jumătate din care s-au făcut doi clini dispuși lateral, iar stanul spate din trei jumătăți de lat de pânză; sub braș pavă pătrată mare care coboară în talie; mâneca din aproape doi lați (1,8), încheiați lateral cu cheițe din bumbac galben; decorul este pe chirușcă (stele), pe mânecă (trei șiruri de luceferi), la gura cămășii (două șiruri de stele bordate cu scânteuțe), pe spate, de-a lungul liniilor laterale de asamblare a stanului (șir de flori), la guler (bentiță cu miez de nucă) și la manșete (bentiță cu decor geometric mărginit de un chenar în lăncez realizat cu fir metalic); încreț îngust alb funcțional; bucățile de pânză sunt asamblate cu cheițe realizate cu bumbac galben; modelul broderiei a fost mai întâi încercat pe pâna stanului, în zona brâului.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Ie	Descoperit: jud. VRANCEA, com. CÂMPURI, CÂMPURI Dimensiuni: La manșetă: 3 cm Material: in; bumbac; arnici; fir metalic; strămătură; dantelă croșetată; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; broderie orientală cu fir; brodat pe creți; cusut în drug; încheiat cu acul; cusut peste muchie	Cămașă încrețită la gât, cu mânecă din umăr, fără altiță, cu stanul croit din trei lați de pânză de 40 cm: fața dintr-un lat și doi clini laterali de câte un sfert de lat, iar spatele din trei jumătăți de lat; bucățile sunt asamblate cu acul pe dos, liniile de asmblare fiind marcate pe față prin puncte cusute peste muchie cu arnici negru; mâneca dintr-un lat și jumătate de pânză, liniile de asamblare fiind deasupra, asamblarea fiind făcută cu dantelă croșetată de 1cm lățime, lateral de aceasta fiind brodate două șiruri de motive decorative păstaie realizate cu fir metalic auriu și argintiu, alternativ și cu arnici negru și roșu și strămătură bleu; mâneca are manșeta întoarsă și este strânsă cu creți peste care s-a brodat cu arnici negru, fiind fixată cu bentiță brodată cu arnici negru și roșu, fir metalic și strămătură bleu, decorul fiind reprezentat de motiv S culcat brodat cu fir metalic auriu și argintiu, alternativ; gura cămășii este festonată cu arnici negru și este marcată de broderie realizată cu arnici negru, roșu, fir metalic auriu și argintiu și strămătură bleu cu motive geometrice; cămașa este încrețită la gât, cu broderie peste creți și are gura fixată cu bentiță brodată cu arnici negru și roșu, fir auriu și argintiu și lână bleu, motive geometrice: linie și S dispuse orizontal.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Oală de lapte; Moșoaică	Datare: 1969 Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Material: lut; var; decorat prin imprimare; frământat prin călcare; modelat la roată; pictat cu paiul; tehnici de olărie; uscat; ardere reducătoare	Oală de tip lăptăreț din ceramică neagră, nesmălțuită, cu toarta prinsă pe mijlocul gâtului și a pântecelui; ornamentată cu var prin pictare cu paiul, decorul fiind dispus pe gât și pe pântecele vasului. Motivele ornamentale sunt: șinătău cu trei puncte pe gât, trei pomișori separați de linii duble de puncte, dispuse vertical.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cuib pentru păsări Autor: Iacob Mihalache	Datare: 1971 Descoperit: jud. VASLUI, com. OLTENEȘTI, ZGURA Dimensiuni: Î: 28 cm; D bazei mari: 49 cm Material: lut; frământat prin călcare; găurit; impresiune cu degetul; modelat la roată; modelat manual; perforat; scrijelit; uscat; ardere oxidantă; tehnici de olărie	Cuib pentru păsări realizat din ceramică roșie arsă oxidant. Are forma unei oale - lăptăreț, prevăzută cu două torți mici plasate pe pântecele vasului. În partea de sus, oala se termină cu o formă antropomorfă - chip de om, având gură, ochi, nas, urechi, sprâncene. Pe o parte a pântecului, vasul prezintă o deschidere circulară cu diametrul de 7 cm, ce prezintă în partea inferioară o buză, pentru o mai bună stabilitate a păsărilor ce intrau și ieșeau din cuib. Baza mică a vasului prezintă perforații ce permit aerisirea cuibului. Pentru că piesa avea un rol funcțional, fiind agățată în copaci, vasul are o toartă din sârmă ce se petrece prin urechi.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Vârșă de prins pește; Capcană	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. MARGINEA, MARGINEA Dimensiuni: Î: 27 cm; D max: 25 cm Material: lut; tehnici de olărie; frământat prin călcare; modelat la roată; excizat; ardere reducătoare	Vas din lut de mărimea unei oale din ceramică neagră, arsă reducător, conceput special pentru prins pește în apele puțin adânci din zona de munte. Imită prin formă și dimensiuni, piesele similare realizate din împletituri de nuiele. Are o formă ovoidală, bombată în partea mediană, pe o singură parte, vasul este aplatizat, pentru a avea stabilitate pe fundul apei. Gura vasului are marginea dreaptă, iar fundul prezintă un orificiu de intrare a peștelui. De asemenea, vasul este prevăzută cu o toartă, așezată în partea de jos, spre fundul său. Pe întreaga suprafață a vasului, există mici orificii, realizate prin decupajul lutului, pentru facilitarea circulația apei din interior în afară și invers.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Apărătoare pentru horn	Descoperit: jud. VRANCEA, com. VIDRA, IREȘTI Dimensiuni: Î: 35 cm; D max: 22 cm Material: lut; tehnici de olărie; frământat prin călcare; modelat la roată; excizat; ardere oxidantă; angobare	Vas perforat, sub formă de cupolă (coroană), din ceramică roșie arsă oxidant ce se evazează spre partea superioară unde se termină cu un vârf; decorația funcțională este realizată prin decuparea lutului cu cuțitul rezultând un rând de găuri cu diametrul 1,5 cm dispus la 8 cm de bază și alte patru rânduri de găuri la partea superioară. În partea mediană, între rândurile de găuri, sunt realizate șapte decupaje mari de formă dreptunghiulară, dispuse oblic, cu dimensiuni de circa 8x4 cm. Partea superioară prezintă un capac lipit angobat pe care s-a imprimat anul 1961 și inițialele RPR. În partea de jos a vasului, pe guler, este dispus un brâu angobat de cca. 3 cm lățime.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Sahan	Datare: sec. XIX Dimensiuni: I 5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	Vas de formă rotundă - farfurie, cu marginile puțin ridicate, în care se servește mâncarea, local se mai numește sahan. Vasul este angobat cu alb și acoperit cu un strat de smalț translucid de bună calitate. Ca element decorativ, sahanul este ornamentat în partea centrală cu un motiv fitomorf - floarea, iar pe margine are pictate două brâie late. Cromatic, vasul are culoarea angobei la care se adaugă verdele elementelor decorative și maroniul cu care au fost desenate marginile desenului pentru a fi mai bine evidențiat.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: sf. sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, STRAJA Dimensiuni: vas cu scop decorativ, folosit și ca veselă Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (așa zisă de Kuty), de formă tronconică, cu fund plat, pereți înclinați, buză verticală, rotunjită. Motivul ornamental principal este vegetal (patru flori dispuse radial). Bordura vasului are un decor geometric (motive unghiulare și linii verticale paralele (alveole - semicercuri). Decorul este realizat prin sgrafitare (incizarea fină a pastei crude), tehnica vopsirii și a smălțuirii realizând un contrast cromatic între cafeniul vasului și cel al angobei albe - roșiatice. Desenul este pictat în nuanțe de verde și galben.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA Dimensiuni: I 5,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (Kuty) ce amintește de vechea ceramică bizantină. Are formă tronconică, este zveltă, cu pereții arcuiți, fundul plat. Buza vasului este dreaptă, verticală, rotunjită la muchie. Strachina prezintă un decor fitomorf dispus central (vază, glastră sau ghiveci cu floare), redat naturalist, alcătuit dintr-o floare și doi bobci. Compoziția ornamentală centrală este delimitată prin linii circulare drepte, mărginite de elemente geometrice - semicercuri cu alte elemente decorative. Tehnica de ornamentare a vasului este incizarea fină a pastei crude, care prin vopsire și smălțuire, realizează un contrast cromatic între culoarea maron a vasului și cea a angobei galbene. Această tehnică poartă numele de sgrafitaj. Cromatica vasului este aceeași ca în majoritatea cazurilor ceramicii de Straja - Rădăuți, galben, verde și maron.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI, STULPICANI Dimensiuni: I 7 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (Kuty) ce amintește de vechea ceramică bizantină lucrată aici în secolul al XV-lea. Are formă tronconică, zveltă, cu pereții arcuiți și fundul plat. Buza vasului este dreaptă, verticală, rotunjită la muchie. Strachina prezintă un decor fitomorf stilizat, rozete și floarea de lalea. Compoziția ornamentală centrală este delimitată de marginea vasului prin mai multe linii concentrice, dincolo de care apare trasată o linie zimțată. Tehnica de ornamentare a vasului (sgrafitto), ce constă în incizarea fină a pastei crude, permite realizarea unui contrast cromatic între angoba galbenă și maronul fondului vasului. Elementele decorative sunt pictate cu verde, galben și maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Talger	Descoperit: jud. SUCEAVA, RĂDĂUȚI Dimensiuni: I 5,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Talger sgrafitat, smălțuit (așa zis de Kuty) ce amintește de vechea ceramică bizantină. Are formă tronconică, mai întinsă decât în cazul străchinilor, cu fund plat, pereții aplatizați, buză rotunjită. Vasul are un decor deosebit, elaborat, ce prezintă o compoziție cu temă bahică. Este vorba de trei persoane, desenate artistic în tehnica sgrafitării, doi bărbați și o femeie. Unul dintre bărbați și femeia, participă la o degustare de băutură, în timp ce celălat bărbat cântă la vioară. După ținută, personajele fac parte din vechea administrație austro - ungară, ce a stăpânit teritoriul Bucovinei în perioada respectivă. Tabloul central este întregit și de o fereastră, pictată foarte elaborat. Registrul superior al talgerului, are desenat un decor geometric alcătuit din linii frânte ce formează un joc de triunghiuri, mai mari și mai mici intercalate de un șir de inimioare. La marginea buzei vasului se află trasate două linii circulare drepte, care de altfel se regăsesc și în despărțirea celor doi regiștri ai vasului. Din punct de vedere cromatic, fondul vasului este alb - sidefiu, elementele decorative fiind pictate cu pensula și cornul, în tonuri de verde, maro și galben.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA, STRAJA Dimensiuni: I - 8,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (așa zisă de Kuty) ce amintește de vechea ceramică bizantină, de formă tronconică, zveltă, cu fundul plat, pereții înclinați, buză verticală, ușor rotunjită la muchie. Vasul prezintă un decor vegetal, flori cu vrej, prinse într-o rozetă mărginită de elemente decorative. Urmează o bandă cu două linii circulare drepte, dincolo de care, pe marginea străchinii, sunt desenate motive geometrice - alveole - semicercuri, intercalate de linii ondulate. Decorul este realizat prin incizarea fină a pastei crude, tehnica vopsirii și a smălțuirii realizând un contrast cromatic deosebit între culoarea cafenie a vasului și cea a angobei albe - roșiatice. Desenul este pictat în nuanțe de verde și galben.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA Dimensiuni: î - 7,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (așa zisă de Kuty) ce amintește de vechea ceramică bizantină, de formă tronconică, zveltă, cu fundul plat, pereții înclinați, buză verticală, ușor rotunjită la muchie. Vasul prezintă în mijloc o stea cu patru colțuri, încadrată într-un chenar de formă pătrată, mărginită de elemente decorative Urmează două linii circulare drepte, dincolo de care, pe marginea străchinii, sunt desenate motive geometrice - alveole Decorul străchinii este realizat prin incizarea fină a pastei crude, vopsirea și smălțuirea realizând un contrast cromatic între culoarea maro a vasului și cea a angobei albe - sidefii. Toate elementele artistice sunt pictate în nuanțe de galben, verde și maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA, Rădăuți Dimensiuni: I - 7,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (așa zisă de Kuty) ce amintește de vechea ceramică bizantină. Are o formă tronconică, zveltă, cu fundul plat, pereții înclinați, buză verticală, ușor rotunjită la muchie. Vasul prezintă în mijloc o stea, cu mai multe colțuri, dispusă central, mărginită de opt flori situate de jur-împrejur (patru lalele și patru rozete stilizate). Registrul central este delimitat de două linii circulare drepte, dincolo de care, pe marginea străchinii, sunt desenate motive geometrice - alveole Decorul străchinii este realizat prin incizarea fină a pastei crude, vopsirea și smălțuirea realizând un contrast cromatic între culoarea maro a vasului și cea a angobei albe - sidefii. Toate elementele artistice sunt pictate în nuanțe de galben, verde și maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. Brodina Dimensiuni: I - 7 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină de Kuty, sgrafitată și smălțuită. Are formă tronconică, zveltă, cu fund plat, pereți înclinați, buză verticală, ușor rotunjită pe margine. Motivul ornamental principal este zoomorf (cal) și vegetal (lalele). Bordura vasului are un decor geometric. Decorul este realizat prin sgrafitare (incizarea fină a pastei crude), tehnica vopsirii și a smălțuirii realizând un contrast cromatic între cafeniul vasului și cel al angobei albe - sidefii. Desenul este pictat în nuanțe de galben, verde și maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: 1900 Descoperit: jud. SUCEAVA, STRAJA -RĂDĂUȚI Dimensiuni: I - 7 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (așa zisă de Kuty) ce amintește de vechea ceramică bizantină. Are formă tronconică, zveltă, cu fundul plat, pereții înclinați, buză verticală, ușor rotunjită la muchie. Vasul prezintă ca decor, un ornament zoomorf. În partea centrală a vasului se află desenate două păsări. Registrul central al vasului este delimitat de o linie circulară dreaptă. În partea superioară a vasului, buza este mărginită de un rând de păsări. Decorul străchinii este realizat prin incizarea pastei crude. Angoba și smalțul sunt de bună calitate. Din punct de vedere cromatic, fondul vasului este alb - sidefiu, elementele decorative fiind pictate cu pensula și cornul, în tonuri de verde și maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Cană cu cioc Autor: Constantin Colibaba	Descoperit: jud. SUCEAVA, RĂDĂUȚI Dimensiuni: I - 21 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat, jirăvit, angobat	Ceramică smălțuită de Rădăuți - cană cu cioc, de formă sferoidală, ușor bombată la mijloc, angobată și smălțuită. Vasul este foarte frumos remarcându-se prin eleganța formei, partea de sus fiind evazată. Cana are cioc folosit pentru a turna mai ușor lichidele. De asemenea, vasul are și toartă, care este prinsă între pântece și gât. Decorul este realizat cu cornul, pe angoba alb - sidefie a vasului. Din punct de vedere decorativ, partea centrală a vasului este decorată cu o ghirlandă de frunze mărginită de o linie ondulată, iar la extremități prezintă mai multe linii circulare drepte. În partea de sus sunt pictate grupuri de cîte trei buline așezate simetric între cioc și toartă. Prin tehnica jirăvirii, în partea de sus a vasului este pictată o linie ondulată din care se scurge vopseaua. Cromatic, vasul este pictat în culorile specifice ale meșterului Colibaba: verde și cafeniu pe fondul alb - sidefiu.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Ulcică - puișor Autor: Nica Teodor	Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: I 14 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, dat în piatra, ars o singură dată, reducător	Oală - ulcică numită popular puișor din ceramică neagră, formă sferoidală, cu toarta prinsă de buza ușor evazată și pântece. Este ornamentată atât prin lustruire (înainte de ardere) cu o piatră de râu, operațiune numită dat în piatră, cât și prin închistrire cu paiul de trestie înmuiat în var. Decorul este dispus pe toată suprafața vasului. Motivele ornamentale sunt organizate în compoziții ce acoperă în întregime vasul, regăsindu-se ornamente vegetale - floarea, ce se repetă de trei ori. Fiecare registru este delimitat de o linie ondulată intercalată de puncte, linie ce se regăsește și sub buza vasului. Prezintă și un decor incizat - linii circulare drepte realizate cu colțul fichieșului.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI Dimensiuni: I - 6 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină de Kuty, sgrafitată și smălțuită. Are formă tronconică, zveltă, cu fund plat, pereți înclinați, buză verticală, ușor rotunjită pe margine. Motivul ornamental principal este vegetal (floare cu două frunze mari). Bordura vasului are un decor geometric (motive unghiulare și linii verticale paralele (alveole - semicercuri). Decorul este realizat prin sgrafitare (incizarea fină a pastei crude), tehnica vopsirii și a smălțuirii realizând un contrast cromatic între cafeniul vasului și cel al angobei albe - roșiatice. Desenul este pictat în nuanțe de verde și galben.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Canceu	Datare: începutul secolului XX Descoperit: jud. SIBIU, com. POIANA SIBIULUI, POIANA SIBIULUI Dimensiuni: Î: 20,5 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	Canceu transilvănean de formă zveltă cu gât pronunțat, alungit, forma sa fiind un reflex al barocului târziu generalizat și la sate în secolul al XIX-lea. Acest tip de ceramică reprezintă o transformare a ceramicii slovace, canceul realizat de români pierzându-și funcționalitatea originală, aceea de recipient pentru băut bere și vin, el fiind realizat fără capac, rolul său fiind unul strict decorativ, folosit la înfrumusețarea culmilor caselor. Din această cauză, vasul, prezintă o frumoasă compoziție ornamentală barocă cu elemente florale și zooomorfe. Elementul central al canceului este dat de o pasăre redată hiperbolic așezată pe o semirozetă ce poate fi asimilată în concepția localnicilor cu floarea soarelui. Pasărea este încadrată de două ramuri cu frunze și flori, element ce poate fi interpretat ca un model al pomului vieții. Elementele decorative sunt bine delimitate pe suprafața vasului de două benzi circulare, late. Cromatic predomină cafeniul, verdele și albastru pe fondul alb al vasului.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, RĂDĂUȚI Dimensiuni: Î: 7,5 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină de tip Kuty de formă tronconică cu fundul plat, pereți concavi, buză verticală. Vasul este sgrafitat prezentând un ornament central - stea în opt colțuri, de unde pornesc flori, realizând o compoziție complexă. În registru superior, vasul prezintă un ornament geometric, flori și frunze care sunt executate repetitiv. Din punct de vedere cromatic sunt folosite aceleași nuanțe de verde, galben și maro, specifice acestui tip de ceramică sgrafitată. Strachina este prinsă într-o rețea de sârmă împletită asigurându-i o rezistență mai mare.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: secolul XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA, STRAJA Dimensiuni: Î: 8 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină de tip Kuty de dimensiuni mari, cu formă zveltă și pereți groși. Vasul preia forma vechilor străchini lucrate în Moldova medievală a secolului al XV-lea. Are formă tronconică, fund plat, pereți înclinați, buză verticală un element central de mari dimensiuni - vultur bicefal, ce ține în partea de sus, o coroană, iar în cele două gheare, ține câte o sabie. Pe mijloc este o stemă (reproducerea unui blazon), întreaga compoziție fiind un însemn heraldic. Registrul central este delimitat de cel median printr-o linie circulară dreaptă, dincolo de care, pe marginea străchinii, sunt desenate motive geometrice - semicercuri, intercalate de câte două linii verticale. Tehnica de ornamentare a vasului este „sgrafitto”, scoțând în evidență frumusețea decorului. Desenarea motivelor prin incizarea fină a pastei crează un contrast cromatic deosebit, între maroniul vasului și cremul angobei cu care este acoperit. Din punct de vedere cromatic elemetele decorative sunt pictate cu galben și verde, nuanțe specifice acestei olării.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. BRODINA, BRODINA Dimensiuni: Î: 7 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină de tip Kuty de dimensiuni mari, cu formă zveltă și pereți groși. Vasul preia forma vechilor străchini lucrate în Moldova medievală a secolului al XV-lea. Are formă tronconică, fund plat, pereți înclinați, buză verticală, prezentând un ornament central - floare în glastră cu frunze, încadrată de o parte și de alta de alte flori (câte trei pe fiecare latură). În registru superior, vasul prezintă un ornament geometric - semicercuri. Tehnica de ornamentare a vasului este „sgrafitto”, contrastul cromatic obținut fiind deosebit. Din punct de vedere cromatic elemetele decorative sunt pictate cu galben, verde și maron.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Furcă de tors Autor: Vasile Dumitru Niță	Datare: 1946 Descoperit: jud. NEAMȚ, com. CEAHLĂU, CEAHLĂU Dimensiuni: Lungime partea inferioară: 50 cm; lungime partea superioară: 68 cm; diametru maxim (la roată): 4 cm; diametru minim (la partea superioară): 1 cm Material: Lucrată din lemn de frasin prin tehnici simple: tăiere, decojire, crestare cu briceagul, cioplire, găurire, dar și prin altele, puțin mai complexe, precum incizare și strunjire la strujnița cu nuia, frânghie și pedală acționată cu piciorul.	Furca este lucrată din lemn de frasin prin tehnici simple: tăiere, curățire, crestare, cioplire, găurire, dar și prin incizare și strunjire la strujniță. De regulă, furcile au un decor relativ simplu, amplasat doar în registrul inferior, vizibil și atunci când pe furcă se pune caierul. Această furcă este însă atipică, căci prezintă decor inclusiv în registrul superior. Furcă foarte fină și subțire cu roata evazată situată la 67 cm de vârful puțin plat și perforat cu gaură dreptunghiulară pentru legat sfoara; sub roată, circa 20 cm, are formă prismatică (cu șase laturi). Are decor, geometric și naturalist, amplasat pe aproape întreaga suprafață. Esența lemnoasă din care este lucrată, frasinul, este rară; aceste furci, mai ales în zona montană erau, cel mai adesea, confecționate din paltin. Privitorul atent de astăzi este sedus de scenariul decorativ copleșitor prin bogăția personajelor și a simbolisticii aferente. În registrul inferior există nu mai puțin de șase registre; dintre acestea, patru sunt realizate în manieră geometrică, trei având aproximativ aceleași dimensiuni (5-6 cm lățime) și un decor apropiat; la două registre cu suprafața prismatică, inegale ca suprafață, aflate în apropierea roții, decorul este compus din cruci în x-uri duble semireliefate, făcute cu patru tăieturi de briceag, fiecare cruce fiind străjuită de patru dinți de lup scobiți în lemn; aceste registre sunt mărginite, fiecare în parte, de 7 cercuri concentrice; doar în apropierea roții care desparte cele două registre majore sunt 9 cercuri concentrice; un alt registru de mici dimensiuni este străjuit de 3 cercuri concentrice de-o parte și de cealaltă, dar și de două „cercuri” concentrice de dinți de lup, la una din margini fiind încă 3 cercuri „umplute” cu liniuțe oblice (ce par a reprezenta, prin precizia execuției lor, dar și prin modul în care se îmbină liniuțele, un arbore al vieții extrem de stilizat); al patrulea registru, cel mai mare (7,5 cm), este compus, la rândul lui, din nu mai puțin de 10 subregistre identice despărțite unele de altele printr-un cerc concentric; al cincelea, de 8 cm, delimitat de cercuri paralele, cuprinde un scurt text privitor la numele, adresa meșterului și anul confecționării. În sfârșit, al șaselea, situat în partea cea mai de jos a furcii, are motive vegetale și avimorfe. O distanță de 18 cm este acoperită de un pom, dispus pe verticală, cu crengi simetrice și frunze cu nervuri fine. Chiar în vârful copacului se află două păsări, diferite, afrontate, una, cea din stânga, în repaus, cealaltă în zbor; o alta, mai mică și diferită de cele două, este figurată mai jos, la 6,5 cm, tot în repaus, chiar în somn, pe o ramură (însă figurarea discretă a unei aripi pare totuși a indica starea de veghe a păsării); în sfârșit, puțin mai jos de aceasta, regăsim o altă pasăre, tot diferită de cele două afrontate, aflată în zbor undeva cam la mijlocul arborelui; aceste ultime două păsări sunt reprezentate astfel încât parcă ar fi sugerată ascunderea lor printre ramurile copacului. La rădăcina arborelui este figurată foarte discret o șopârlă mică și o capră, cu un clopot mare la gât, care mănâncă dintr-o floare. În registrul superior, deasupra roții, pe o lungime totală de circa 50 cm, adică pe aproape întreaga sa suprafață, se elansează un alt pom, mult mai mare decât cel din registrul inferior și având o compoziție mult mai complexă. Concret, este figurat un șarpe uriaș, cu gura deschisă și limba afară, care este încolăcit în jurul unui arbore uriaș; la baza arborelui se observă un prim centru de greutate animalier și fitomorf, în care regăsim patru animale și trei plante: cel dintâi animal, aflat parcă printre rădăcinile pomului, situat în plan orizontal, este un măgar ce paște liniștit, cele trei plante fiind în fața sa, ca o promisiune a hranei îmbelșugate; pe același plan orizontal, chiar acolo de unde pleacă tulpina marelui copac, este figurată o altă capră, la fel de liniștită ca și măgarul, ce pare că intenționează să se apuce de păscut și care pare că nu se sinchisește deloc de apropierea șarpelui; în dreptul ei, dar orientată ascendent, regăsim doar un cap de țap (?), iarăși cu un clopot la gât, ce mâncă; puțin mai sus, dispusă tot ascendent, regăsim o altă șopârlă, mult mai mare ca cea de jos, ce pare opusă, ca și capul de țap, șarpelui uriaș ce-și îndreaptă atenția, prin gura larg deschisă și un ochi extrem de bine reliefat, spre cele două animale; plantele sunt diferite, una e mică, formată din doar două petale, alta, în mijloc pare a fi un trifoi cu trei frunze egale, iar a treia e compusă din trei petale, uan mai mare și două mici. De aici, de la întâlnirea șarpelui cu aceste animale, ce par a simboliza o anume rezistență, pe o distanță foarte mare, aproape 36 cm, se desfășoară doar lumea vegetală, fără nici o altă intruziune decât cea a corpului solzos al șarpelui, care practic a încolăcit întreg arborele (au rămas „necotropiți” mai puțin de 2 cm spre tulpina lui, unde pare că a întâlnit o „rezistență” subpămâneană și pământeană, simbolizată de cele patru animale și trei plante: măgarul și plantele, respectiv capra, țapul și șopârla). În vârful arborelui, cumva încadrat de coada imensului șarpe, se află un al doilea centru de greutate, avimorf și animalier în același timp: două păsări identice (cu precizarea că cea de deasupra are totuși un ochi extrem de bine reprezentat, cel mai bine conturat dacă ne raportăm la toate cele șapte păsări, creând o pregnantă senzație de viu în comparație cu pasărea de alături) în zbor energic spre pământ, așadar descendent (parcă ar veni din cer cu vești urgente!); apoi, sub cele două păsări, se observă o altă șopârlă, a cărei orientare este clară înspre cele două păsări și coada șarpelui, dar ascendent de data aceasta; plasată în imediata apropierea a locului unde se termină coada șarpelui uriaș, orientat iarăși descendent, este reprezentat, într-o atitudine foarte dinamică, parcă ar fugi de ceva, un alt măgăruș. În sfârșit, exact unde se sfârșește coada șarpelui, înainte ca șapte cercuri concentrice să închidă registrul, se regăsește o floare specială, ce are reprezentat distinct pământul din care crește, două frunze mari și floarea propriu-zisă cu șase petale. Această floare a fost crestată de către meșter chiar în vârful copacului, oricum dincolo de coada șarpelui. Tot acest ansambu este străjuit la nivelul inferior de dinți de lup, din acești dinți răsărind, foarte aproape de rădăcina copacului, printre animale, alte trei flori diferite. Pe roată și dincolo de ea, pe o lungime de aproape 4 cm, există două mici registre florale, unul mai mare, de 2 cm și un altul mai mic, de aproape 1 cm, format exclusiv din petale vegetale delimitate de șase cercuri concentrice. Două detalii ar trebui remarcate aici: primul, nervurile petalelor mari, reprezentate prin linii oblice dispuse de o parte și de alta a unei linii verticale, sunt orientate descendent, ca și cum ar „curge” spre registrul inferior al furcii, în timp ce aceleași nervuri de la petalele mici sunt orientate exclusiv ascendent; al doilea detaliu, între petalele minore, atât sus, cât și jos, se află câte doi dinți de lup. Între aceste două registre de petale și marele registru unde se regăsește șarpele și arborele vieții se află șapte cercuri concentrice și încă un cerc concentric format din dinți de lup. Acest tablou decorativ (mai ales cel din registrul superior), naiv și complex totodată, ar putea sugera căderea în lumea noastră a lui Lucifer și „încolăcirea” acesteia de către forțele întunericului. Oricum, această piesă este o adevărată capodoperă, o bijuterie artistică ce încă își așteaptă decriptarea și receptarea adecvată.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb	Datare: sfârșitul sec. XIX Descoperit: jud. NEAMȚ, com. VÂNĂTORI-NEAMȚ, VÂNĂTORI-NEAMȚ Material: bumbac; strămătură; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; cusut peste muchie	Năframă pătrată din pânză de bumbac țesută în 2 ițe; colțurile sunt tivite cu strămătură roșu-oraj și mov; decorul este brodat pe ambele fețe, fiind dispus în cele 4 colțuri și este reprezentat de 4 prescuri cu razele în alternanță cromatică; prescurile sunt încadrate de un chenar geometric format din șiruri de linii frânte (scăriță).	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframuță de mire	Datare: a doua jumătate a sec. XIX Descoperit: jud. VRANCEA, com. NEGRILEȘTI, NEGRILEȘTI Material: bumbac; fir metalic; strămătură (roz, grena, mov, verde, lila, crem); paiete argintii și aurii; mărgele mici verzi și mov; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; cusut peste muchie; aplicații; franjuri înnodați	Năframă dreptunghiulară din pânză de bumbac țesută în 2 ițe; la capetele decorate are franjuri scurți înnodați din strămătură; laturile tăiate din pânză sunt fixate prin coasere peste muchie în cruciș cu strămătură grena; decorul este brodat pe o față dar diferă între capete, acestea fiind decorate pe fețe diferite; motivele decorative sunt stele (dispuse în trei rânduri, alternând culoarea firului) și luceferei (câte un rând la fiecare capăt); decorul brodat este completat de aplicații de paiete și mărgele.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframuță de schimb	Datare: a doua jumătate a sec. XIX Descoperit: jud. VRANCEA, com. NEGRILEȘTI, NEGRILEȘTI Material: in, bumbac; fir metalic; strămătură (fucsia, grena, albastru, verde); paiete argintii și aurii; mărgele mici verzi și mov; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; cusut peste muchie; aplicații; franjuri înnodați	Năframă dreptunghiulară din pânză țesută în 2 ițe; la capetele decorate are franjuri scurți înnodați din strămătură; laturile tăiate din pânză sunt fixate prin coasere peste muchie, în cruciș, cu strămătură divers colorată (fucsia, albastru indigo, grena, verde)ș decorul este brodat pe o fațăș motivele decorative sunt stele (dispuse în trei rânduri alternante, alternând și culoarea firului) și câte un pom al vieții sub forma de vrej, geometrizant (câte un rând la fiecare capăt)ș decorul brodat este completat de aplicații de paiete și mărgele ce dublează broderiaș la capete și pe laterale are franjuri scurți înnodați din strămătură, în alternanță cromatică.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframuță de mire	Datare: a doua jumătate a sec. XIX Descoperit: jud. VRANCEA, com. NEGRILEȘTI, NEGRILEȘTI Material: bumbac, in; fir metalic; strămătură (fucsia, roșu, mov, verde, lila), paiete argintii și aurii; mărgele mici verzi și mov; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; cusut peste muchie; festonat, aplicații; franjuri înnodați	Năframă dreptunghiulară din pânză țesută în 2 ițe; la capetele decorate are franjuri scurți înnodați din strămătură; laturile tăiate din pânză sunt fixate prin coasere peste muchie în cruciș cu strămătură și apoi festonare (pe deasupra); decorul este brodat pe o față dar diferă între capete, acestea fiind decorate pe fețe diferite pentru a fi suprapuse; motivele decorative sunt geometrice: romburi, cruci în X, linie în zigzag, pristornic, realizate cu strămătură și fir metalic argintiu și auriu; peste decorul brodat sunt aplicate paiete cu mărgele; la capetele brodate sunt franjuri scurți înnodați din strămătură în alternanță cromatică.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de mire, Șervet de mire	Datare: a doua jumătate a sec. XIX- începutul sec. XX Descoperit: jud. VRANCEA, com. NEGRILEȘTI, NEGRILEȘTI Material: bumbac; fir metalic; strămătură (fucsia, verde, albastru); paiete; mărgele mici bleu; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; cusut peste muchie; aplicații; croșetat	Năframă dreptunghiulară din pânză de bumbac țesută în 2 ițe, decorată pe câte o față la fiecare capăt, decorul fiind dispus pe fețe diferite; la capetele decorate are colțurele croșetate din strmătură colorată, în alternanță cromatică; decorul brodat este constituit din câte 3 pomișori la fiecare capăt, dispuși izolat în alternanță cromatică argintiu-auriu, și cu aplicații alternante.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb	Datare: sfârșitul sec. XIX Descoperit: jud. IAȘI, com. MUNICIPIUL IAȘI, IAȘI Material: in; strămătură; arnici; țesut în 2 ițe; brodat la fir; brodat peste fire; festonat; canafi cusuți în colțuri	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe festonată cu arnici grena la capetele tăiate și la colțuri cu canafi din strămătură divers colorată; este brodată pe ambele fețe cu decor geometrizant dispus în cele 4 colțuri; decorul este constituit din câte 4 flori stelate cu frunze zimțate dispuse în cruce în diagonalele unei flori stelate centrale; fiecare floare se suprapune pe o cruce în x conturată cu broderie fină cu arnici negru.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb	Datare: sfârșitul sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, COSTIȘA Material: in; strămătură; arnici; țesut în 2 ițe; brodat la fir; brodat peste fire; cusut peste muchie (tigitură turcească)	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe tivită cu strămătură roșie la capetele tăiate; este brodată pe ambele fețe cu decor geometrizant dispus în cele 4 colțuri; decorul este constituit din 4 flori stelate (stele) cu boboci (luceferei) cu cârlige mici negre brodate cu arnici; centrul florii formează o cruce albă din pânză cruțată (are decor brodat și decor sugerat).	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb Autor: Lavric Domnica	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, COSTIȘA Material: in; lână; lânică; arnici; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; brodat la fir; tivit	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe, tivită la capetele tăiate; este brodată pe ambele fețe cu decor geometrizant dispus în cele 4 colțuri; decorul este constituit din 4 pomi ai vieții reprezentați ca floare pe răzor, cu frunze și boboc, având marcate discret cârlige sub formă de coarne de berbec.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb Autor: Nemțoc Maria	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, COSTIȘA Material: in; lână; strămătură; lânică; arnici; muline; mătase vegetală; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; brodat la fir; cusut peste muchie (tighel turcesc)	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe; la capetele tăiate are tighel turcesc (cusută peste muchie); este brodată pe ambele fețe cu decor geometrizant dispus în cele 4 colțuri; decorul este constituit din 4 prescuri mari cu prescurele la colțuri și cu pristornice pe laturi în cromatică diversă (grena, roșu, roz, frez, galben, bleu, albastru, mov, verde deschis, verde închis, maro, brun, negru).	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb	Datare: sfârșitul sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, COSTIȘA Material: in; strămătură; arnici; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; brodat la fir; cusut peste muchie (tighel turcesc)	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe; la capetele tăiate are tighel turcesc (cusută peste muchie) realizat cu arnici grena; la colțuri sunt aplicați canafi mici roșii din strămătură; este brodată pe ambele fețe cu decor geometrizant dispus în cele 4 colțuri; decorul este constituit din 4 cruci drepte peste care se suprapun cruci în X cu razele terminată cu boboc de floare; piesa are mesaj codat fiind inserate în broderie atât tricolorul (apartenența etnică) cât și coarnele berbecului (apartenența ocupațională).	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb	Datare: sfârșitul sec. XIX-începutul sec. XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, COSTIȘA Material: in; strămătură; lână; lânică; arnici; fir metalic; mătase vegetală; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; brodat la fir; festonat	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe, cu marginile festonate cu lânică roșie; la colțuri sunt aplicați canafi din strămătură verde; este brodată pe ambele fețe cu decor geometrizant dispus în cele 4 colțuri; decorul este constituit din 4 pomișori sub forma ramurei cu frunze bogate zimțate (acant) având vârf în cruce cu terminații în floare.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de credință	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. IAȘI, com. MUNICIPIUL IAȘI, IAȘI Material: bumbac; arnici (negru, roșu, albastru); țesut în 2 ițe; brodat în cruci; tivit cu găurele	Năframă pătrată din pânză de bumbac țesută în 2 ițe, tivită pe margini cu găurele simple; decorul este dispus pe o față sub forma unui chenar la marginile piesei, fiind constituit dintr-un vrej complicat cu flori mari de trifoi în patru foi, bicolore, frunze, boboci de floare și păstăi în culorile negru, roșu, albastru; florile din vrej au petale sub forma de inimi roșii și albastre.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII VECHI, FRĂTĂUȚII VECHI Material: in; arnici; muline; bumbac mercerizat; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; brodat la fir; tivit cu găurele	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe; marginile tăiate din pânză sunt tivite cu găurele; decorul este brodat pe o față; două vrejuri stilizate sunt brodate pe mijlocul piesei întersectându-se în unghi drept la centru. Vrejurile sunt puternic stilizate fiind compuse din flori de trifoi în 4 foi alternând cu cruci duble în X (frunze stilizate); în fiecare colț al piesei este brodată câte o prescură peste care se suprapune o cruce în X alungită peste marginile prescurei și având brațele terminate cu romburi cu coarnele berbecului la colțuri; prescurea este constituită din patru cornuri în formă de inimă.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb	Datare: sfârșitul sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII VECHI, FRĂTĂUȚII VECHI Material: in; strămătură; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; cusut peste muchie	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe; marginile tăiate din pânză cusute peste muchie; decorul este brodat pe ambele fețe; decorul este dispus în cele 4 colțuri și este reprezentat de 4 pomi ai vieții stilizați extrem realizați prin suprapuneri de unghiuri drepte alternând cromatic.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină Autor: Gheorghe Cristian	Datare: 1924 Descoperit: jud. IAȘI, com. TANSA, TANSA Dimensiuni: Î: 7 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, jirăvit	Strachină smălțuită de formă tronconică, adâncită, cu pereții înclinați și marginea dreaptă - verticală, cu buza rotunjită, formă caracteristică centrului de olărit de la Tansa. Vasul este angobat cu caolin alb și este smălțuit. Din punct de vedere al ornamentării, vasul este decorat în tehnica jirăvirii cu cornul, rezultând motivul pânzei de păianjen, creeând un efect cromatic deosebit, între albul angobei și cafeniul decorului. Din loc în loc sunt vizibile pete de culoare verde, care apar fuzionate. O asemenea pată verde apare și pe fundul vasului, unde este trecut anul realizării străchinii - 1924. Datorită tehnicii jirăvirii, efect cromatic al vasului este deosebit, rezultând o lucrare de excepție.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: înainte de 1900 Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA Dimensiuni: Î: 7 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (Kuty) amintind de vechea ceramică bizantină, de formă tronconică, zveltă, cu fundul plat, pereții înclinați, buză verticală. Are un motiv ornamental fitomorf dispus central (glastră cu trei flori - o lalea în centru mărginită de două margarete), realizat în tehnica sgrafitării. Registrul central este delimitat de jur-împrejur de trei linii circulare, dincolo de care, pe marginea străchinii, apar reprezentate motive geometrice (semicercuri). La jumătatea fiecărui arc de cerc ce mărginește buza vasului de jur-împrejur, apare câte o linie verticală (o posibilă frunză). Este practicată incizarea fină a pastei crude, vopsirea și smălțuirea realizând un contrast cromatic între culoarea maro a vasului și cea a angobei albe-sidefii. Toate elementele artistice sunt pictate ulterior cu galben, verde și brun - maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, STRAJA Dimensiuni: Î: 5,5 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (Kuty) amintind de vechea ceramică bizantină, de formă tronconică, zveltă, cu fundul plat, pereții înclinați, buză verticală. Are un motiv ornamental zoomorf dispus central (vacă) și unul fitomorf - (floare de lalea) ce mărginește elementul central, toate fiind realizate în tehnica sgrafitării. Registrul central este delimitat de jur-împrejur de două linii circulare, dincolo de care, pe marginea străchinii, apar reprezentate motive geometrice (semicercuri). La jumătatea fiecărui arc de cerc ce mărginește buza vasului de jur-împrejur, apare câte o linie verticală (o posibilă frunză). Este practicată incizarea fină a pastei crude, vopsirea și smălțuirea realizând un contrast cromatic între culoarea maro a vasului și cea a angobei albe-sidefii. Toate elementele artistice sunt pictate ulterior cu galben, verde și brun-maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță pe jumătate	Datare: prima parte a secolului XIX Descoperit: jud. BOTOȘANI, com. MUNICIPIUL DOROHOI, DOROHOI Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit; urzit în 2 ițe; ales legat	o foaie de scoarță dreptunghiulară țesută în stative cu urzeală de păr și alesătură de lână vopsită vegetal și lână în culoare naturală; câmpul negru, în culoare naturală, este decorat cu 2 stele mari (soare) ce au înscrisă crucea latină în mijloc antuate de motive izolate: roate mici (flori) și 3 rânduri de câte 3 heruvimi (după numărul cetelor îngerești); chenarul este ales pe 3 laturi, fiind casetat cu casete poligonale oblice ce au înscrise coarnele berbecului, în culori diferite; casetele alternează cromatic; câmpul este separat de chenar printr-o linie de pătrățele mici alternante, formând motivul: dinți de cal	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță, covor Autor: călugărițe din Mănăstirea Socola	Datare: a doua jumătate a secolului XVIII Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit vegetal; urzit; ales cu găurele în tehnica karamani, ales legat	Scoarță dreptunghiulară de atelier țesută în gherghef cu chenar dublu în tehnica karamani, cu găurele și în tehnica ales legat; fondul este negru, din lână în culoare naturală; chenarul exterior are fond verde vegetal și este decorat cu vrej cu frunze stilizate; chenarul interior, mai lat, are fond roz vegetal și este decorat cu pomișori stilizați și boboci de floare, dispuși în șir longitudinal; câmpul negru natural al scoarței este decorat cu două șiruri de motive pomul vieții, respectiv 8 pomișori, dintre care patru sunt în vas cu apă; pe pomișorii din capătul șirurilor sunt așezați câte câte doi porumbei ai păcii, cu ramuri de măslin în cioc, orientați opozabil	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță	Datare: 1859 Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit; urzit în 2 ițe; ales legat	o foaie de scoarță dreptunghiulară țesută în stative cu urzeală de păr și alesătură de lână vopsită vegetal și lână în culoare naturală; are chenar geometrizant roată-împrejur, realizat din X-uri (simboluri solare) mari duble din frunze bicolore cu centrul marcat de coronițe mici și intercalând în șirul lor mici flori în 8 petale; pe câmpul de culoare neagră naturală decorul foarte bogat este centrat pe o coroniță largă din flori care circumscrie un vas cu pom al vieții reprezentat cu ramuri bogate laterale cu frunze și flori multiple divers colorate; spre capete, pe fondul închis sunt redați alți doi pomi ai vieții redați ca flori în vas de tip ol cu torți, bogați în frunze și flori și cu două păsări; de o parte și alta a coroniței ce încadrează pomul central sunt redați câte doi pomi ai vieții mai mici redați ca flori în vas de tip cantarus încadrați pe mijloc de câte două păsări; alesăturile sunt realizate cu lână în culori vegetale	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță pe jumătate	Datare: prima jumătate a secolului XIX Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Material: păr răsucit; lână; tors; vopsit vegetal; urzit; ales cu găurele în tehnica karamani; bătut cu pieptenul	scoarță pe jumătate (o foaie) aleasă în gherghef, care se așeza pe perete fie singură, fie asamblată cu o a doua parte sau cu chenar adăugat; are formă dreptunghiulară, chenar pe 3 laturi și câmp cu motiv roata mare (soarele) și roate redate ca romburi în trepte zigurate realizate cu lână în diverse culori vegetale și în culori naturale; chenarul are fond negru natural și decor ales cu motiv vrej cu flori stilizate, fiind mărginit pe ambele laturi de câte un rând de dinți de ferăstrău	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Lăicer în scaune Autor: Dimitriu Eufrosina	Datare: începutul secolului XIX Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit vegetal; urzit în 2 ițe; ales legat cu mâna; bătut cu pieptenul	Lăicer țesut în stative cu urzeală din păr subțire răsucit și alesătură din lână în culoare naturală și vopsită vegetal, îndesit prin bătut cu pieptenul; decorul este realizat prin vrâstare pe fond verde vegetal cu lână neagră în culoare naturală alternând cu vrâste (scaune) alese cu decor geometrizant, motive: scăriță, spic	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță Autor: Pîntea Raluca	Datare: prima jumătate a secolului XIX Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Material: păr; lână; tors; vopsit; urzit în 2 ițe; ales legat; asamblat; încheiat cu acul	Scoarță de tip arhaic formată dintr-o foaie de scoarță și două bucăți pe laturi, pe care se realizează decorul chenarului; bucățile laterale sunt atașate la foaie prin coasere cu acul; decorul foii este reprezentat de motive vegetale stilizate (boboc de floare și frunză) alese pe două rânduri longitudinale pe câmp negru crușit (negru natural vopsit în culoare neagră vegetală); bobocii de floare și frunzele sunt realizate cu lână multicoloră vopsită în culori vegetale; la capete foaia de scoarțe are schițat câte un rând de chenar sub forma unui val cu cruci drepte alternante realizate cu lână în culori diferite; cele două margini adăugate prin coasere sugerează un chenar din motive izolate, alternând romburi, ramuri stilizate, pomișori stilizați, zale dispuse pe câmpul negru, în șiruri longitudinale	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Covor, scoarță Autor: Bejinariu Maria	Datare: sfârșitul secolului XIX Descoperit: jud. BOTOȘANI, com. ORAȘ SĂVENI, PETRICANI Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit; urzit în 2 ițe; ales legat	Scoarță dreptunghiulară țesută în stative cu urzeală de păr răsucit nevopsit și alesătură de lână vopsită vegetal și lână naturală; câmpul este negru crușit (lână neagră naturală vopsită în negru vegetal) și este decorat cu 2 păsări maiestoase afrontate, cu trup roșu și penajul aripilor și cozilor multicolor, ce trimit la simbolistica maritală, având între ele un vas cu floare; alte două vase cu flori sunt dispuse spre capetele covorului; pe laturile lungi scoarța are două vrejuri din frunze monocrome de acant stilizate; lângă fiecare pasăre este reprezentată câte o stea	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Lăicer în scaune	Datare: începutul secolului XIX Descoperit: jud. BOTOȘANI, com. RĂDĂUȚI-PRUT, MIORCANI Material: cânepă (urzeală); lână; tors; răsucit; vopsit vegetal; urzit în 2 ițe; ales legat cu mâna; bătut cu pieptenul	Lăicer țesut în stative cu urzeală de cânepă și alesătură din lână în culoare naturală și vopsită vegetal, îndesit prin bătut cu pieptenul; decorul este realizat prin vrâstare pe fondul negru natural cu lână vopsită vegetal, alternând scaunele (vrâstele) alese cu motiv scăriță cu scaune alese cu motiv coada rândunicii	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Covor, scoarță Autor: Corjeuțeanu Vasea	Datare: sfârșitul secolului XIX Descoperit: jud. BOTOȘANI, com. COȚUȘCA, CRASNALEUCA Material: cânepă; lână; tors; răsucit; vopsit; urzit în 2 ițe; ales legat	Scoarță dreptunghiulară dintr-o foaie și două margini adăugate pe care este realizat chenarul; este țesută în stative cu urzeală de cânepă și alesătură de lână vopsită vegetal și chimic și lână în culoare naturală; câmpul negru (culoare naturală) este decorat cu 2 călăreți (soldați din trupele de călărași) în tunici albe cu brandemburguri roșii, călare pe cai roșii cu frâie albe și purtând steaguri; în jurul călărașilor sunt redate geometrizant motive izolate: cruci, romburi în trepte, flori, scripeți (călăreți); chenarul adăugat are fond negru culoare naturală și este decorat cu câte un șir de păsări în mers, alternând cu trifoi în patru foi, la capete scoarța are vrâstă tricolor, atât pe foaie cât și pe marginile cu chenar	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță	Datare: prima jumătate a secolului XIX Descoperit: jud. BOTOȘANI, com. VLĂSINEȘTI, VLĂSINEȘTI Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit; urzit în 2 ițe; ales legat	Scoarță dreptunghiulară dintr-o foaie țesută în stative cu urzeală de păr și alesătură de lână vopsită vegetal și chimic și lână în culoare naturală; câmpul negru (culoare naturală) este decorat cu 2 șiruri de X-uri bicolore, în alternanță cromatică, dispuse longitudinal; la capete este o sugestie de chenar din motive trifoi cu patru foi dispuse izolat pe fond verde vegetal la un capăt și pe fond negru natural la al doilea capăt; pe laturile lungi este realizat un chenar îngust roșu cu motiv dinți de lup	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță Autor: Catinca Știrbu	Datare: prima parte a secolului XIX Descoperit: jud. IAȘI, com. MUNICIPIUL IAȘI, IAȘI Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit; urzit; ales cu găurele în tehnică karamani; ales legat	Scoarță dreptunghiulară dintr-o foaie țesută în stative cu urzeală de păr și alesătură de lână în culoare naturală și vopsită vegetal; câmpul negru în culoare naturală este decorat cu 8 rânduri de câte 3 flori de trandafir cu frunzulițe alăturate, fiind semnat la un capăt de autoare prin țeserea unei figuri antropomorfe, o femeie în rochie roșie; chenarul este decorat cu motivul spic de grâu pe laturile lungi și cu frunzulițe la cele două capete	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță, covor	Datare: prima jumătate a secolului XIX Descoperit: jud. IAȘI, com. MUNICIPIUL IAȘI, IAȘI Material: bumbac gros; lână; tors; răsucit; vopsit vegetal; urzit; ales cu găurele, ales cu tăieturi în tehnică karamani; ales cu acul	Scoarță dreptunghiulară dintr-o foaie țesută în gherghef cu urzeală de bumbac gros și alesătură de lână vopsită vegetal și în culoare naturală; fondul câmpului este trandafiriu, iar al chenarului alb; are chenar lat, marcat spre interior de un contur negru accentuat, decorul fiind realizat cu motive mari stilizate pe vrejuri mici: scaieți cu cârlige spiralate - cârja ciobanului, în alternanță cromatică; la colțuri sunt reprezentate mici cruci; câmpul scoarței este decorat cu motive stilizate: bace, alese în tehnică karamani cu găurele și conturate ulterior cu acul folosind lână colorată contrastant	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: sfarsitul sec. XIX - începutul secolului al XX Dimensiuni: Î - 8 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (așa zisă de Kuty) ce amintește de vechea ceramică bizantină. Are formă tronconică, zveltă, cu fundul plat, pereții înclinați, buză verticală, ușor rotunjită la muchie. Vasul prezintă ca decor sgrafitat, un ornament floral și geometric. În partea centrală a vasului se află desenată o vază - glastră cu trei flori - boboci de bujor, mărgintă de-o parte și de alta de două flori mici. Registrul central al vasului este delimitat de cel pictat pe pereți, prin trei linii circulare drepte. În partea superioară a vasului, lângă buză se găsesc trei linii circulare drepte. Pereții prezintă ornament geometric - arce de cerc, ce au desenat intercalt, un joc de linii verticale drepte, simetrice. Decorul străchinii este realizat prin incizarea pastei crude. Angoba și smalțul sunt de bună calitate. Din punct de vedere cromatic, fondul vasului este alb - sidefiu, elementele decorative fiind pictate cu pensula și cornul, în tonuri de verde și maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Cană mare Autor: Șindilaru Gheorghe	Datare: 1920 Descoperit: jud. NEAMȚ, com. SAGNA, VULPĂȘEȘTI Dimensiuni: Î 32,4 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat	Cană mare, ceramică roșie, angobată și smălțuită. Este prevăzută cu cioc și toartă, plasat pe mijlocul vasului. Are o formă ovoidală, alungită, ușor bombată la pântece, buza este dreaptă. Este ornamentat cu cornul pe angoba alb - sidefie ce acoperă întreaga suprafață a vasului. Prezintă motive florale dispuse de o parte și de alta a ciocului, care este dispus simetric față de toartă. Elementele decorative sunt realizare cu verde și maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină cu torți Autor: Constantin Colibaba	Descoperit: jud. SUCEAVA, RĂDĂUȚI Dimensiuni: I 6,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat	Ceramică smălțuită de Rădăuți, de formă tronconică, angobată și smălțuită. Strachina este prevăzută cu două torți prinse de marginea rotunjită a vasului. Decorul este pictat, fiind realizat pe angoba alb - sidefie în nuanțe de verde și maro. Prezintă un punct în partea centrală, iar pereții sunt ornamentați cu un grupaj (cinci grupuri) de cate trei puncte, ce mărginesc o linie circulară ondulată, continuuă. Deasupra fiecărui grup de puncte există pictată câte o linie ondulată. Vasul este dat cu smalț translucid de foarte bună calitate.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Învelitoare de cap	Datare: 1600-1699 Descoperit: Dobrovăț, Mânăstirea Material: mătase	Țesătură de mătase cu fir de argint și argint aurit de formă dreptunghiulară. Piesa a fost supusă unui tratament de stopare a degradării.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Pălărie	Datare: Sec. XVII Descoperit: Iași, Mânăstirea Sf. Sava Material: mătase	Pălărie de mătase fără bor, cu calotă largă, cu ciucure din fir de argint aurit.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Conteș	Datare: Sec. XVII Descoperit: Iași, M-rea Sf. Sava Dimensiuni: Lățime la poale - 80; umeri - 165 Material: mătase	Haină cu poale largi și mâneci scurte și largi, din mătase cu fir de argint și argint aurit, veșmânt de purtat pe deasupra de tradiție bizantină și orientală.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Buduroi	Datare: Sec. XX Dimensiuni: Diametrul gurii - 94 cm Material: lemn și burete de copac	Știubei de formă cilindrică folosit pentru depozitarea cerealelor (ovăz) prevăzut în partea inferioară cu o deschidere pe unde se scurgeau cerealele. Confecționat prin scobire din trunchiul unui molid; are în exterior 7 cârlige pentru agățat diverse unelte. Pe acestea se află două văcălii și un mai de lemn.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Sanie de treierat	Datare: 1921 Material: lemn; piatră	Dicania (sau cremenea) este de formă dreptunghiulară și este alcătuită dintr-o talpă de lemn pe care sunt fixate bucățile de cremene.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Teasc de struguri	Datare: 1875 Material: lemn de frasin; metal	Teasc bătrânesc cu broaște (piulițe) și șuruburi de lemn confecționate la strujniță. Între teascul propriu-zis și broaște se află un postament cu rol de presare al popului din teasc. Sub acest suport se găsesc două găuri prin care trec două lemne ce susțin cadrul pe care se află teascul propriu-zis. Teascul este format din mai multe doage detașabile dispuse oblic. Presa are patru cruci grecești simple, amplasate astfel: pe postamentul principal; pe cel secundar; pe o broască și pe un șurub la partea inferioară. Partea lemnoasă prezintă fisuri datorită vechimii și intemperiilor la care instalația a fost supusă în timpul exploatării.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Teasc de struguri	Datare: 1875 Material: lemn; metal	Teascul propriu-zis este confecționat din doage dispuse rar; doagele sunt prinse în două cercuri metalice care se deschid în două părți cu ajutorul a patru chei, tot metalice; șurubul metalic este acționat cu ajutorul unui hadarag de lemn, la partea inferioară o bară tot din lemn. Stabilitatea presei este asigurată de două vergele metalice nituite la partea superioară. Butucii a trei din cele patru roți sunt strânși în table nituite. Partea lemnoasă prezintă fisuri datorită vechimii și intemperiilor la care instalația a fost supusă în timpul exploatării.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Teasc de ulei Autor: Rotaru, Vasile	Datare: Sf. sec. XIX Dimensiuni: Diametrul pietrei de moară = 100 Material: lemn; piatră	Instalația este alcătuită din: butucul cu găvan; ursoaica (stâlpii de susținere a grinzii); puntea de odihnă cu pene; grinda; șurubul cu drug; piulița; pietre de moară franțuzești și podina pe care acestea sunt fixate. Partea lemnoasă prezintă fisuri datorită vechimii și intemperiilor la care instalația a fost supusă în timpul exploatării.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Teasc de struguri	Datare: 1929 Material: lemn de stejar	Teascul este alcătuit din trupul (masa) teascului, grătarele, chinga, butucul și penele orizontale.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Vas	Datare: Sec. XIX Dimensiuni: DG= 24,5 cm; DB = 9 cm Material: argilă	Castron de formă tronconică cu pereții ușor concavi, fund plat și buză verticală. Ornamente geometrice și fitoforme realizate prin sgrafitare; nuanțe de verde, maro, galben pe fond alb.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: Sec. XIX Dimensiuni: Diametrul gurii = 29 cm; diametrul fundului = 9 cm Material: argilă	Sahan smălțuit cu ornamente fitoforme și geometrice în culori maro și verde pe fond alb-gălbui. Piesa este reprezentativă pentru ceramica tradițională din zona Rădăuților la sfârșitul secolului al XIX-lea; având în vedere perisabilitatea materialului numărul pieselor care se încadrează în această tipologie este relativ mic.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Canceu	Datare: 1868 Dimensiuni: Diametrul gurii = 8,5 cm; diametrul fundului = 5 cm Material: argilă	Prezintă ornamente fitoforme și zoomorfe (pasăre) în peisaj floristic, bordurat în registrul interior cu elemente de tip "tablă de șah". Pictat cu nuanțe de cafeniu, verde, galben, maro pe fond alb.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Tipar de caș	Datare: 1906 Material: lemn de tei	Păpușar format din două piese componente cu decorul amplasat pe ambele fețe interioare, pe toată suprafața; interpretările geometrizate sunt într-o compoziție perfect echilibrată și reprezintă simboluri magico-religioase. Piesa este unicat fiind lucrată manual și provine din singura zonă în care aceste obiecte se mai păstrează. Pe spate inscripția: "AN 1906 MINIC IOCAN BÂRSEȘTI".	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Tipar de caș Autor: Lefter, Manoil	Datare: 1846 Material: lemn de tei	Păpușar format din două piese cu decorul pe ambele fețe interioare, pe toată suprafața. Interpretările geometrizate sunt într-o compoziție perfect echilibrată și reprezintă simboluri magico-religioase arhaice (șarpele, soarele, steaua, dintele de lup).	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Corn de praf de pușcă	Datare: 1850 Material: corn de cerb; alamă; piele; cositor	Corn de cerb pentru păstratul prafului de pușcă. Partea superioară este legată într-o brățară de aramă, ornamentată cu cercuri și triunghiuri hașurate. De brățară se prinde cureaua țintuită cu ținte de alamă. Cornul este ornamentat prin incizie cu motive geometrice.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Talger	Datare: sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. MUNICIPIUL RĂDĂUȚI Dimensiuni: 5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	talger - farfurie de mici dimensiuni, cu formă întinsă, de tip Kuty realizată în tradiția ceramicii bizantine, în tehnica sgrafitto acoperită cu glazură - smalț de bună calitate. Asemănător altor farfurii, tipsii sau castroane din secolul XIX, și aceasta este prinsă într-o plasă de sârmă împletită pentru a fi mai rezistentă. Compoziția ornamentală este împărțită în regiștrii, delimitați de cercuri concentrice trasate în pasta udă a angobei în tehnica sgrafitajului. În fiecare registru apar motive geometrice, pictate în nuanțe de verde și maro, piesa în ansamblul său apărând ca un soare. În parte superioară, spre margine, în ultimul registru, se regăsesc pictate flori încadrate de două chenare delimitate de linii frânte. Tonalitatea celor trei culori verde, galben și maro specifică acestui tip de ceramică, conferă piesei, un rafinament artistic deosebit.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Cămeșă cu altiță	Datare: sfârșitul secolului XIX Descoperit: jud. NEAMȚ, com. CRĂCĂOANI, CRĂCĂOANI Dimensiuni: lățime altiță 20 cm; înălțime altiță 26 cm, lățime încreț 3,5 cm Material: bumbac gros (sacâz), strămătură; țesut în 2 ițe, tivit cu găurele duble, brodat la fir, brodat în cruci, încrețit, încheiat cu acul	cămașă încrețită din pânză sacâz (de bumbac gros) lată de 55 cm, cu stan din 2 foi (lați), cu altiță separată, brezărău și mânecă cu bentiță; racordarea stanilor la mânecă este marcată de rânduri de găurele duble; stanul față este decorat cu două rânduri de talbe cu motiv cruce dreaptă în miez de nucă realizate cu strămătură roșie, roz, neagră și oliv, bordate de șiruri de pătrate mici realizate din strămătură neagră în chenar roșu; stanul spate este fără decor; decorul geometric al mânecii este în table dispuse oblic (costișat), fiind reprezentat de rânduri de cruci în miez de nucă separate de grupe de câte 3 romburi mici dispuse vertical; tablele de pe mânecă sunt încadrate de două șiruri verticale de pătrate mici realizate din strămătură neagră în chenar roșu; altița separată repetă decorul de pe mânecă dar îl dispune orizontal, în 3 rânduri (table) separate de linii de broderie fină în alternanță cromatică; încrețul are același decor ca și altița dar inversează culorile pătratelor mici, chenarul fiind negru iar interiorul roz; decorul acoperă aproape toată jumătatea de deasupra a mânecii; bentița mânecii este îngustă și este brodată cu strămătură, decorul fiind format din pătrate alternând cromatic în grupe de câte trei	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță Autor: călugărițe din Mănăstirea Agapia	Datare: mijlocul secolul XIX Descoperit: jud. IAȘI, com. MUNICIPIUL IAȘI, IAȘI Dimensiuni: lățime chenar la capete 20 cm; lățime laturi longitudinale ale chenarului 6 cm Material: păr de lână în culoare naturală gri, lână vopsită vegetal în culorile albastru, verde roșu, bej, lână în culoare naturală brun, alb; ales legat, ales curb, ales cu găuri în tehnică Karamani	scoarță dreptunghiulară cu urzeală din lână nevopsită de culoare gri; chenarul are laturi diferite: pe lungime două chenare înguste de 3,3 și 2,5 cm (total 6 cm), cel exterior din lână nevopsită de culoare brun, cel interior de culoare roșu cu decor zimțat (colți de lup); la capete are un chenar lat ales pe același fond cromatic ca și câmpul scoarței, decorul fiind reprezentat de ramuri de salcâm cu frunze stilizate și păstaie; câmpul scoarței are decor cu compoziție liberă din ramuri în culorile bej și negru alternând cromatic și schimbând orientarea; ramurile au boboci și cu interior stelat	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: sfârșit de secol XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA Dimensiuni: Î 7 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină de Kuty, de tip bizantin, sgrafitată, smălțuită. Are formă tronconică, zveltă, cu fundul plat, pereții înclinați, la jumătatea distanței lor prezintă o ușoară denivelare înspre interior, delimitând jumătatea strachinei, buza este verticală. Are un motiv ornamental central - ghiveci (glastră) cu trei flori, una centrală în formă de lalea mărginită de o parte și de alta de flori rotunde. Desenul de pe fundul vasului este delimitat de o bordură formată din trei linii concentrice trasate cu cornul. În partea de sus apar elemente comune ceramicii de Rădăuți - elementre geometrice: motive unghiulare și linii verticale. Vasul este angobat în alb, decorul are cromatică specifică pentru ceramica de tip Kuty: verde, galben, maro pe fond alb - crem.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Naframă de credință, năframă de nuntă Autor: Negrea Gavril Ecaterina	Datare: sfârșitul secolului XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. PANACI, PANACI Dimensiuni: lățimea pânzei 44 cm Material: bumbac, in, strămătură ocru, albastru, verde muștar, mov, roz, lila, arnici negru; țesut în 2 ițe, brodat peste fire, brodat la fir, tivit cu găurele duble, festonat	piesă dreptunghiulară din pânză de bumbac și in țesută în 2 ițe, tivită cu găurele duble și festonată la capetele tăiate cu strămătură ocru; două vrejuri cu frunze stilizate (romburi) și două rânduri de zimți sunt brodate la capete; trei cruci drepte mari (pui mari) brodate cu strămătură divers colorată constituie decorul principal al piesei; crucile au contur dublu spațiat realizat ca broderie plină, brațele având decor frunza bradului orientată spre centrul crucii, care este redat ca romb (roată mare-soare); razele crucilor (medialele brațelor) sunt decorate cu motiv pomul vieții redat ca floare cu frunze zimțate (dinți de fierăstrău); fiecare cruce este mărginită pe două laturi de o jumătate de vrej redat ca o linie brodată cu furnzulițe stilizate (romburi adosate pe o latură)	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Față de masă Autor: Maftei V. Profira	Datare: 1900 Descoperit: jud. IAȘI, com. POPEȘTI, POPEȘTI Dimensiuni: lățime danetelă cu colțuri de pe margine 10cm; lățime dantelă de pe mijloc ce încheie lații 7 cm Material: lână țigaie, bumbac alb, arnici verde, roz, maro, negru; dantelă croșetată cu spelca; tors prin mărgică, urzit în 2 ițe, țesut în candrel, tivit cu găurele, brodat în cruci, croșetat, aplicații de dantelă	piesă dreptunghiulară din doi lați de pânză țigaie trasă (toarsă) prin mărgică și țesută în candrel (se urzesc numărături de fire de lână alternând cu câteva fire de bumbac pentru a realiza dungile longitudinale în urzeală, apoi se bate lână și se vrâstează cu fire de bumbac la anumite distanțe pentru a realiza candrelul); pânza are o lățime de 50 cm și este tivită cu găurele în vederea asamblării piesei din 2 lați și a aplicațiilor de dantelă lată (10 cm pe margine, 7 cm pe mijloc) croșetată cu spelca (croșeta); candrelul din bumbac alb în lână naturală ecru are efect decorativ; piesa are pe marginea pânzei și un decor naturalist brodat în cruci cu arnici (negru, maro, roz, verde) reprezentând un vrej bogat cu ramuri cu flori de piersic (chersică); dantela de pe mijloc este rară și are un decor cu flori stilizate; dantela cu colțuri de pe margine este mai deasă și mai grosieră	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță Autor: călugărițe din Mănăstirea Agapia	Datare: 1858 Descoperit: jud. IAȘI, com. MUNICIPIUL IAȘI, IAȘI Dimensiuni: lățime chenar exterior 6 cm; lățime chenar interior 14,5 cm Material: păr de lână naturală de culoare gri deschis, lână vopsită vegetal; ales legat, tehnică Karamani cu găurele	scoarță dreptunghiulară cu urzeală din lână în culoare naturală gri cu două chenare; chenarul din margine este îngust (6 cm), are fond albastru închis din lână vopsită vegetal și decor zig-zag în culoare maro deschis ales în tehnică Karamani cu găurele; chenarul interior este mai lat (14,5 cm), are fond roșu vegetal și decor boboci de floare izolați în culori diferite; câmpul covorului are culoarea verde (vopsit vegetal) iar decorul ales legat este format din crengi cu flori stilizate în culori diverse dispuse în 4 șiruri longitudinale; între șirurile de crenguțe cu flori sunt aleși din loc în loc boboci de floare stilizați; la capătul la care s-a terminat alesul, pe fond, este aleasă data confecționării: 1858	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Puisor Autor: Nica Teodor	Datare: a doua jumătate a secolului XX Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: I 13 cm. Material: lut galben, var; frământat, dospit, modelat la roata, uscat, pictat cu var, ars o singură dată, reducător	Ulcică de moși din ceramică neagră, având capacitatea de 0,5 litri, motiv pentru care era numită de săteni, oală - puișor. Vasul are forma specifică a oalelor negre de moși de mică capacitate. Forma sa este sferoidală, având toarta prinsă de marginea buzei vasului, răsfrântă în afară și pântecele său. Înainte de ardere, vasul este lustruit cu piatra, urmând ca după această operațiune, vasul să fie ornamentat prin pictare cu paiul de trestie înmuiat în var. Decorul acoperă întreaga suprafața a oalei, albul varului creînd un contrast deosebit cu negrul vasului. Sunt pictate ornamente vegetale, pomișori, dispuși în trei registre, separați de câte o linie văluită cu puncte. Imediat sub buza vasului există trei cercuri concentrice realizate în pasta crudă cu colțul fichieșului, pe care se suprapune o linie în zigzag, mărginită de puncte.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Cămașă cu altiță Autor: Nacu Paraschiva	Datare: sfârșitul secolului XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI, STULPICANI Dimensiuni: lățime altiță 20 cm; înălțime altiță 22,5 cm, lățime încreț 6,5 cm Material: bumbac gros (sacâz), lână; strămătură; dantelă croșetată cu spelca; țesut în 2 ițe, brodat la fir, brodat în cruci, brodat pe crețuri, festonat, croșetat, cheițe cu spelca, încheiat cu croșeta, aplicații de dantelă, cusut simplu pe dos	Cămașă încrețită, până în talie, cu altiță separată; mânecă cu brățară lată și volan mic; brezărău cu lână roșie; stanul din 3 foi cu lățime de 45 cm, încheiați pe spate și în față pe mijloc, la gură; Decorul stanului față este reprezentat de două rânduri de table brodate cu lână neagră dispuse simetric față de linia mediană de încheiere a foilor, care este realizată din aplicație de dantelă de 1,5 cm croșetată cu spelca; gură cămășii este festonată cu lână roșie și subliniată cu câte un rând de luceferei roșii din lână, în grupe de câte doi, de fiecare parte a gurii, decorul coborând până la talie; decorul stanului spate este format din două rânduri de table mici realizate cu lână cafenie și murie (bleumarin de nunața murei coapte), cu decor zăluță încadrată in dreptunghiuri cu același fond; Liniile de asamblare a foilor pe stanul din spate sunt puternic marcate ornamental prin banda de dantelă croșetată cu spelca aplicată între foi și prin cele 2 rânduri de broderie delicată de culoare roșie cu motiv zigzag și pui mici pe linie, cămașa este strânsă la gât cu brezărău din lână roșie; mâneca are altiță separată și volan, fiind strânsă cu brățară lată de 4 cm realizată prin încrețire și brodare pe creți cu lână roșie cu motive romburi; decorul mânecii este în tablă lată realizată pe jumătatea de deasupra a mânecii prin brodare cu lână murie cu motive cruci treflate, romburi și zăluțe încadrate în dreptunghi; încrețul lat de 6,5 cm este încadrat în chenat brodat cu lână murie cu motive X și romb, decorul lui fiind realizat cu lână murie și strămătură divers colorată cu decor masa raiului (motive romburi și dreptunghiuri); altița este încadrată de chenar (scrânciob) și are decorul format din 4 registre de motive brodate cu lână murie și cafenie pe fondul alb al pânzei, registrele fiind separate de linii de broderie compactă multicoloră cu motiv romburi concentrice, la fel cu chenarul; Decorul altiței este reprezentat de zăluțe încadrate în dreptunghiuri dispuse oblic cu triunghiuri și stilizări de heruvimi, precum și zăluțe încadrate de dreptunghi cu pui pe contur cu motiv boboc de floare	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Cămașă cu altiță Autor: Catrinar Varvara	Datare: 1905 Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI, STULPICANI Dimensiuni: lățime altiță 22 cm; înălțime altiță 22 cm, lățime încreț 6,5 cm Material: bumbac gros (sacâz), lână, strămătură, arnici roșu; țesut în 2 ițe, brodat la fir, brodat peste fire, brodat în cruci, brodat pe crețuri, cusut în drug, festonat, cusut simplu pe dos	cămașă încrețită fără poale, cu brezărău și altiță separată; stanul din 3 foi de pânză sacâz (din bumbac gros) de 50 cm lățime, 1 în spate și 2 încheiați la față, pe mijloc; stanul spate este neornamentat; stanul față are 2 rânduri de motive mari (pui mari) ce sunt reprezentați de pomișori cu flori stilizați, în culori diverse realizați cu lână neagră și colorată vegetal și chimic; gâtul strâns cu brezărău realizat cu arnici roșu; mâneca are bentiță și este strânsă cu brațetă realizată din creți pe care s-a brodat cu lână neagră și roșie cu motive cruci în X și romburi; decorul acoperă jumătatea de deasupra a mânecii și este reprezentat de un rând median de flori de trandafiri cu frunze, încadrat de două table continue redate geometrizant cu motive masa raiului și X-uri în culori diferite, vii; lângă tablele cu decor geometric sunt dispuși două rânduri de pui mari (câte unul de fiecare parte) reprezentând flori stilizate cu frunze zimțate; blancuri de fond de circa 1,5 cm separă rândurile exterioare de pui mari, reprezentați de pomișori stilizați (flori cu frunze) dispuși distanțat în rânduri verticale, câte un rând de fiecare parte; încrețul este încadrat pe 3 laturi de un chenar geometrizant cu motive masa raiului, romburi și cruci în X, decorul principal fiind reprezentat de un șir de cruci în X mari realizate din frunze de ștejar în culori diferite și cruci drepte subțiri de brodate cu lână neagră; altița are pe 3 laturi același chenar (scrânciob) ca și încrețul, fiind realizat prin brodare cu strămătură în culori vii diverse; 3 linii de motive geometrice ca și cele ale chenarului separă 4 registre de pui mari reprezentați de 2 rânduri de flori de trandafir cu frunze în alternanță cu 2 râduri de pomișori redați ca flori stilizate cu frunze zimțate	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: sfârșitul secolului XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI Dimensiuni: Î 6 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină de Kuty, de tip bizantin, sgrafitată, smălțuită. Are o formă tronconică cu usna (buza) verticală și fundul plat. Este prinsă într-o rețea de sărmă pentru ai conferi o mai bună rezistență. Ca motiv ornamental prezintă un element floral (lalele și rozete) plasat pe fundul vasului mărginit de o bordură de două linii ce desparte cei doi regiștri. Pe pereții vasului apar pictați motive unghiulare și linii verticale. Vasul este angobat în alb, decorul are o cromatică de verde, galben și maro pe fond alb.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA, STRAJA Dimensiuni: I 8 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant, sgrafitat	Strachină sgrafitată și smălțuită (Kuty) amintind de vechea ceramică bizantină, de formă tronconică, zveltă, cu fundul plat, pereții înclinați. La jumătatea distanței peretelui prezintă pe interior, o margine, ce individualizează mai bine buza vasului, care este rotunjită, dreaptă, la partea superioară. Are un motiv ornamental central (crucea- troiță) având desenată și baza de susținere. Este mărginită de două ramuri de brad dispuse simetric de o parte și de alta a cruciii. În registrul superior, strachina are de jur împrejur motive geometrice (semicercuri). Vasul este ornamentat în tehnica „sgrafitto”, marginile desenului fiind clar delimitate. Este practicată incizarea fină a pastei crude, vopsirea și smălțuirea realizând un contrast cromatic deosebit, între culoarea de bază a vasului (brun - maro) și cea a angobei (galben). Elementele decorative sunt realizate în nuanțe de verde și galben.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Cămeșă	Datare: 1/2 sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA Dimensiuni: L altiță: 23 cm; La altiță: 23 cm Material: in; strămătură; fir metalic; arnici; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; festonat; încheiat cu acul; brodat în punct bătrânesc; brodat peste fire; brodat la fir; broderie orientală cu fir	Cămașă încrețită la gât cu brezărău; mânecă cu altiță separată, încreț brodat cu arnici galben; mâneca încrețită la manșetă și prinsă cu bentiță pe care s-a brodat cu strămătură; gura cămășii este festonată cu bumbac alb și strânsă la cu brezărău; stanul din trei lați de pânză de in țesută în două ițe; doi clini laterali și două pave pătrate la subbraț; decorul este dispus pe dinăinți și spate (câte două râuri cu motiv pătrate și câte două vrejuri cu flori kaki și roz pal în grupe de câte patru) și pe mânecă; altița brodată bogat cu strămătură kaki și fir metalic; decorul altiței este reprezentat de trei șiruri de pomișori separați pe verticală de linii de broderie cu fir; la altița mânecii drepte este prezent și un val; încrețul este brodat cu arnici galben portocaliu în punct peste fir și la fir, decor geometric: romburi și cruci; decorul mânecii este bogat, dispus în registre orizontale ce acopăr toată pânza, fiind reprezentat de șiruri de puncte mari în grupe de câte trei alternând cu șiruri de flori stilizate dispuse agogic față de în val geometric în linie frântă; decorul mânecii este brodat cu strămătură kaki, la manșetă alternând culorile kaki și roz pal; linia de racord a stanului la mânecă și clini este marcată prin puncte de broderie kaki și roz în alternanță de grupe de câte patru.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec

Fond

Foto	Informații generale	Detalii tehnice	Descriere	Deținător	Legături
	Îmblăciu	Datare: începutul sec. XX Descoperit: jud. Lăpușna, com. Bubueci, Bubueci Dimensiuni: L hadaragului: 90 cm; L dârjelei:120 cm; Gr: 13 cm Material: lemn; piele; decojire; tăiat; cioplire	Unealta este confecționată din două bucăți de lemn (numite și prăjini) de formă cilindrică; una lungă (dârjea), din fag, cu funcția de mâner și cealaltă mai scurtă (hadarag), din mesteacăn, cu funcție activă. Cele două bucăți sunt legate între ele cu o legătură foarte ingenioasă din piele, numită „oglajie”. Ambele sunt decojite și cioplite (hadaragul complet, iar dârjeaua parțial), fiecare având la un capăt scobituri circulare în care se prind fâșiile din piele, care fac legătura între ele. Este folosită la baterea snopilor ce au spice (grâu, secară, orz, ovăz), a fasolei, a cânepei ș.a., în scopul separării (dezghiocării) boabelor de spic, păstaie etc. Spicele erau lovite cu hadaragul, în timp ce lucrătorul ținea cu ambele mâini dârjeaua. Din punct de vedere ergonomic și al dinamicii mișcării, forma îmblăciului este perfectă, efectul loviturilor asupra solicitării coloanei vertebrale fiind mult diminuat de îmbinarea elastică din piele care preia loviturile dese și repetate ale lucrătorului. De obicei, zona de prindere cu mâinile a dârjelei se „șlefuiește” (ca urmare a folosirii îndelungate). Raportul dintre cele două prăjini este, în general, de 2/1, respectiv dârjeaua are între 1,20 m-1,50 m, iar hadaragul între 0,60-0,75 m, în funcție de înălțimea lucrătorului. Îmblăciul clasat acum este, din acest punct de vedere, ușor atipic, căci hadaragul este mai mare cu 15 cm decât limita superioară a acestora (probabil așa a fost „croit” după înălțimea utilizatorului). Stare de conservare este relativ bună; fisuri pe lungimea fibrei la hadarag, provocate de utilizarea îndelungată; din această cauză, hadaragul este strâns, la capătul dinspre oglajii, cu trei rânduri de sârmă; fâșiile din piele sunt uscate, dar bine conservate.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Mertic	Datare: începutul sec. XX Descoperit: jud. NEAMȚ, com. CEAHLĂU, CEAHLĂU Dimensiuni: H: 17 cm Material: lemn de fag; metal; tăiat; cioplire; dogărit; crestare; găurit; băițuire; ciocănire la rece; nituit	Vas lucrat de un meșter rural din mici doage din lemn, strânse ulterior cu două cercuri metalice. Se putea măsura cam 1-2 kg. Are o gaură puțin mai jos de mijloc, care folosea la măsurarea a jumătate de mertic. Culoarea naturală a lemnului de fag și a metalului a fost alterată de compușii chimici utilizați la băițuirea vasului.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Ie Autor: Babici Maria	Descoperit: jud. VRANCEA, com. NEGRILEȘTI, NEGRILEȘTI Dimensiuni: La manșetă: 3,5 cm Material: bumbac; arnici, fir metalic; paiete, mărgele; țesut în 2 ițe; cusut în drug; broderie orientală cu fir; brodat pe creți; aplicații; încheiat cu acul; încheiat cu croșeta; cusut simplu pe dos; cusut peste muchie	Cămașă tip carpatic, încrețită la gât, cu mâneca din gât, marginea prinsă cu manșetă brodată cu arnici și fir metalic; gâtul este fixat cu „gherdan" brodat cu arnici roșu și bentiță de circa 1,5 cm brodată cu arnici și fir metalic; stanul este croit din doi lați de 60 cm lățime, cu pânza pe lungime, lățimea pânzei din țesut fiind de 45 cm; la subbraț cămașa are câte doi clini mici și pavă micăș lâțimea mânecii este obținută dintr-un lat de pânză de 45 cm la care s-a adăugat dedesubt un clin de circa 10 cm lățimeș decorul este realizat cu arnici roșu și negru, fir metalic argintiu, paiete argintii și aurii și mărgele transparente și este dispus pe mînecă, câte un șir de broderie mărginită de aplicații de paiete și mărgele, pe stanul din față, sub forma a patru șiruri de broderie și o bordură brodată pe conturul gurii cămășii și pe spate, sub forma a două șiruri înguste de-a lungul liniilor de asamblare a stanului. Măneca, gâtul și spatele sunt fixate prin „gherdan" realizat prin brodare cu arnici roșu pe creți; decorul cămășii este reprezentat de vrejuri cu motiv „frunza bradului", iar la gât cu motiv „omidă”.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Ulcioruș Autor: Andrei Gheorghe	Datare: 1969 Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: Î: 15 cm Material: lut; var; decorat prin imprimare; lustruire cu piatra; frământat prin călcare; modelat la roată; tehnici de olărie; uscat; ardere reducătoare	Ulcioruș din ceramică neagră nesmălțuită cu pântecele sferoidal, gât mijlociu, toarta prinsă pe mijlocul gâtului și a pântecelui, este ornamentat prin lustruire cu piatra cu linii în zig- zag ce acoperă partea pântecoasă a vasului. În partea superioară, în apropierea gâtului, prezintă un decor incizat, realizat cu colțul fichieșului, cercuri și linie zimțată.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Strachină cu torți Autor: Constantin Colibaba	Descoperit: jud. SUCEAVA, RADAUTI Dimensiuni: I 6 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat, jirăvit, angobat	Ceramică smălțuită de Rădăuți - strachină, de formă tronconică, angobată și smălțuită. Pentru o mai bună prindere, vasul este prevăzută cu două torți prinse de margine. Decorul este realizat cu cornul, pe angoba alb - sidefie, ce formează culoarea de bază a vasului. Din punct de vedere decorativ prezintă pe pereți grupuri de câte trei buline, linii circulare drepte și vălurite. Pe fundul vasului se află un motiv circular. Smalțul este de bună calitate, translucid. Din punct de vedere cromatic distingem culorile brun și verde pe fond alb.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină cu două torți Autor: Constantin Colibaba	Descoperit: jud. SUCEAVA, RĂDĂUȚI Dimensiuni: I 6 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat, jirăvit, angobat	Ceramică smălțuită de Rădăuți - strachină, de formă tronconică, angobată și smălțuită. Pentru o mai bună prindere, vasul este prevăzută cu două torți prinse de margine. Decorul este realizat cu cornul, pe angoba alb - sidefie, ce formează culoarea de bază a vasului. Din punct de vedere decorativ prezintă pe pereți grupuri de câte trei buline, linii circulare drepte și vălurite. Pe fundul vasului se află pictată o ramură cu trei flori. Smalțul este de bună calitate, translucid. Din punct de vedere cromatic distingem culorile brun, maro și verde pe fond alb.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină cu două torți Autor: Constantin Colibaba	Descoperit: jud. SUCEAVA, RĂDĂUȚI Dimensiuni: I 7 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat, jirăvit, angobat	Ceramică smălțuită de Rădăuți, strachină - castron, dimensiune mare, formă tronconică, angobată și smălțuită. Ca în cazul majorității castroanelor lucrate de meșterul Colibaba și acesta este prevăzut cu două torți. Decorul este realizat cu cornul, pe angoba alb - sidefie, culoarea de bază a vasului. Din punct de vedere decorativ prezintă pe fund un motiv floral iar pe pereți motive geometrice triunghiulare și dreptunghiulare înscrise între cercuri concentrice ce delimitează cei trei regiștri ai vasului.vasul este dat cu smalț de bună calitate, translucid. Cromatic, sunt întâlnite aceleași combinații de culori specifice olăriei de Rădăuți: verde, brun, albastru, maro pe fond alb.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Bold pentru casă Autor: Adavidoaie Constantin	Descoperit: jud. BACĂU, com. SOLONȚ, SĂRATA Dimensiuni: I 23 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	Bold de casă din ceramică roșie angobată și smălțuită, folosit ca protecție pentru cele două țepușe de lemn care încadrau acoperișul la capete. Are formă globulară în partea de jos, unde se fixează în stâlp și una alungită, ce se termină cu un vârf, în partea de sus. Prezintă mai multe rânduri de brâie modelate la roată decorate minimalist, realizate cu rotița pe pasta crudă a vasului. Din punct de vedere ornamental, vasul prezintă cercuri concentrice și linii vălurite executate cu alb pe cafeniul de bază al vasului. Pe partea exterioară este aplicat un strat consistent de smalț pentru a proteja mai bine lemnul stâlpului de casă.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Urcior Autor: Nica Teodor	Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: Î - 19 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, dat în piatra, ars o singură dată, reducător	Urcior ce păstrează forma caracteristică a vaselor negre de acest tip - aspect globular, are capacitatea de un litru, fiind prevăzut cu un gât scurt, de lângă care pleacă toarta, ce se prelungește pe pântecul vasului. Umărul ulciorului este decorat prin tehnica incizării, pe vasul umed aflat pe roată, motivul fiind șănțulețul sau șinătăul - linie ondulată. Corpul vasului este decorat după uscare prin tehnica lustruirii - linie frântă înaltă, cu brațe egale	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Urcior Autor: Nica Teodor	Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: I - 20 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, dat în piatra, ars o singură dată, reducător	Ulcior ceramică neagră din Poiana Deleni, păstrează forma caracteristică a vaselor negre de acest tip - pântece sferoidal, aspect globular, capacitate mică aproximativ 1 litru, gât scurt, cilindric, prevăzut cu toartă, prinsă între pântece și umăr. Vasul este lustruit - dat în piatră, decor în grilaj pe pântece. Sub gât are două linii vălurite, realizate prin incizare pe pasta crudă.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Laduș Autor: Nica Teodor	Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, Poiana Dimensiuni: I 14,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, dat în piatra, ars o singură dată, reducător	Lăptăreț - laduș - ceramică neagră de Poiana Deleni, cu pântece bombat, gât evazat, păstrează forma caracteristică a vaselor negre de acest tip, capacitate mică aproximativ 0,5 litri, prevăzut cu toartă, prinsă între pântece și umăr. Vasul este lustruit - dat în piatră. Are un decor geometric, linie frântă în zig - zag.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Castron Autor: Ion Olaru	Descoperit: jud. IAȘI, com. TANSA, TANSA Dimensiuni: I - 5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat	Ceramică roșie de factură populară - strachină, de formă tronconică, angobată și pictată cu cornul. Strachina are forma clasică a vaselor de Tansa, motiv pentru care se cheamă și castron, deși nu este foarte mare. Are pereții înclinați, fundul mic și plat. Marginea vasului - usna, este dreaptă, evazată, cu buza rotunjită. Elementele decorative sunt împărțite în regiștri: pe fundul vasului este pictată o singură bulină cafenie, pereții au pictat motivul aripa vrabiei, ochiul iepurelui și puchi. Cromatic, sunt două culori: cafeniu și verde, pe fondul alb al angobei. Vasul este acoperit cu smalț translucid.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină Autor: Ion Olaru	Datare: 1963 Descoperit: jud. VASLUI, NEGREȘTI Dimensiuni: I 6,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat	Ceramică roșie - strachină, de formă tronconică, angobată și pictată cu cornul. Strachina are forma clasică a vaselor de Tansa, fiind adâncă, cu pereții înclinați și fundul plat, de mică dimensiune. Marginea vasului - usna, este dreaptă, cu buza ușor rotunjită. Decorul este împărțit în mai multe registre: pe fundul vasului este pictată o bulină albă, iar pe pereți se observă mai multe linii circulare drepte, ce se continuă în registrul superior, cu motivul ochiul iepurelui, trei buline cu punct în mijloc, intercalate cu motivul coada păunului. Cromatic, vasul are culoare maro dată de angobă, iar desenele sunt realizate cu alb - sidefiu. Strachina este smălțuită cu smalț translucid de bună calitate.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină cu toartă Autor: Constantin Colibaba	Datare: 1968 Descoperit: jud. SUCEAVA, RĂDĂUȚI Dimensiuni: I - 5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat, angobat	Ceramică smălțuită de Rădăuți - strachină, de formă tronconică, angobată și smălțuită. Pentru o mai bună prindere, vasul este prevăzută cu două torți prinse de margine. Decorul este realizat cu cornul, pe angoba alb - sidefie, ce formează culoarea de bază a vasului. Din punct de vedere decorativ prezină un model specific meșterului Colibaba, alcătuit dintr-o alternanță de linii drepte circulare și vălurite, intercalate de un grupaj de câte trei buline ce se repetă de cinci ori, deasupra fiecărui grup fiind desenată a linie vălurită. În parte centrală, pe fundul vasului se află pictat un punct înconjurat de o linie circulară dublă. Smalțul este de bună calitate, translucid. Din punct de vedere cromatic distingem: verde, cafeniu și maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Pocorniță, dohotniță	Descoperit: jud. NEAMȚ, com. GÂRCINA, CUEJDIU Dimensiuni: Înălțime - 30 cm; diamentru găurii mari, centrale: 5 cm; lungimea capacului: 13 cm; lățimea maximă: 5,50 cm. Material: Obiect confecționat din lemn și piele, lucrat prin tăiere, cioplire, decojire, perforat, scobit prin interior la partea superioară.	Păcornița, numită și pocorniță, dohotniță, dihoniță, dihorniță sau duholniță, este un vas din lemn, de formă tronconică, ușor alungit, ca un mic butoiaș, utilizat la păstrarea păcurii. De obicei, era agățată în partea dreaptă a carului, de carâmbul de jos, între roți. Păcura este un lichid vâscos, numit în Moldova și mazut sau dohot; era obținut pe vremuri din scoarță de mesteacăn, fiind folosit mai ales la uns roțile și inima carului sau căruței. Păcura era uneori atât de consistentă încât devenea aproape ca o unsoare, caz în care se numea răbuială; avea culoarea neagră sau brun-închisă, fiind, în timpuri mai recente, o rămășiță de la distilarea țițeiului. De regulă, împreună cu păcornița și feleștiocul sau feleștiucul (un pămătuf făcut dintr-un băț scurt, cu câlți sau o cârpă la unul din capate), se găsea și posteuca, un mic butuc sau ciot din lemn, scurt și gros, de care se folosește omul spre a ridica și sprijini osia în timpul ungerii cu păcură. Păcornița de la Cuejdiu are un capac din lemn, perforat la ambele capete; pentru o mai bună etanșeizare, capacul are un „cioc” de 3 cm, ce face „priză” cu gaura centrală a păcorniței propriu-zise; în partea de sus, „ciocul” are în mijloc o mică perforație, de circa 1 cm, ce corespunde cu o alta aflată în partea sa inferioară; nu putem preciza care era rostul acestor mici găuri. Piesa dispune de un ingenios sistem de prindere sau atașare, prin intermediul unei „sfori” sau curele din piele (numită agățătoare), a cărei lățime variază între 050 și 1 cm; cu ajutorul acesteia păcornița este mânuită în vremea folosirii, dar și prinsă de căruță în timpul transportului. Pentru a se face „priza” dintre cele două părți, partea superioară a păcorniței are două „urechi”, de circa 5 cm lungime, prin care se trec capetele curelei; pentru a sta cât mai ferm, aceste capete au făcut câte un nod; cureaua, a cărei lungime totală e în jur de 80 cm, trece prin patru găuri mici, două amplasate la extremitățile capacului, iar două în mijlocul „urechilor”. Păcornița are în partea centrală o gaură mai mare, cu un diametru de 5 cm, prin care se introducea feleștiocul. În interior, această gaură este scobită pe o porțiune de 24 cm. Fundul vasului este gol, fiind înfundat cu un capac din coajă de copac, care pare a fi adăugat ulterior. Culoarea piesei, un negru intens, este determinată de utilizarea ei; culoarea naturală a lemnului și a pielii este vizibilă la baza piesei, precum și în partea superioară a curelei. Nu prezintă nici un fel de decor. Are mai multe crăpături nesemnificative, care nu-i afectează starea generală de conservare, care este relativ bună. Face parte dintr-un lot de câteva sute de piese, în special de uz gospodăresc, strânse în vara anului 1946 din comuna nemțeană Gârcina de către Ion Chelcea, fondatorul muzeului ieșean.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Știubei de sfărâmat porumb	Descoperit: jud. IAȘI, com. COMARNA, COMARNA Dimensiuni: Înălțime: 75 cm; grosime pereți: 2-4 cm. Material: Știubeiul este confecționat din lemn, prin tehnici tradiționale de prelucrare a acestuia, precum tăiere, decojire, cioplire, găurire ș.a.; pentru golirea interiorului s-a folosit scobirea, dar și arderea controlată. Chilugul a fost lucrat prin aceleași te	În Moldova, buduroiul, putina mare sau știubeiul este un vas din lemn, adesea de dimensiunile unui butoi mai mic, făcut dintr-un trunchi de copac prin cioplire, scobire și ardere. În general, era folosit pentru păstrarea a diferite produse, precum cereale, făină, semințe de cânepă, cenușă (utilizată la spălarea capului sau a rufelor). Avea însă și alte diverse întrebuințări în gospodăria rurală de altădată, mai ales atunci când era scobit în întregime prin interior; în acest sens, amintim de sfărâmatul porumbului, adică îndepărtarea boabelor de pe știuletele de porumb prin lovirea repetată și energică a acestuia cu un chilug masiv. Știubeiul de la Comarna, județul Iași, avea doar această ultimă destinație. Cumva caracteristic acestor știubee este fundul lăsat intenționat gol, spre a se aduna acolo boabele de porumb. La circa 30 cm de la bază, știubeiul este prevăzut cu 7 fucei, fușcei sau fuscei, niște bețe mai mici, mai deloc prelucrați, având o lungime de până în 30-40 cm fiecare și grosimi diferite; aceștia sunt fixați transversal, 5 deasupra, iar 2 dedesubt, perependiculari pe ceilalți; cu toții stau în nu mai puțin de 14 găuri, cu diametru diferit, în funcție de grosimea fuceului ce îi este „repartizat”, câte două pentru fiecare, găuri ce sunt „cusute” pe corpul știubeiului la 27-32 cm de la bază. Fuceii sunt din lemn de corn, o esență lemnoasă foarte rezistentă, căci această zonă a știubeiului reprezintă partea sa „activă”; aceștia formează o originală „plasă”, extrem de solidă, ce nu dă voie să „curgă” decât boabelor de porumb sfârămat. În interior regăsim „valuri” transversale, adevărate ornamente ad-hoc, rezultate în urma prelucrării prin scobire și ardere. De asemenea, tot aici se observă numeroase neregularități ale suprafeței lemnului, dovadă clară a faptului că piesa nu amai fost deloc finisată. Chilugul este lucrat dintr-o singură bucată de lemn; are un capăt rotund, iar celălalt pătrat, o raritate pentru acest gen de piese; probabil, cele două capete erau foloste alternativ la sfărâmarea porumbului. Este intens patinat, mai ales în zona de prindere sau apucare. Are mai multe crăpături superficiale. Piesa are culoarea naturală a lemnului, cu urme evidente ale folosirii sale la sfărâmat porumb, în special în zona fuceilor și în partea activă a chilugului. Stare de conservare a știubeiului a depins cel mai mult de numeroasele perforații ce i-au fost aplicate; astfel, două crăpături foarte pronunțate, întinse pe o suprafață mare (între 20 și 40 cm) se află chiar în dreptul a două dintre găurile destinate fuceilor. Alte două crăpături asemănătoare porenesc chiar de la „buza” știubeiului. De asemenea, piesa mai prezintă multe alte crăpături superficiale și numeroase noduri sau cioturi; două astfel de cioturi, aflate unul lângă altul, au provocat două crăpături ce s-au unit într-una mai mare; rezolvarea țăranului din Comarna a fost una pe cât de simplă pe atât de eficientă: două mici dopuri făcute din ciucălăi de porumb... Cu toate acestea, știubeiul are în general o stare de conservare bună, ceea ce a determinat expunerea lui în numeroase expoziții.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Chiuă pentru sare Autor: Dușa Lionte	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI, GEMENEA Dimensiuni: Înălțime: 16 cm; lungime „urechi”: 11 cm; lățime și înălțime „urechi”: 4 cm; grosimea pereților: 2-3 cm. Material: Chiua este confecționată din lemn de molid, prin tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, precum tăiere, cojire și cioplire; pentru realizarea găvanului s-a folosit scobirea.	Chiua de sare este un vas lucrat exclusiv din lemn de molid, de formă semisferoidală, prevăzut cu două mânere din aceeași bucată de lemn; este opera meșterului Lionte Dușa din satul Gemenea (în anul 1930) prin tăierea, cioplirea și mai apoi scobirea rudimentară, cu ajutorul bărzii și teslei, a unei singure bucăți de lemn. Găvanul este rotund sau circular, fiind prevăzut cu două mânere. Fundul are forma circulară, ușor neregulată, și este ușor înclinat. Seamănă foarte mult cu o cupă, mai mare, de muls oile. Pe fundul găvanului regăsim două cromatici; pe cea mai mare parte a acestuia, datorită acțiunii sării, predomină albul, iar de jur-împrejurul său culoarea bate spre negru; e posibil să fie de la arsură, însă ne îndoim că meșterul a folosit această tehnică la un vas atât de mic. Mânerele sau „urechile”, de forma unul dreptunghi neregulat, sunt patinate; capetele libere ale acestora sunt ușor teșite, spre a ușura apucarea. Pe unul dintre mânere se află un decor simplu, rezultat din fibra molidului, compus din trei mici valuri. În interior, dar și pe alocuri în exteriorul găvanului, încă se mai pot vedea urme vagi ale prelucrării; de asemenea, sunt vizibile și mai multe urme de bălegar, provenite de la locul în care a stat o vreme chiua, probabil abandonată într-o anexă gospodărească. Lângă una dintre „urechi” regăsim o altă urmă, mai vizibilă decât cele de bălegar, de culoare roșietică, ca o prelingere, de vopsea sau un alt material chimic. Cele câteva noduri și ușoara patină a mânerelor îi conferă chiuei o anume eleganță estetică. Chilugul este de formă cilindrică; capul acestuia sau partea sa activă este intens patinat, arătând faptul că a fost utilizat vreme îndelungată. Starea de conservare a ambelor piese ce alcătuiesc ansamblul este bună în ciuda faptului că în mai multe locuri există mici crăpături, toate superficiale, pe fibra sau în lungul fibrei lemnului, care însă nu au afectat în nici un fel funcționalitatea acestora.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Chiuă pentru grâu și porumb	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI, GEMENEA Dimensiuni: Înălțime: 78 cm; adâncime: 32,50 cm; lungimea „paharului”: 30 cm; lungimea torții: 15 cm; grosimea aproximativă a pereților la gură: 3 cm. Material: Chiua este confecționată din lemn de mesteacăn, prin tehnici tradiționale de prelucrare: tăiere, decojire, cioplire ș.a.; pentru prelucrarea interiorului s-a folosit scobirea și probabil și arderea. Chilugul a fost lucrat prin aceleași tehnici tradițional	Piua sau chiua pentru grâu și porumb este un vas din lemn de mesteacăn; este cioplit în forma unui pahar cu o toartă sau cu un picior, „paharul” fiind estetic decupat din întregul vasului. Piua este prevăzută cu un mâner din aceeași bucată; mânerul se află în zona inferioară a vasului, adică acolo unde este paharul cu picior. În această zonă a torții sau paharului se observă o ușoară preocupare estetică generată doar de forma și, implicit, de modul în care a fost prelucrată de către meșterul de la Gemenea la sfârșitul veacului al XIX-lea. În interior se cunosc încă destul de bine urmele scobirii, dar și cele de arsură controlată, tehnicile tradiționale de obținere ale chiuei. Cromatica din exteriorul piesei alternează între culoarea naturală a lemnului și una brun-negricioasă care e posibil să fie cauzată de utilizarea îndelungată sau de aplicarea unor culori de către proprietar. Chilugul are două mânere, cu ambele capete masive, și intens patinate. În partea superioară, chiua a suferit deteriorări semnificative; aici, pe un dreptunghi neregulat, având lungimea de 8 cm și lățimea de 7 cm, o parte din buza vasului a dispărut, în loc fiind aplicat un rudimentar „petic” metalic, tot în forma unui dreptunghi neregulat (cu lungimea de 20 cm și lățimea de 12 cm), prins de peretele exterior al vasului în patru cuie metalice (dintre care unul nu s-a mai păstrat). Acest fapt alterează aspectul general al piesei, dar și starea sa de conservare. Remarcăm faptul că „paharul”, ca bază de susținere, este foarte fragil, fiind crăpat serios într-un loc și superficial în mai multe alte locuri. În starea în care se află acum, chiua nu poate sta în poziția sa firească fără a i se atașa o pană dedesubt. E posibil ca fundul paharului să se fi uzat în timp, înclinarea accentuându-se pe parcurs până când nu a mai fost funcțional. Înainte de a ajunge în proprietatea Lidiei Damianciuc, de unde a fost cumpărată de muzeu în anul 1970, a aparținut Vioricăi Feld tot din Gemenea.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Covățică	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. DOLHEȘTI, VALEA BOUREI Dimensiuni: Adâncime maximă: 17 cm; grosimea maximă a pereților laterali: 0,50 cm. Material: Din lemn de paltin; lucrat prin tăiere, decojire, cioplire și scobire prin exterior și mai ales în interior.	Covata, covățica (dacă avea dimensiuni mai reduse), albia, postava, ciupa, cațânul sau copaia era un vas lunguieț din lemn de uz gospodăresc, cu multiple întrebuințări. De regulă era folosită la plămăditul pâinii, spălatul rufelor, ca recipient pentru făina măcinată la moară, dar și ca leagăn pentru un nou născut, recipient pentru ulei, vin, resturi ș.a. Denumirea principală provine de la forma sa de scobitură sau adâncitură. La acest gen de obiecte casnice, meșterul utiliza ca unelte esențiale dalta și tesla. Covățica de la Gemenea a fost cumpărată de la Tudora - Botoșani, acolo unde presupunem că a fost și lucrată pe la mijlocul veacului trecut; din Registrul de inventar al muzeului aflăm că obiectul este achiziționat de muzeu în 1972 de la Elena Sofa din Valea Bourei, al cărei soț, Dumitru T. Sofa, era meșter olar și lemnar, deci cumva putea oricând să lucreze un astfel de obiect. Partea interioară este în fapt o adâncitură concavă, fundul vasului fiind ușor ovalizat, în așa fel încât să-i asigure obiectului oarecare stabilitate în timpul utilizării, dar și un balans ce era necesar la unele dintre întrebuințările sale (spre exemplu, la legănat). Urmele ciopliturilor sunt încă vizibile în mai multe locuri. Are „urechi” mari cât întreaga ei lățime, acest fapt facilitând apucarea și mânuirea sa. Nu prezintă nici un fel de decor. Două cioturi sau noduri străpung pereții laterali ai coveții; unul este mai mare și închis la culoare, aproape negru; aceste cioturi „sparg” cumva cromatica generală monotonă a coveții, care este una albicioasă, caracteristică culorii naturale a paltinului, esența din care a fost lucrată de meșterul de la Tudora. În interior, pe unele porțiuni, are o culoare negricioasă, cauza putând rezida în folosirea ei îndelungată. Covățica este crăpată superficial la ambele „urechi”. Are câteva carii. A fost adusă în muzeu probabil în primăvara anului 1972 împreună cu un întreg lot de piese, circa 50, toate din această zonă a județului Suceava, de către o echipă de muzeografi formată din Gheorghe Bodor, șeful muzeului, și muzeografii Victoria Semnendeav și Melania Ostap.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Talger Autor: Sbera Constantin	Datare: 1963 Descoperit: jud. IAȘI, com. TANSA, TANSA Dimensiuni: Î: 3,5 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	Farfurie întinsă - talger cu pereții scunzi, curbați, marginea lată ușor oblică, bine finisată, angobată și smălțuită. Prezintă un decor geometrizant pe margine cu motive specifice acestui centru: șaruri, puchi și puchiței precum și motive fitomorfe: crenguțe. Cromatic, vasul are culoarea galbenă, motivele fiind pictate cu verde, albastru și cafeniu.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Ulcior Autor: Toader Nica	Datare: 1969 Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: Î: 21,5 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, dat cu piatra, ars o singură dată, reducător	Urcior cu formă sferoidală - globulară, gât scurt, toartă prinsă de pântece și umăr. Are un decor specific acestui tip de ceramică, lustruit cu piatră - linii frânte trasate pe toată suprafața vasului și pe gât, iar în partea de sus, pe umăr, are un decor din linii ondulate, realizat pe pasta crudă cu un varf ascuțit.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Chiup Autor: Nica Teodor	Datare: 1969 Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: Î: 21 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, dat cu piatra ars o singură dată, reducător	Chiup - vas globular prevăzut cu o toartă, de capacitate mică (doi litri), are gât cilindric și o toartă rezistentă prinsă între pântece și gât. Este lustruit cu piatra, în două registre, cel principal (pe pântece) are linii întretăiate - rețea, iar pe gât, are linie frântă, în zig-zag. Forma sa globulară permitea păstrarea pentru o perioadă mai lungă a unei temperaturi constante în interior.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Oală Autor: Nica Teodor	Datare: 1969 Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: Î: 15 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, dat cu piatra ars o singură dată, reducător	Vas caracteristic centrului de olărie neagră Poiana, cu pântece sferoidal și buza răsfrântă, de mică capacitate folosit ca ceramică utilitară în gospodărie. Are o toartă fixată de buză și pântece. Vasul este lustruit fiind "dat în piatră", motivul decorativ fiind unul geometric - linia în zigzag. În partea de sus, sub buza răsfrântă prezintă un mic șănțuleț făcut cu colțul fichieșului.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Cană Autor: Puțoi Dumitru	Datare: 1971 Descoperit: jud. IAȘI, com. VOINEȘTI, SCHITU STAVNIC Dimensiuni: Î: 27,5 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	Cană de capacitate mare 2 - 2,5 litri, de formă sferoidală, cu pântece bombat, gât mijlociu, gura prevăzută cu cioc, buza îngroșată în exterior. Vasul este prevăzut cu toartă prinsă de mijloc și gât. Jumătatea superioară este angobată cu alb și smălțuită. Prezintă ca decor o floare și două motive spiralice situate de o parte și de alta, fiind însoțite de puncte. Cana este jirăvită cu alb în jumătatea superioară iar decorul este realizat cu albastru și verde.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Tortar - vas pentru dus mâncarea la câmp Autor: Duță Crăciun	Datare: 1983 Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Dimensiuni: Î: 30,8 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	Vasul are un format ovoidal cu buza înaltă, prezentând un guler la baza ei, gâtul este scurt și fundul plat. Tortarul este prevăzut cu un mâner - mănușă lată, prinsă de marginele vasului, pentru a putea fi dus mai ușor. Vasul este angobat și smălțuit, fiind pictat cu pensula pe pântece. Pe toartă sunt trasate linii oblice iar pe suprafața vasului sunt desenate linii ondulate și linii circulare drepte.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Furcă de tors	Datare: 1950 Descoperit: jud. SUCEAVA, com. BILCA, BILCA Dimensiuni: Diametrul roții: 7 cm Material: Lucrată prin tehnicile cunoscute de prelucrare a lemnului: tăiere, curățare, strunjire, crestare, incizare.	Furca de la Bilca a fost lucrată prin tehnici cunoscute de prelucrare a lemnului: crestare, incizare, dar și prin strunjire. Sub roată, pe o porțiune octogonală de 16,50 cm se află trei categorii de compoziții ornamentele realizate în manieră geometrică prin tehnica incizării, amplasate în șiruri verticale cu un evident rost apotropaic: 1. motive geomorfe - de două ori câte două șiruri de linii frânte și cercuri mici pe care le-am identificat ca fiind „calea rătăcită cu sori”; 2. motive fitomorfe - bradul sau brăduțul, ca simbol al bărbăției, se află pe două din cele opt șiruri; maniera de realizare este surprinzătoare: o succesiune impresionantă de V-uri ample ce au la capete câte un mic cerc; 3. motive astrale - mai precis patru șiruri de cercuri, ce ne duc cu gândul la însemne solare; în fapt, este figurat un cerc mai mare cu un cerc mai mic inclus în el, fiecare astfel de pereche de cercuri părând a fi încadrate, într-un patrulater imaginar, de alte patru cercuri mai mici. Toate cele trei compoziții ornamentale alternează între ele după următoarea regulă: 1. motiv fitomorf - 2. motiv astral - 3. motiv geomorf - 4. motiv astral - 5. motiv fitomorf - 6. motiv astral - 7. motiv geomorf - 8. motiv astral; așadar se observă predominanța motivului astral, fapt pe care îl considerăm semnificativ, pământul („calea ocolită”), cu tot ceea ce se află aici (bradul, ca arbore al vieții, viața prin excelență), fiind pus sub protecția simbolică a cerului, a divinității; prin extensie, și torcătoarea, precum și tot ceea ce se realizează prin folosirea furcii de tors, sunt sub această protecție celestă. Foarte sugestiv este și faptul că motivul astral este repetat, într-o altă manieră, și la baza roții; aici regăsim un cerc, ce parcă protejează partea superioară a furcii, format din aceleași cercuri mai mari ce includ, fiecare în parte, câte un cerc mai mic în el, între aceste cercuri-sori fiind cercuri simple mai mici. Foarte aproape de baza porțiunii octogonale ornamentată se regăsește, tot incizat, anul în care a fost făcută această furcă: „1950”, data fiind încadrată de compoziția ornamentală și un cerc de mici cercuri. Are culoarea naturală a lemnului, frumos patinată.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Furcă de tors	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. ULMA, ULMA Dimensiuni: Diametrul roții: 7 cm Material: Furca lucrată în tehnicile cunoscute de prelucrare a lemnului: tăiere, curățare, strunjire, crestare, incizare.	Furca a fost ornamentată prin tehniciile inciziei și crestării pe toată suprafața de la roată în jos (44,50 cm). Aici regăsim două părți decorate distinct, pe ambele motivele fiind geometrice; prima parte, sub roată, are 24 cm, iar a doua aproape 21 cm. Cele două mari registre decorative au diametrul diferit, cel situat sub roată fiind puțin mai mare. Toate motivele decorative sunt dispuse în benzi orizontale sau registre. Prima suprafață, cea de sub roată, cuprinde 12 registre inegale, despărțite prin patru cercuri; cele două registre de la capete se termină abrupt, fără a fi mai avea cercurile ce se tot repetă în rest; în interiorul celor 10 registre „interioare” sunt repetate, ca motive decorative principale, romburi liber desenate, ce arată mai degrabă ca niște ovaluri, având diferite dimensiuni de la un registru la altul; la cele două registre marginale și la unul din interior, anume al treilea din partea inferioară, romburile sunt neterminate, cu precizarea că la registrul interior acestea par a se întregi peste o „graniță” formată din două cercuri ce au în mijloc un cerc întrerupt din loc în loc; romburile, repetate aproape obsesiv în toate registrele, au în interior linii oblice orientate cumva simetric în raport cu dinții de lup și triunghiurile ce formează adevărate compoziții decorative distincte; astfel, în fiecare din cele 12 registre regăsim acest mini-ansamblu decorativ și romburile, maniera de realizare diferind mai mereu de la un registru la altul (am documentat nu mai puțin de 9 reprezentări diferite) ce alternează între ele. Pe restul suprafeței inferioare a furcii se derulează alte 10 registre (cu presupunerea că inițial au fost tot 12, ca mai sus; nu avem însă de unde ști cu certitudine acest fapt, furca fiind ruptă și ușor arsă la capătul său inferior), separate de serii de câte 4, 5 sau 6 cercuri concentrice. Aceste registre sunt mult mai variate din punct de vedere decorativ, motivele fiind preponderent geometrice, scheomorfe și vegetale. Astfel, de jos în sus, avem figurate numeroase succesiuni de cercuri, dar și rombul, triunghiul, cârligul ciobanului (desemnând prin excelență elementul masculin), triunghiul cu un romb în vârf (reprezentând, geometrizat, silueta feminină), calea rătăcită sau valul (repetat succesiv în alte 3 registre), crucea (formată din cinci mici romburi), două perechi afrontate de coarnele berbecului, cu câte o frunză în mijlocul lor, dar și flancate („păzite”) de aceleași frunze, unda apei, dinți de lup, puncte și crucea în x înscrisă într-un cerc dublu (un pregnant motiv solar). Presupunem că plasarea motivelor cârligul ciobanului (figurat în perechi de doi, flancate de triunghiuri) și triunghiul cu un romb în vârf la baza furcii nu este întâmplătoare, căci cele două motive desemnează, primul, elementul masculin și al doilea, puternic geometrizat, silueta feminină. Muchia roții, pe o porțiune plană de peste jumătate de cm chiar la baza roții, este decorată cu o succesiune superbă de dinți de lup, care, prin ușoara lor atingere, în zona vârfului lor, creează senzația că avem în fața ochilor o înșiruire de clepsidre, o adevărată dantelărie crestată în lemn. Toate categoriile de motive de pe cele două părți sunt temeinic ordonate în registre orizontale, având o structură ornamentală premeditată, probabil cu semnificații apotropaice, „investită” cu menirea de a genera energii benefice pentru cea care urma să o folosească. Furca de la Ulma are culoarea brun închis, uneori chiar prea închis, lemnul fiind frumos patinat.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Furcă de tors	Datare: 1922 Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA, STRAJA Dimensiuni: Diametrul roții: 4 cm Material: Furcă lucrată din lemn de paltin, prin tehnici comune de prelucrare, precum cioplire, crestare, incizare, dar și strunjire.	Furca de tors a fost lucrată în anul 1922 la Straja prin tehnicile cunoscute de prelucrare a lemnului: crestare, incizare, dar și prin strunjire și pirogravare (partea decorată). Sub roată, pe un spațiu octogonal de 11,50 cm, este ornamentată o cruce (cu o lungime puțin peste 2 cm), „apărată” la capete prin două linii orizontale, plasată în centrul uneia dintre cele opt fețe; în dreptul părții superioare a crucii sesizăm o discretă incizare a tuturor porțiunilor din motivul decorativ calea rătăcită ce se află în „raza de acțiune” a ornamentului creștin. Pe toate cele opt suprafețe regăsim motivul decorativ calea rătăcită sau unda apei, reprezentat sub forma unui val vertical, repetat peste tot în aceeași manieră. Calea rătăcită pare a fi delimitată și prin 12 linii verticale suplimentare ce parcă străjuiesc fiecare cale. Un cerc, abia schițat, pare a despărți zona decorată de restul părții inferioare. Partea superioară a furcii, aproape de capăt, este puțin curbată, fără ca acest fapt să afecteze funcționalitatea uneltei. Furca de la Straja are culoarea naturală a lemnului.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Furcă de tors Autor: Ruxanda Popuțoaie	Descoperit: jud. IAȘI, com. MIROSLOVEȘTI, MIROSLOVEȘTI Dimensiuni: Diametrul roții: 6 cm; lungimea părții inferioare: 73,5 cm; lungimea părții superioare: 54,5 cm Material: Furcă confecționată din lemn; din păcate, nu se cunoaște esența. Tehnicile de prelucrare sunt comune; cioplire, crestare, strunjire; în plus, în acest caz, la ornamentarea unei mici suprafețe (8 cm) din partea inferioară, chiar sub roată, s-a folosit piro	Are forma unui cilindru cu mijlocul îngroșat, astfel încât cu vârful furcii formează un con mult alungit sub care există o cioplitură prismatică (pe 5 fețe). Fețele prismatice sunt ornamentate (pe o lungime de 8 cm) cruci în x pirogravate, pe fiecare față fiind cinci șiruri verticale (fiecare cu lățimea medie de 1,5 cm) de cruci; doar pe una dintre fețe sunt patru cruci, la a cincea fiind o singură linie oblică. În câteva locuri se vede că meșterul a executat pirogravarea cu stângăcie, câteva linii având dubluri. Micul ansamblu decorativ este mărginit la ambele capete de câte un cerc pirogravat. La extremitatea subțire a părții superioare, ușor crăpat, se găsește o mică gaură, făcută tot prin pirogravare, ce servea la prinderea aței sau sforii pentru legat caierul; în cazul de față, această sfoară, împletită din trei ațe de lână, a rămas atașată de furcă; este ruptă în mai multe locuri, mai mult de jumătate din ea rămânând doar în două ațe; ațele au fost vopsite în culori vegetale, una în roșu, alta în galben, iar a treia în albastru. Furca are culoarea naturală a lemnului. Din loc în loc, se văd mici cioturi, la unele dintre ele, cele mai mari, fiind vizibile urmele netezirii lor prin pirogravare; faptul conferă un soi de decor natural extrem de discret acestei furci. De asemenea, la baza conului (pe o suprafață de 12 cm) și cam pe jumătate din partea inferioară se pot vedea „valuri” concentrice iscate direct din fibra lemnului, nestemate decorative naturale ce încântă ochiul atent la astfel de nuanțe.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Șervet de nuntă	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. VRANCEA, com. VRÂNCIOAIA, VRÂNCIOAIA Material: bumbac; lână; păr; țesut în 2 ițeș brodat peste fireș franjuri liberi din urzeală	Năframă dreptunghiulară din pânză de bumbac țesută în 2 ițe, cu câmpul vrâstat cu bumbac roșu închis; la capetele decorate are franjuri liberi din urzeală; la capete are ritmuri de vrâste mai late și două rânduri de broderie peste fir cu motiv trifoi cu patru foi realizate cu bumbac colorat, păr (verde iarbă) și lână vopsită (albastru indigo, verde fistic); între vrâstele late roșii sunt și câte 3 vrâste subțiri pestriț realizate în culorile verde și roșu între două borduri galbene; decorul brodat este realizat pe o față.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Șervet de masă	Datare: mijlocul sec. XX Descoperit: jud. VRANCEA, com. NEGRILEȘTI, NEGRILEȘTI Material: bumbac subțire, bumbac gros; arnici, bumbac vopsit în calacan; țesut în 2 ițe; franjuri liberi	Șervet dreptunghiular din pânză de bumbac subțire țesut în 2 ițe, vrâstat cu arnici și bumbac vopsit în calacan; câmpul are vrâste rare din bumbac vopsit în calacan (bej); la capete este vrâstat cu arnici negru și portocaliu, având și câte un ritm de 3 vrâste alese cu bumbac gros (gușe) alb separate de 2 șiruri de linii întrerupte negre; capetele au franjuri liberi din urzeală.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Șervet de nuntă Autor: bunica comanditarei	Datare: 1925 Descoperit: jud. VRANCEA, com. TULNICI, TULNICI Material: bumbac; arnici; fir metalic argintiu și auriu; lână vopsită (fucsia, verde, albastru, mov, grena); țesut în 2 ițe; ales cu acul (pui aleși); franjuri liberi	Năframă dreptunghiulară din pânză de bumbac țesută în 2 ițe vrâstată pe tot câmpul cu vrâste alternante din bumbac roșu și negru; la capete are ritmuri de vrâste roșu-galben alternând cu vrâste subțiri negre și 2 vrâste alese cu acul cu șuvițe groase (gușe) de arnici grena și indigo; pe vrâsta lată din pânză cruțată dispusă la mijlocul ritmului este decorată cu pui aleși, motiv luceferi, realizați cu lână vopsită (fucsia, verde, mov, grena, albastru) și fir metalic argintiu și auriu.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Șervet de nuntă Autor: bunica comanditarei	Datare: 1925 Descoperit: jud. VRANCEA, com. TULNICI, TULNICI Material: bumbac; arnici; fir metalic argintiu și auriu; lână vopsită (fucsia, verde, albastru, mov, grena); țesut în 2 ițe; ales cu acul (pui aleși); franjuri liberi	Năframă dreptunghiulară din pânză de bumbac țesută în 2 ițe vrâstată pe tot câmpul cu vrâste alternante din bumbac roșu și negru; la capete are ritmuri de vrâste roșu-galben alternând cu vrâste subțiri negre și 2 vrâste alese cu acul cu șuvițe groase (gușe) de arnici grena și indigo; pe vrâsta lată din pânză cruțată dispusă la mijlocul ritmului este decorată cu pui aleși, motiv luceferi, realizați cu lână vopsită (fucsia, verde, mov, grena), bumbac mercerizat bleu și fir metalic.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năfrămuță	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. ORAȘ VICOVU DE SUS, VICOVU DE SUS Material: bumbac; arnici; bumbac mercerizat; țesut în 2 ițe; brodat la fir; brodat peste fire; ajur; tivit	Năframă pătrată din pânză de bumbac țesută în 2 ițe; tivit jur- împrejur are un chenar delicat din ajur dispus la 1 cm de margine; decor brodat pe o față cu motiv prescură dispus la cele 4 colțuri și la mijloc; motivul decorativ este conturat cu arnici negru iar umplerea se face cu bumbac mercerizat în culorile roșu, bleu, verde, mov, maro.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de credință Autor: Enacachi Maria	Datare: 1930 Descoperit: jud. BOTOȘANI, com. ORAȘ DARABANI, BAJURA Dimensiuni: lungime franjuri 2 cm Material: bumbac; arnici; bumbac mercerizat; mătase vegetală; țesut în 2 ițe; brodat în cruci; ajur; tivit; tivit cu găurele; croșetat	Năframă pătrată din pânză de bumbac țesută în 2 ițe; tivit jur- împrejur cu găurele duble; are chenar sub forma unui sir de cununițe conturate cu negru cu umplere parțială în culorile bleu și roșu alternativ și unite prin cruce galbenă (motiv cununiile); decorul este constituit din patru romburi în trepte (roata mare-soare) dispuse în colțuri și anturate de câte 8 prescuri (câte 2 pe fiecare latură) legate de două unghiuri drepte; patru flori mici compuse din coarnele berbecului sunt dispuse pe cele 4 laturi; pe margini este croșetată o dantelă simplă la un rând de piciorușe duble, de această broderie fiind prinși canafii (motoceii) din bumbac alb și bumbac colorat, în alternanță cromatică.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Șervet de nuntă Autor: Ioje Anița	Datare: 1920 Descoperit: jud. BACĂU, com. BALCANI, FRUMOASA Material: bumbac; arnici roșu, negru, galben; bumbac mercerizat alb; țesut în 4 ițe; ales cu speteaza; brodat peste fire; tivit	Năframă dreptunghiulară din bumbac țesut în 4 ițe cu alesături ridicate cu speteaza; la capete este tivită simplu; este decorată pe toată suprafața cu vrâste din arnici roșu și galben; la capete sunt 3 registre de alesături separate de vrâste cu relief înalt realizate cu bumbac mercerizat alb; registrul median are motiv cruce din pânza cruțată și este încadrat de două registre cu pătrate mici realizate prin brodare peste fire cu arnici galben, roșu și negru.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de nuntă Autor: Ioje Anița	Datare: 1920 Descoperit: jud. BACĂU, com. BALCANI, FRUMOASA Material: bumbac; arnici; țesut în 2 ițe; ales (ridicat) cu speteaza; tivit cu mașina	Năframă cvasi-pătrată din bumbac țesut în 2 ițe; are tot câmpul vrâstat cu vrâste subțiri rare din bumbac vopsit în calacan; la capete are câte o vrâstă subțire din arnici roșu încadrată de două rânduri de alesături ridicate cu speteaza din arnici roșu.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de nuntă	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. BACĂU, com. BALCANI, FRUMOASA Material: bumbac; bumbac mercerizat; lână vopsită chimic (fucsia, verde smarald); arnici (roșu, galben, verde); țesut în 2 ițe; tivit cu mașina	Năframă dreptunghiulară din pânză de bumbac țesută în 2 ițe; la capete este tivită cu mașina; are câmpul vrâstat cu vrâste din arnici roșu în ritmuri de câte 2; la capete vrâstele se îndesesc prin prezența a 3 vrâste ridicate cu speteaza cu băteală de lână verde și a unei vrâste late cu ridicături cu speteaza cu lână fucsia; la fiecare capăt sunt și câte 4 vrâste subțiri de bumbac galben.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb	Datare: sfârșitul sec. XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, COSTIȘA Material: in; strămătură; lână; țesut în 2 ițe; brodat la fir; brodat peste fire; cusut peste muchie (tigitură turcească)	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe tivită cu strămătură grena la capetele tăiate; este brodată pe ambele fețe cu decor geometrizant dispus în cele 4 colțuri; decorul este constituit din 4 prescuri, fiecare formată din 5 prescurele dispuse în cruce, cu 4 pristornice pe laturi.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de credință	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. IAȘI, com. ORAȘ HÂRLĂU, HÂRLĂU Material: bumbac subțire (bumbac de furnică), bumbac gros (sacâz); arnici (negru, roțu, albastru); țesut în 2 ițe; brodat în cruci; tivit cu găurele	Năframă cvasi-pătrată din pânză de bumbac cu margine (urzeală din bumbac subțire cu vrâste din bumbac gros) țesută în 2 ițe cu decor brodat pe o față; este tivită de jur-împrejur cu găurele; prezintă chenar dublu; chenarul exterior, mai lat, fiind sub forma unui vrej în culorile negru-roșu; chenarul interior este subțire, cu flori și frunze puternic stilizate realizate în culorile roșu-albastru; centrul piesei este decorat cu un pomișor cu cireșele în culorile negru-roșu-galben; la cele 4 colțuri sunt brodați 4 pomișori cu cireșele în culorile negru-roșu.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb Autor: Bobon Maria	Datare: mijlocul sec. XX Descoperit: jud. IAȘI, com. POPEȘTI, DOROȘCANI Material: pânză de bumbac industrială; arnici; brodat în cruci; brodat peste fire; lănțișor (cusut în urma acului); tiv ascuns	Năframă pătrată de pânză de bumbac industrială cu decor brodat pe o față; de jur-împrejur pânza este întoarsă și are tiv ascuns; pe margine este un chenar stilizat realizat dintr-o linie frântă roșie (zig-zag); o linie continuă neagră brodată în lanțug cu arnici negru dublează marginea brodată; un chenar format dintr-un vrej negru cu flori roșii mici bordurează năframa la 2 cm de margine; în 3 colțuri sunt brodate flori crucifere (stele duble) în culorile roșu-negru.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de vornicel	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. NEAMȚ, com. VALEA URSULUI, CHILII Material: bumbac; arnici; țesut în 2 ițe; brodat în cruci; brodat în urma acului; franjuri din țesătură	Năframă din pânză de bumbac în 2 ițe, cu franjuri scoși din țesătură și decor brodat pe o față; la cele 4 colțuri sunt brodate 4 motive crucifere compuse din săgeți cu inimi în culorile roșu-albastru; inițiala M indică pe autoarea piesei și faptul că aceasta are un destinatar precis.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de vornic	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII VECHI, FRĂTĂUȚII VECHI Material: in; arnici; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; brodat la fir; cusut peste muchie; canafi	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe; marginile tăiate din pânză sunt cusute peste muchie cu arnici lila; la colțuri sunt aplicați canafi din arnici roșu (1) și grena (3); este brodată pe ambele fețe cu decor geometrizant dispus în cele 4 colțuri; decorul este constituit din 4 prescuri cu câte patru flori (pomul vieții) fiecare, realizat cu arnici în culori diverse: verde deschis, verde închis, albastru închis, albastru deschis, roșu, grena, vișiniu, mov, galben, negru.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII VECHI, FRĂTĂUȚII VECHI Material: in; arnici negru; muline (roșu, grena, galben, portocaliu, verde, albastru indigo); țesut în 2 ițe; brodat peste fire; brodat la fir; tivit cu găurele	Năframă pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe; marginile tăiate din pânză sunt tivite cu găurele; decorul este brodat pe ambele fețe; decorul este dispus în cele 4 colțuri și este reprezentat de 4 flori mari tăiate de câte o cruce în X cu brațele terminate cu boboci de floare; la fiecare boboc de floare este sugerat discret motivul coarnele berbecului.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb	Datare: prima jumătate a sec. XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII VECHI, FRĂTĂUȚII VECHI Material: in; arnici; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; tivit cu mașina	Năframă pătrată din pânză de in (inuț) țesută în 2 ițe; marginile tăiate din pânză sunt tivite cu mașina; decorul este brodat pe ambele fețe, fiind dispus în cele 4 colțuri și este reprezentat de 4 romburi cu cârlige și coarnele berbecului în culorile roșu și albastru, cu contururi negre.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Castron Autor: Ion Olaru	Datare: 1963 Descoperit: jud. IAȘI, com. TANSA, TANSA Dimensiuni: Î: 5 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat	Strachină, ceramică smălțuită, ornamentată cu cornul, angobată alb-sidefiu. Strachina are pereții verticali, cu marginea - usna orizontală (o caracteristică a străchinilor de Tansa) și buza dreaptă. Decorul este împărțit în mai multe registre: pe fundul vasului este pictată o bulină, mărginită de un desen realizat în tehnica jirăvirii. Din loc în loc este desenat motivul ochiul iepurelui - bulină cu punct în mijloc, intercalat de linii - frize drepte paralele, ce formează un element decorativ împreună cu liniile circulare drepte, paralele. Usna vasului are pictate mai multe puncte intercalate de linii orizontale. Din punct de vedere cromatic strachina este alb-sidefie (angoba), cafeniu-maro și un albastru deschis spre gri.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină Autor: Moreanu Ion	Datare: 1965 Descoperit: jud. NEAMȚ, com. BIRA, BIRA Dimensiuni: Î: 6 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit,	Strachină - ceramică roșie, de formă tronconică, angobată și smălțuită. Are fundul plat, pereții înclinați și marginea dreaptă terminată cu buza rotunjită. Este dată cu un strat consistent de angobă albă, peste care este aplicat decorul prin pictare cu cornul. Motivele ornamentale sunt pictate pe pereții vasului - motivul strugurelui, realizate cu verde. Vasul prin formă și modul de reprezentare a decorului este tipic acestui centru ceramic.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Farfurie Autor: Constantin Colibaba	Datare: 1967 Descoperit: jud. SUCEAVA, RĂDĂUȚI Dimensiuni: Î: 4 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat	Farfurie de formă tronconică, jirăvită, smălțuită, pictată cu cornul. Are fundul plat, marginile nu sunt pronunțate, fiind mai mult aplatizată. Strachina este angobată pe toată suprafața sa, aceasta fiind de bună calitate. Angoba are culoarea albă-ivorie. Registrul ornamental este dispus în regiștri. Prezintă un element artistic pictat pe fundul străchinii: cocoșul, mărginit de linii concentrice, drepte. Din loc în loc deasupra acestora, sunt pictate grupuri de trei puncte (în număr de patru) care mărginesc liniile circulare creând un efect de unda apei asemănător tehnicii jirăvirii. Spre partea superioară urmează alte două linii circulare - drepte, vasul terminându-se aproape de buza sa printr-o linie ondulată. Din punct de vedere cromatic vasul respectă caracteristicile acestui meșter olar fiind pictat cu verde și brun.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Talger Autor: Colibaba Constantin	Datare: 1968 Descoperit: jud. SUCEAVA, RĂDĂUȚI Dimensiuni: Î: 4,5 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, jirăvit, smălțuit, pictată	Talger - farfurie, jirăvită și smălțuită, pictată cu cornul. Vasul păstrează tricromia specifică verde - glaben - brun. Pe angoba alb-ivorie sunt pictate motive specifice acestui centru. Pe fundul vasului apare motivul frunzei stilizate iar pe pereți un șir orizontal de buline cuprins între o linie circulară și o bandă de cercuri concentrice peste care se suprapun grupuri de puncte. Vasul este smălțuit.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Laduș Autor: Nica Teodor	Datare: 1969 Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: Î: 19 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, dat cu piatra, ars o singură dată, reducător	Lăptărețul din ceramică neagră avea o mare căutare pentru gustul deosebit al laptelui, fermenții păstrându-se în peretele poros al vasului. Acesta este motivul pentru care lăptărețele s-au lucrat în număr mare în centrul de la Poiana Deleni. Oala este înaltă având un contur rotunjit, are capacitatea de un litru, gura ușor evazată, fiind prevăzută cu o toartă, ce pleacă de sub buză până pe pântece, care este bombat. Prezintă un ornamentat realizat atât pe crud, când vasul se află pe roată (decor incizat), motivul fiind brâușorul, șănțuleț sau linie dreaptă continuuă situată la contactul dintre gât și pântece, cât și după uscare (decor lustruit), motivul fiind linia frântă înaltă cu brațe egale.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Ulcior Autor: Nica Teodor	Datare: 1969 Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: Î: 20 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, dat cu piatra, ars o singură dată, reducător	Urcior ce păstrează forma carcacteristică a vaselor de acest tip (formă globulară), are o capacitatate de un litru, fiind prevăzut cu un gât scurt, de lângă care pleacă toarta, ce se prelungește pe pântecul vasului. Umărul ulciorului este decorat prin tehnica incizării, pe vasul umed aflat pe roată, motivul fiind șănțulețul sau șinătăul - linie ondulată. Corpul vasului este decorat după uscare prin tehnica lustruirii - linie frântă înaltă, cu brațe egale.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină Autor: Ion Diaconu	Datare: 1971 Descoperit: jud. IAȘI, com. TANSA, TANSA Dimensiuni: Î: 3,5 cm Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat	Strachină, ceramică smălțuită, ornamentată cu cornul, angobată cafeniu. Strachina are pereții verticali, cu marginea - usna orizontală (o caracteristică a străchinilor de Tansa) și buza rotunjită. Decorul este împărțit în mai multe registre: pe fundul vasului sunt picurate două puncte de vopsea (puchi). Peretele vasului prezintă un decor numit local, coronița miresei, mărginit de mai multe linii - frize verticale. Acest element decorativ este delimitat de fundul vasului prin mai multe linii circulare drepte, paralele. Usna vasului are pictate mai multe semicercuri cu puncte în mijloc, element numit potcoavă. Din punct de vedere cromatic strachina este pictată cu alb-sidef, albastru și verde.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță în brâuri	Datare: 1947 Descoperit: jud. SUCEAVA, com. BREAZA, BREAZA Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit vegetal și chimic; urzit; ales legat	Scoarță dreptunghiulară dintr-o foaie țesută în stative cu urzeală de păr și alesătură de lână vopsită vegetal și chimic și în culoare naturală; decorul este dispus în rânduri longitudinale fiind reprezentat de 3 brâie (rânduri) alese cu flori alternând cu 4 rânduri (brâie) vărgate, cu motiv dinți de spată; capetele scurte sunt finalizate cu câte o vrâstă simplă neagră, iar marginile longitudinale au un chenar îngust cu motiv găoci; cele 3 rânduri cu fond gri natural au alesături cu motivul floare, alternând cu stele în 8 colțuri marcate între raze de 8 cruci mici de culoare roșie	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță, covor	Datare: prima jumătate a secolului XIX Descoperit: jud. IAȘI, com. MUNICIPIUL IAȘI, IAȘI Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit vegetal și chimic; urzit; ales cu găurele în tehnică karamani; ales legat	Scoarță dreptunghiulară dintr-o foaie țesută în gherghef cu urzeală de păr și alesătură de lână vopsită vegetal și chimic; fondul câmpului și al chenarului este uniform colorat, fiind ales cu lână vopsită în culoare albastru vegetal; decrorul este unitar pe câmp și chenar, fiind reprezentat de ramuri cu flori și frunze multicolore alese cu lână vopsită vegetal și chimic; pe chenar ramurile sunt reprezentate și stilizat; chenarul este delimitat de o linie de alesături imbricate cu motiv coada rândunicii realizat cu lână multicoloră	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Lăicer	Datare: mijlocul secolului XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA, STRAJA Material: cânepă; lână; tors; răsucit; vopsit vegetal; urzit în 2 ițe; vrâstat (țesut în 2 ițe)	Lăicer țesut în stative cu urzeală de cânepă și băteală din lână în culori naturale și în culori vegetale, cu decorul obținut prin vrâstare cu lână în culori diverse, în alternanță cromatică: galben muștar, cafeniu, albastru, verde, negru, alb	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scorțică	Datare: sfârșitul secolului XIX Descoperit: jud. IAȘI, com. MOȘNA, MOȘNA Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit vegetal și chimic; urzit în 2 ițe; ales legat cu mâna	Scoarță îngustă dreptunghiulară, cu urzeală de păr și alesătură de lână în culoare naturală și în culori vegetale și chimice, aleasă în stative cu mâna în tehnica ales legat; are chenar pe laturile lungi sub forma unei benzi de culoare roz chimic, fără alesături, cu margine zimțate (motiv dinți) spre interior, la contactul cu fondul de culoare neagră, decorul ales este reprezentat de șirlău (unda apei) redat sub forma unor vrâste longitudinale în zigzag, alternând culorile la fiecare schimbare de direcție (frântură), liniile de separare dintre culori fiind zigurate (în trepte); decorul ales sugerează și un al doilea motiv: brăduțul	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță	Datare: a doua jumătate a secolului XIX Descoperit: jud. IAȘI, com. HOLBOCA, DANCU Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit vegetal și chimie; urzit în 2 ițe; ales legat	Scoarță dreptunghiulară dintr-o foaie țesută în stative cu urzeală de păr și alesătură de lână vopsită vegetal și chimic și lână în culoare naturală; decorul este contituit din motivul șirlău (unda apei) dispus longitudinal sub forma unor vrâste cu aspect de linii frânte zimțate în cromatică diversă: roșu, albastru, alb, ciclamen, galben, maro, mov; motivul decorativ este încadrat de un câmp îngust negru	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Lăicer în scaune	Datare: a doua jumătate a secolului XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, COSTIȘA Material: cânepă; lână; tors; răsucit; vopsit vegetal și chimic; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; ales legat; ales peste fire cu mâna	Lăicer de pus pe perete țesut în stative cu urzeală de cânepă, băteală și alesătură din lână în culoare naturală și lână vopsită vegetal și chimic; decor realizat prin vrâstare și prin alesături făcute cu mâna cu lână divers colorată, motive romburi în trepte și X-uri; scaunele alese alternează cu ritmurile de vrâste	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță cu flori încheiate	Datare: 1930 Descoperit: jud. IAȘI, com. POPEȘTI, POPEȘTI Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit vegetal și chimic; urzit; ales legat, ales cu mâna, bătut cu "cheptenele" de lemn.	Scoarță dreptunghiulară dintr-o foaie țesută în stative cu urzeală de păr gros răsucit și alesătură de lână în culoare naturală și vopsită chimic și vegetal; are un chenar subțire sub forma unei linii zimțate duble în cromatică albastru-portocaliu; este aleasă cu motive florale (flori încheiate), care înscriu roate mici (flori boboci), grupate câte 4 în interiorul florilor mari; roatele (florile) mari redate geometrizant sunt conturate de linii zimțate; și încadrate de motivul șirlău (unda apei), care umple tot restul câmpului	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Bâtă ciobănească	Descoperit: jud. NEAMȚ, com. GÂRCINA, GÂRCINA Material: Bâta este din lemn de jugastru, fiind confecționată, în special cu barda și briceagul, prin procedee tehnice specifice: tăiere, cojire, cioplire, crestare, sculptare, pirogravare.	Bâta de la Gârcina este confecționată, folosind barda și briceagul, în special prin crestare, dar și alte tehnici specifice, din lemn de jugastru. Partea ei superioară, așa-numita măciucă, are formă ovoidală, aici fiind sculptată o figură antropomorfă bine conturată, reprezentând un „cap de om” sculptat în manieră naivă dintr-un nod mai mare al lemnului; urechile ies în relief, lobul lor fiind adâncit; aproape la fel a procedat meșterul anonim din Neamț și în cazul nasului, care însă doar iese puternic în relief; ochii sunt mult mai adânciți decât urechile, plasați la distanță ușor diferită în raport cu nasul; deasupra ochilor, prin pirogravare, sunt reprezentate chiar și sprâncenele; prin aceeași tehnică a pirogravării, dar pe o suprafață mult mai mare, este ilustrată gura; bănuim, după culoarea ușor înegrită, că partea inferioară a obrazului are barbă, „zugrăvită” tot prin pirogravare, dar de data aceasta mult mai discret. Sub „cap”, pe o porțiune măsurând 16 cm de la baza acestuia, se găsește o parte simplă, cilindrică, cu diametrul puțin mai mic decât restul bâtei; această porțiune este urmată de o alta de aproape 19 cm, tăiată în 11 muchii, meșterul având aici o intenție decorativă pe care nu a mai dus-o până la capăt; cele două porțiuni sunt delimitate printr-o tăietură cvasi-circulară; apoi până jos, la capătul inferior, bâta este simplă, cilindrică, terminându-se fără obișnuitul „inel” de metal sau cui de fier. Din loc în loc se află câte un nod sau ciot, care sunt cumva specifice acestui gen de unelte, această bâtă având nu mai puțin de 17 astfel de noduri, unul dintre ele fiind chiar în zona muchiilor. Are culoare maronie, fără a fi tratată în vreun fel anume, mult mai închisă în partea inferioară. Prezintă mai multe crăpături, până în 15, cele mai multe în dreptul nodurilor, cinci dintre acestea fiind mai pronunțate, fără totuși a pune în pericol utilizarea uneltei.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Tăujer, tămânjer	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. BREAZA, BREAZA Material: Tăujerul de la Breaza are forma unui băț din esență tare, ramificat sau despicat în patru locuri la unul din capete. A fost lucrat prin tehnici specifice de prelucrare a lemnului: tăiere, cojire și cioplire.	Tăujerul sau tămânjerul este o unealtă ciobănească de forma unui băț din esență tare, ramificat la un capăt; alteori, când se intervenea mai mult asupra bățului, unealta se asemăna cu o lopățică. Atunci când se fierbea zerul, tăujerul era folosit la amestecarea acestuia în căldare, cazan sau ceaun pentru a se face urdă; urda, împreună cu zerul ei, se numește prin unele locuri jintiță, operația în sine a amestecării cu tăujerul numindu-se jintuit sau urdeală; în fapt, cu ajutorul tăujerului se urmărea prevenirea prinderii urdei de pereții vasului sau afumarea acesteia în timpul fierberii. Tăujerul de la Breaza - Suceava este puțin curbat la capătul mai gros, care se termină în patru despicături întinse pe o porțiune maximă de 26 cm (trei dintre acestea destul de flexibile), acest capăt fiind cel ce intra în contact nemijlocit cu zerul. Trei despicături au dimensiuni mai mari, relativ egale între ele, una fiind cu mult mai mică decât celelalte trei; formează două perechi, prima compusă din două despicături sensibil egale, iar a doua din două diferite. Piesa are culoarea naturală a lemnului, cu urme evidente ale folosirii sale la stână, în special în zona celor patru despicături; chiar și mirosul de zer, după trecerea a atâtea decenii, este încă foarte persistent. În partea mediană, tăujerul este destul de patinat de vreme, de grăsimi și de fum, având și unele mici urme de arsură. Două dintre cele patru despicături sunt puțin crăpate în partea lor superioară. Are numeroase noduri sau cioturi, nici unul dintre ele crăpat, în general starea de conservare fiind bună.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Tăujer, tămânjer	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FUNDU MOLDOVEI, BOTUȘ Material: De forma unui băț din lemn tare, curbat la ambele capete; are nu mai puțin 15 despicături sau „crescături” la capătul mai gros. A fost lucrat prin tehnici specifice de prelucrare a lemnului: tăiere, cojire și cioplire.	Tăujerul este o unealtă ciobănească de forma unui băț din esență tare, ramificat de regulă la unul din capete. Când se fierbea zerul, tăujerul se folosea la amestecarea repetată a acestuia în căldare, cazan sau ceaun pentru a se face urdă; se prevenea prinderea urdei de pereții vasului, în special de fund, sau afumarea acesteia în timpul fierberii. Tăujerul din satul Botuș este curbat ceva mai pronunțat la capătul mai gros, acolo unde se termină în nu mai puțin de 15 despicături sau „crescături” întinse pe o porțiune maximă de 20 cm (mai toate destul de flexibile). Despicăturile au dimensiuni diferite. Piesa este înnegrită în multe părți, probabil de la focul făcut pentru fierberea urdei. Este destul de patinat mai ales de grăsimi și de fum. Prezintă o crăpătură discretă într-un singur loc, înspre partea sa activă. Are mai multe noduri sau cioturi, nici unul dintre ele crăpat; considerăm că starea de conservare este bună.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Coromâslă Autor: Trandafir Antohi	Descoperit: jud. GALAȚI, com. ȚEPU, ȚEPU Dimensiuni: L „șanț” sau crestătură unde se fixa vasul de transportat - 4 cm Material: Are forma unui băț din lemn, fiind prelucrat la unul din capete în vederea îndeplinirii funcției sale. Datorită deteriorării accentuate, ce punea în pericol buna sa utilizare, a fost prinsă cu sârmă metalică strânsă foarte puternic. S-au folosit tehnici s	Generic, cobilița este o bucată de lemn curbată sau încovoiată, cu toarte, cârlige sau crestături, de regulă la ambele capete, și care, purtată pe umeri, servea de obicei la transportarea găleților, cofelor, donițelor, coșurilor ori a altor greutăți prinse în acele crestături special concepute. Alte denumiri: coromâslă, cobilițoi, cobelete, cobcliă. Cobilița de la Țepu este din lemn de jugastru și are o singură crestătură sau adâncitură la unul dintre capete; așadar cu ajutorul ei se putea trasporta doar un singur vas. Curbura lucrată de meșterul Trandafir Antohi a plecat de la profilul natural al lemnului, deja ușor curbat, meșterul accentuând acest fapt; această curbură are, dincolo de aspectul ei utilitar, o anumită plasticitate ce te duce cu gândul la umărul țăranului care a purtat-o decenii la rândul pe drumurile satului gălățean Țepu. Este ușor patinată, cele câteva cioturi sau noduri alungând monotonia unei suprafețe altfel uniformă. Piesa este crăpată în profunzime în mai multe locuri, dispuse pe întreaga suprafață a cobiliței; de asemenea, prezintă numeroase urme de carii, într-un loc având și urme de noroi. În concluzie, ținând cont de faptul că toate acestea nu afectează funcționalitatea și aspectul general al obiectului, starea de conservare poate fi socotită relativ bună.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Rășchitor	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI, STULPICANI Dimensiuni: L „mâner” - 24 cm, L crăcane - între 11 și 12 cm Material: Obiect din lemn folosit frecevent în industria casnică textilă de altădată; un cui metalic asigură o mai bună prindere a „mânerului” sau „așezătorii” de corpul rășchitorului. La confecționare s-au folosit tehnici îndătinate de prelucrare a lemnului: tăier	Rășchitorul este o unealtă din lemn de forma unei crăcane sau furci; unul din capete se termină înfurcit, cele două terminații purtând numele de crăci sau crăcane, la celălalt capăt fiind o chingă, numită adesea coarne sau mai rar „așezătoare”, în fapt un soi de „mâner”, poziționat perpendicular pe vergea și fixat pe aceasta în două părți sensibil egale, care servea la mânuirea rășchitorului în timpul utilizării acestuia. De regulă, era făcut din lemn de alun, lungimea sa variind în funcție de folosință; astfel, pentru rășchierea firelor de urzeală, lungimea era în jur de 135 cm, iar pentru cele de bătătură între 70 și 80 cm. Unealta era folosită în industria casnică textilă la rășchiat, o operațiune foarte precisă și foarte importantă în vederea vopsirii și, în cazul urzelii, a efectuării corecte a calculului cantitativ; mai concret, pe rășchitor se deapăna tortul de lână sau cânepă de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul (sculuri), călepe sau jurubițe, după care se fierbau în apă cu cenușă; în fapt, prin această operație se efectua în primul rând măsuratul firelor de urzeală și bătătură necesare unei anumite dimensiuni de țesătură, gospodina știind ulterior exact câtă lungime sau cantitate are în jurubițele respective; precizăm faptul că greutatea conta doar în cazul rășchitoarelor mici utilizate numai pentru firele de bătătură. În 1978, rășchitorul de la Stulpicani a fost descris în FAE de Rodica Ropot foarte concis: „Băț cu cracană naturală la un capăt și cu o scândurică la celălalt; are culoarea naturală a lemnului”. Având în vedere lungimea acestui rășchitor, este evident că a fost utilizat pentru rășchierea firelor de bătătură; totuși, față de norma comună, este mai lung cu aproape 10 cm. Bățul nu este drept, fiind ușor îndoit în două locuri, cumva spre mijlocul său; prezintă mai multe cioturi sau noduri. Un cui metalic a fost bătut de către proprietarul Virgil Istrate sau de soția acestuia la îmbinarea „mânerului” cu rășchitorul spre a-i asigura o mai solidă prindere de corpul rășchitorului; inițial, mijlocul „mânerului” a fost perforat sau găurit pentru a introduce și fixa, cu ajutorul unor mici pene de lemn, „mânerul”; totuși, probabil datorită utilizării îndelungate, în timp acest „mâner” a început să se miște destul de tare; se observă și faptul că la nivelul îmbinării, bățul a fost cioplit pe două laturi spre a intra mai bine în gaura din mijlocul „mânerului”; de asemenea, un ochi atent mai poate vedea pe unul din capetele „mânerului” o mică perforație făcută cel mai probabil cu un cui, însă nu intuim cu ce scop anume. Rășchitorul este patinat ușor, fiind crăpat în câteva locuri, mai pronunțat la una dintre crăcane; chiar dacă în Registrul de inventar este evaluat ca având o stare de conservare „potrivită”, totuși socotim că aceasta este relativ bună, micile crăpături și „jocul” de la îmbinarea cu „mânerul” neafectând funcționalitatea sa.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină	Datare: 1967 Descoperit: jud. BOTOȘANI, com. MIHĂILENI, MIHĂILENI Dimensiuni: I 7 cm.. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat	Strachină de formă tronconică, arsă oxidant, angobată și smălțuită folosită ca ceramică utilitară. Forma vasului este caracteristică acestui centru, adâncă, bine conturată, rotunjită la buză. Pe fondul maro al vasului care dă culoarea de bază a angobei, se află un ornament pictat cu cu ghileală - colin, de culoare galbenă. Prezintă motive ornamentale geometrice: pereții vasului sunt acoperiți cu spirale în formă de S, verticale și orizontale, din care pleacă grupuri de mici linii pictate simetric. Pe fundul vasului, este pictată o rozetă.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Oală pentru sarmale Autor: Andrei Gheorghe	Datare: 1969 Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, POIANA Dimensiuni: Î 25 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ars o singură dată, reducător	Oală din ceramică neagră, de formă caracteristică - globulară, bombată, cu capacitate de 8 litri. Este prevăzută cu două torți late, așezate vertical, ce pleacă de pe marginea gâtului rotunjit al vasului până pe pântece. Gâtul oalei este ușor evazat, pântecele este puternic bombat iar fundul este plat. Vasul este ormanetat cu piatra pe toată suprafața sa, motivul principal fiind linia frântă înaltă. Imediat sub buză, prezintă trei linii circulare drepte, realizate pe pasta crudă cu colțul fichieșului.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină Autor: Smerică Gheorghe	Datare: 1983 Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Dimensiuni: I - 7,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, ardere oxidantă, smălțuit, pictat	Strachină de formă tronconică, arsă oxidant, angobată și smălțuită folosită ce ceramică utilitară. Forma vasului este caracteristică centrului de la Mihăileni, fiind adâncă, bine conturată, cu usna lată, verticală. Pe fondul maro al vasului care dă culoarea de bază a angobei, este trasat desenul cu cornul în culoarea galbenă. Există un motiv ornamental central - buchet de flori, urmată pe pereții vasului de elemente decorative geometrice - linii drepte circulare, pe care sunt desenate buline și o linie văluită.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scoarță	Datare: prima jumătate a secolului XIX Descoperit: jud. IAȘI, IAȘI Material: păr; lână; tors; răsucit; vopsit; urzit; ales cu găurele în tehnică karamani; ales legat	Scoarță dreptunghiulară dintr-o foaie țesută în stative cu urzeală de păr pentru brâie și alesătură de lână vopsită vegetal și chimic și lână în culoare naturală; câmpul roșu este decorat cu flori redate ca 3 romburi mari în trepte având interiorul casetat în câte 25 romburi mici în trepte realizate în culori diverse; pe fondul roșu sunt realizate izolat și motive florale (floare) și scheomorfe; chenarul dublu, în cromatica roșu-negru este conturat la interior de o linie zimțată de culoare albă; pe fondul chenarului median, de culoare naturală neagră, sunt alese motive fitomorfe izolate: flori și frunze stilizate; cele două chenare de culori diferite sunt separate printr-o linie frântă cu unghiuri adânci și profil în trepte	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Naframă de moarte	Datare: mijlocul secolului XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. HÂRTOP, HÂRTOP Material: bumbac subțire, arnici negru, fluturi (paiete) argintii, mărgele mici translucide; țesut în 2 ițe, brodat la fir (șatrancă), brodat peste fire, aplicații de fluturi (paiete) și mărgele mici; franjuri liberi din urzeală și băteală	piesă cvasi-pătrată din pânză de bumbac creț subțire țesută în 2 ițe cu franjuri roată scoși din urzeală și băteală; decorul brodat cu arnici negru este reprezentat de un chenar din romburi mici având fiecare în interior o floare cruciferă pe care s-au aplicat paiete argintii și mărgele mici translucide	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Față de masă	Datare: 1937 Descoperit: jud. SUCEAVA, com. ILIȘEȘTI, ILIȘEȘTI Dimensiuni: lățime dantelă 12 cm Material: bumbac, in, dantelă croșetată cu spelca; năvădit, tivit, croșetat cu spelca, aplicații de dantelă	piesă dreptunghiulară din doi lați (52 cm) de pânză năvădită cu urzeală de bumbac și băteală de in; lații tiviți simplu pe dos sunt asamblați cu o bandă de dantelă croșetată la mijloc; decorul pânzei rezultat din țesut este geometric, fiind reprezentat de ozoare (romburi concetrice în trepte); decorul dantelei este reprezentat de flori cu frunze (pomul vieții)	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb; năframă de nuntă	Datare: 1913 Descoperit: jud. SUCEAVA, com. VICOVU DE SUS, VICOVU DE SUS Dimensiuni: lățimea pânzei 44 cm Material: in, bumbac, arnici negru și roșu, strămătură roșie, albastră, verde, bej; țesut în 2 ițe; brodat peste fire (cusută cu zimțuci), brodat la fir (șatrancă), margine zăbătută cu arnici roșu (feston la margine)	piesă cvasi-pătrată din pânză de bumbac și in, țesută în 2 ițe; decorul brodat peste fire și la fir este dispus la colțuri este reprezentat de 4 cruci drepte peste care se suprapun rotit la 45 grade alte patru obținându-se 4 cruci drepte peste care se suprapun 4 cruci în X ale căror brațe sunt redate ca flori stilizate, rezultând o reprezentare clasică a crucii cu sfânta lumină; crucile în X (razele) conturate cu lână neagră iar florile din capete sunt brodate cu strămătură divers colorată; pânza este zăbătută cu arnici roșu	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Față de pernă Autor: Stanciu Ioana	Datare: 1905 Descoperit: jud. VASLUI, com. IVEȘTI, IVEȘTI Dimensiuni: lățime dantelă 4 cm Material: bumbac, arnici roșu și negru, dantelă de târg (cumpărată) bunghi mici (nasturi); urzit în 2 ițe, țesut în 2 ițe; brodat în cruciulițe, cusut cu mușcățele (punct saia), cheițe făcute cu acul, aplicație de dantelă cumpărată	piesă dreptunghiulară din pânză de bumbac țesută 2 ițe, încheiată cu cheițe, cu aplicații de dantelă cumpărată și cu nasturi mici; decorul brodat în cruci este dispus pe două părți: la capătul deschis și pe una din laturile lungi; decorul este reprezentat de un vrej subțire drept pe care sunt flori mari stelate între care sunt brodate flori mici cruciforme (cruce în X); florile stelate au patru perechi de petale duble separate de o floare stilizată (garofiță); la fiecare floare mare este brodat motivul coarnele berbecului sub forma a două cârlige duble verticale; decorul brodat este încadrat de un chenat din mușcățele negre și albe; cheițe din arnici subliniază linia de asamblare de pe latura neornamentată; cromatică roșu- negru	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Cămeșă cu altiță Autor: Lucan Rahila	Datare: sfârșitul secolului XIX-începutul secolului XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. VAMA, VAMA Dimensiuni: lungime stan 54 cm, lungime poală 72 cm, lățime altiță 22 cm; înălțime altiță 24 cm, lățime încreț 8 cm Material: in, mătase vegetală, arnici, fir metalic; dantelă făcută cu spelca; țesut în 2 ițe, tivit cu găurele, găurele duble, brodat la fir, broderie orientală cu fir, cusut în drug, festonat, încheiat cu croșeta cu arnici roșu, cusut simplu pe dos	cămașă din pânză de in din trei foi de pânză de 45 cm (doi încheiați în spate și unul la față, racordat la ceilalți prin dantelă fină din mătase vegetală croșetată cu croșeta și încadrată de două rânduri de găurele duble ce tivesc lații vecini); gâtul strâns cu brezărău roșu; gura cămășii tăiată în stanul față este bordată de două șiruri de motive distanțate realizate cu mătase vegetală neagră și crem (alternanță de câte trei motive de aceeași culoare cu alte trei de culoare diferită); gura cămășii coboară mult spre talie deschizătura fiind închisă în treimea mediană de o dantelă croșetată; cămașa este încrețită la gât și are brezărău; mâneca este dreaptă și are decor costișăt (dispus oblic), format din șiruri de motive izolate de culoare neagră care separă liniile de broderie continuă realizate cu mătase vegetală lila (decolorată la crem); încrețul lat de 9 cm este brodat cu decor geometric cu mătase vegetală galbenă; altița are scrânciob (chenar) realizat cu mătase vegetală neagră și bordat de linii de broderie galbenă și lila; decorul altiței este dispus în registre de pui mari cu motive flori stilizate (pomul vieții) separați de 2 rânduri de broderie: un rând de broderie cu motive cârligul ciobanului și prescornic realizate cu mătase neagră, mătase lila și fir metalic și un rând broderie neagră compactă; linii din mătase galbenă sub forma a trei șnururi brodate mărginesc toare registrele ornamentale; altiță este atașată la mânecă printr-o dantelă fină realizată cu croșeta din mătase vegetală lila; are pavă mică pătrată la subbraț, de 6x6cm; poalele simple din pânză mai rară de in sunt tivite cu găurele	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Covățică, boacă Autor: Constantin Spiridon	Descoperit: jud. IAȘI, com. TANSA, TANSA Dimensiuni: Î max. - 18 cm; Î min. - 15 cm; cele două înălțimi sunt datorate gradului accentuat de înclinare a piesei. Fundul coveții este ca un dreptunghi, ușor neregulat: L - 19 cm, l - 14 cm. Grosimea pereților - între 1 și 2 cm. Material: Lemn de nuc; obținută prin tăierea, scobirea și cioplirea unei bucăți de lemn.	Este un vas din lemn de nuc, de forma unui dreptunghi rotunjit, prevăzut cu două mânere sau toarte scurte, asemănătoare unui dreptunghi ușor neregulat, din aceeași bucată de lemn, numite „urechi”; covățica este realizată prin tăierea, cioplirea și scobirea unei singure bucăți de lemn; a fost confecționată de meșterul Constantin Spiridon în satul Tansa cândva spre mijlocul veacului al XX-lea, fiind achiziționată de muzeu direct de la meșter. Finisarea este foarte atent făcută, fiind evidentă grija meșterului pentru acest aspect; urmele prelucrării, mai ales la exterior, sunt încă vizibile. În interior, probabil datorită folosirii îndelungate, dar și trecerii timpului, cromatica este mult mai închisă decât în restul piesei. Este crăpată în mai multe locuri, în special la interior.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Lăptăreț Autor: Andrei Gheorghe	Datare: 1969 Descoperit: jud. IAȘI, com. DELENI, DELENI Dimensiuni: Î 19 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roata, uscat, pictat cu var, ars o singură dată, reducător	Lăptăreț - oală pentru lapte, cu gâtul lung și gura dreaptă, având pântecele ușor bombat, cu toarta prinsă de gât și pântece. Vasul este lustruit înainte de ardere cu piatra de râu, fiind închistrit cu var. De asemenea, la baza gâtului, prezintă cercuri comncentrice realizate prin incizie cu colțul fichieșului. Motivele decorative sunt dispuse în două registre, pe gât și pe pântece, fiind pictate asemenea moșoaicelor, cu paiul sau trestia înmuiată în var. Fără a avea același rol ritual - ceremonial pe care îl au moșoaicele, olarii au pictat și vase cu scop utilitar, după modelul luat de la renumitul Toader Nica. Elementul decorativ este vegetal: păstăi și frunze de răchită, despărțite de o linie ondulată, aflată la baza gâtului.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Chiuă pentru sare Autor: Dumitru Mândrilă	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI, GEMENEA Dimensiuni: L chilug: 84 cm; L mâner - 11 cm Material: Lemn; confecționată prin tăierea, scobirea și cioplirea unei bucăți de lemn.	Este un vas din lemn de esență tare, prevăzut cu un mâner din aceeași bucată de lemn; este realizat prin tăierea, scobirea și cioplirea rudimentară a unei singure bucăți de lemn; uneltele principale folosite au fost barda și tesla. Impresia generală pe care o lasă chiua la prima vedere este aceea că a fost făcută în grabă, finisajul fiind parcă neterminat. Găvanul este de formă dreptunghiulară. Fundul este ușor înclinat, ceea ce face ca piesa să aibă o poziție înclinată și în timpul utilizării. Chilugul, bățul gros din lemn (de mesteacăn, în acest caz) cu ajutorul căruia se mărunțește sarea, are la capătul superior două mânere (numite local „coarne”). A fost confecționată în satul Gemenea pe la începutul secolului al XX-lea. Starea de conservare este potrivită datorită, în special, faptului că atât chiua, cât și chilugul, sunt, în mai multe locuri (mai ales pe la noduri), crăpate.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Chiuă pentru sare Autor: Dușa Lionte	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI, GEMENEA Dimensiuni: Î - 17 cm. Material: Lemn de molid; tăierea, scobirea și cioplirea rudimentară a unei bucăți de lemn.	Este un vas din lemn de molid, cu găvanul rotund, prevăzut cu două mânere din aceeași bucată de lemn. Seamănă foarte mult cu o cupă, mai mare, de muls oile, grosimea pereților fiind, în medie, de 3 cm. Fundul vasului are o suprafață de așezare foarte mare în comparație cu alte obiecte casnice ce servesc aceluiași scop; dacă acceptăm că avem aici un cerc ușor alungit, atunci am regăsi un diametru minim de 21 cm și un altul maxim de 24 cm. Este făcută prin tăierea, scobirea și mai ales cioplirea rudimentară a unei singure bucăți de lemn, în multe locuri, mai ales la exterior, fiind încă vizibilă fibra vălurită a lemnului. Găvanul este de formă rotundă; pe fundul ușor înclinat se mai văd urmele teslei sub forma unor mici arce de cerc; adâncimea găvanului variază între 10 și 12 cm; chiar la fundul găvanului, la întâlnirea planurilor orizontal cu cel vertical, cromatica piesei se apropie de negru (bănuim că de la utilizarea sa, dar și de la trecerea timpului). Cele două mânere sunt ca două urechiușe (sau ca niște mici dreptunghiuri, ușor restrânse spre găvan), dispuse simetric, având o grosime ce variază între 3,5 și 4 cm. În câteva locuri are pete maronii-roșietice, iar într-un singur loc are urme de arsură. Din dreptul unui mâner s-a prelins ceva unsuros, de culoare închisă, pe toată înălțimea chiuei. A fost confecționată în satul Gemenea în anul 1930 de meșterul Dușa Lionte, însă nu pare să fi fost folosită foarte multă vreme, căci nu a dobândit, mai ales în zona mânerului, patina caracteristică acestor obiecte casnice; probabil că a fost păstrată într-un grajd după scoaterea sa din uz, astfel putându-se explica multele urme de balegă de vacă. Chilugul, bățul gros din lemn cu ajutorul căruia se mărunțește sarea, este de formă cilindrică.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Scafă, covățică	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STULPICANI, GEMENEA Dimensiuni: Î - 14 cm Material: Lemn de paltin; obținut prin tăierea, scobirea și cioplirea unei bucăți de lemn.	Este un vas din lemn de paltin, de formă semisferoidală făcut probabil pe la mijlocul veacului trecut într-o gospodărie rurală din Gemenea; este realizat prin tăierea, scobirea și mai ales prin cioplirea rudimentară cu tesla a unei singure bucăți de lemn. Are găvanul amplu, rotund, iar fundul în întregime plat, ceea ce facilitează așezarea sa. Grosimea pereților variază între 1 și 2 cm. Scafa încă mai prezintă urme ale prelucrării; de pildă, se vede cum meșterul de acum câteva decenii a insistat să îndrepte un ciot mai mare, însă rezultatul a fost contrar așteptărilor; în interior, la partea superioară a găvanului, are ușoare urme de arsură. Atât în interior, cât și în exterior, este crăpat în mai multe locuri.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Naframă pe colaci	Datare: 1940 Descoperit: jud. SUCEAVA, com. HÂRTOP, HÂRTOP Material: bumbac, arnici roșu și negru; țesut în 2 ițe, brodat în cruci; franjuri liberi	piesă pătrată din pânză de bumbac subțire țesută în 2 ițe și brodată în cruci cu arnici roșu și negru; decorul este reprezentat de 5 stele în forma crucii X cu raze bifurcate pe care stau pomișori cu cruci, între raze fiind deorată cu sfeșnice stilizate; centul stelei este reprezentat ca roata mare (soare) în romburi concentrice alternând cromatic	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de schimb, năframă de nuntă	Datare: sfârșitul secolului XIX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII VECHI, FRĂTĂUȚII VECHI Dimensiuni: lățimea pânzei 47 cm Material: in, lână neagră, strămătură roșie, albastră, verde, mov, bej, portocalie; țesut în 2 ițe, brodat peste fire, brodat la fir, festonat	piesă pătrată din pânză de in, țesută în 2 ițe; decorul dispus la colțuri este reprezentat de 4 cruci mici drepte, brodate peste fire și la fir, peste care se suprapun rotit la 45 grade alte patru cruci mari obținându-se 4 cruci drepte peste care se suprapun 4 cruci în X; motivele decorative conturate cu lână neagră sunt brodate cu strămătură divers colorată; marginile tăiate ale pânzei sunt festonate	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Pernă cu față	Datare: 1937 Descoperit: jud. SUCEAVA, com. STRAJA, STRAJA Material: in; urzit în 2 ițe, ales în gușe, cu tehnică Karamani cu tăieturi	piesă dreptunghiulară din in urzit în 2 ițe și ales în gușe (tehnică de covor - tehnică Karamani cu tăieturi), decorul obținut având aspect de ajur; motivele decorative sunt flori încheiate (romburi legate), roate (romburi izolate) și valuri (zigzag)	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Năframă de nuntă	Datare: primă jumătate a secolului XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, COSTIȘA Dimensiuni: lățimea pânzei 48 cm Material: in, arnici roșu, mov, verde, grena închis, negru, lână roșie; țesut în 2 ițe, brodat peste fire, șatrancă, festonat, canafi roșii din lână	piesă cvasi-pătrată din pânză de in țesută în 2 ițe; decor cu pui mari în colțuri; decorul brodat peste fire și la fir dispus la colțuri este reprezentat de 4 cruci drepte peste care se suprapun rotit la 45 grade alte patru cruci mici obținându-se 4 cruci drepte peste care se suprapun 4 cruci în X ale căror brațe se termină cu flori redate geometrizant; brațele crucii drepte sunt conturate cu lână neagră în zimți (punct jumătate de cruciuliță) între care s-a brodat peste fire cu arnici mov și grena închis; brațele crucilor în X sunt brodate în șatrancă cu arnici negru, florile sunt brodate la fir cu arnici roșu, verde, mov și grena închis; cu strămătură divers colorată; marginile tăiate ale pânzei sunt zăbătute (tighelite)	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Covor	Datare: 1886 Descoperit: jud. IAȘI, com. MUNICIPIUL IAȘI, IAȘI Material: păr de lână, lână, ales legat	scoarță dreptunghiulară cu motiv flori încheiate (reprezentate ca romburi legate) redate geometrizant pe fond negru din lână în culoare naturală; decorul este realizat cu lână în culori vegetale	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Față de masă	Datare: prima parte a secolului XX Descoperit: jud. IAȘI, com. MUNICIPIUL IAȘI, IAȘI Dimensiuni: lățime dantelă cu colțuri de pe margine 5 cm; lățime dantelă ce încheie pe mijloc lații 5 cm Material: lână țigaie, bumbac alb subțire, bumbac gros (sacâz), dantelă croșetată cu spelca; tors prin mărgică, urzit în 2 ițe, țesut în 2 ițe, vrâstat cu bumbac sacâz; tivit cu găurele, croșetat cu spelca, aplicații de dantelă	piesă dreptunghiulară din doi lați de pânză (55 cm) din lână țigaie trasă (toarsă) prin mărgică; urzeală din bumbac alb subțire, băteală din lână țigaie vrâstată cu bumbac gros (sacâz); lații sunt tiviți cu găurele și asamblați cu o bandă de dantelă croșetată cu spelca; roată împrejur la piesa s-a aplicat dantelă croșetată cu spelca, având marginea liberă finisată cu colțurele; decorul dantelei este floral	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Cană Autor: Teșchere Dumitru	Datare: a doua jumătate a secolului XX Descoperit: jud. IAȘI, com. VOINEȘTI, SCHITU STAVNIC Dimensiuni: Î 27 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	cană cu vrană (cioc) cu capacitatatea de doi litri, are o formă prelungă, ușor bombată, cu buza muchiată în exterior, prezentând o canelură mediană. Are marginea profilată a fundului vasului purtând numele de unghi. Vasul este ars oxidant fiind angobat cu pastă de caolin alb pe aproape întreaga sa suprafață exterioară, cu excepția părții de jos. Este acoperit cu smalț de bună calitate pe ambele fețe ale vasului, pe partea exterioară smalțul acoperind doar partea angobată. Vasul este ornamentat pe partea exterioară, (partea angobată și smălțuită) cu cornul. Desenul este executat cu două culori (verde cu albastru) pe fondul alb al vasului, motiv pentru care ele poartă numele de albituri. Motivele ornamentale sunt prezentate aerat, trei pomișori stilizați, dispuși liber pe pereții vasului. De asemenea, vasul are trecut de jur împrejurul său, numele meșterului: Teșchere Dumitru. Decorul a fost realizat de soția olarului, Valeria.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Castron Autor: Ion Olaru	Datare: 1963 Descoperit: jud. IAȘI, com. TANSA, TANSA Dimensiuni: Î 5,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	castron - strachină de formă tronconică, cu pereții înclinați terminați în partea de sus cu o margine dreaptă, evazată. Vasul are forma specifică a oalelor de Tansa, este dat cu angobă alb - gălbuie, pe care este realizat decorul. În partea centrală a străchinii se află un punct cafeniu pictat, mărginit de un element decorativ specific: șaruri, degețele, puchi. Pe margine (usnă), vasul este decorat cu motivul ghirlandă. Din punct de vedere cromatic, se distind culorile cafeniu și verde.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Castron Autor: Ion Olaru	Datare: 1963 Descoperit: jud. IAȘI, com. TANSA, TANSA Dimensiuni: I 3,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	Castron - strachină de formă tronconică, cu pereții înclinați terminați în partea de sus cu o margine dreaptă, evazată. Vasul are forma specifică a oalelor de Tansa, este dat cu angobă alb - gălbuie, pe care este realizat decorul. În partea centrală a străchinii se află un punct cafeniu pictat, mărginit de un element decorativ specific: șaruri, degețele, puchi. Pe margine (usnă), vasul este decorat cu motivul ghirlandă. Din punct de vedere cromatic, se distind culorile cafeniu și verde.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină Autor: Farcaș Mihai	Descoperit: jud. BOTOȘANI, com. HUDEȘTI, HUDEȘTI Dimensiuni: Î 6,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	Strachină de formă tronconică, cu buza (usna) dreaptă, cu fundul retezat, drept. Vasul este dat cu angobă (caolin) alb și smalț, decorul fiind realizat cu cornul și cu pensula. Prezintă o compoziție de elemente vegetale alcătuită din spirale în forma literei S mărginite de frunze. Culorile sunt cafeniu și verde pe fond alb.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Strachină Autor: Teșchere Dumitru	Datare: 1971 Descoperit: jud. IAȘI, com. VOINEȘTI, SCHITU STAVNIC Dimensiuni: Î 6 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	Strachină de formă tronconică cu usnă verticală, dată cu angobă albă, smălțuită, decor naturalist cu flori stilizate realizate prin pictare cu cornul. Din punct de vedere cromatic, predomină albul angobei, peste care se disting elementele decorative cu verde și albastru.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Talger Autor: Adavidoaiei Constantin	Datare: 1972 Descoperit: jud. BACĂU, com. SOLONȚ, SĂRATA Dimensiuni: I 4,5 cm. Material: lut galben, frământat, dospit, modelat la roată, uscat, ars de două ori, smălțuit, oxidant	Talger de formă tronconică, ceramică roșie, ars oxidant, jirăvit, smălțuit, cu buza lată, ușor oblică. Este decorat cu angobă albă, prezentând pe margine linii verticale paraleleiar pe fund două cercuri concentrice mărginite de motive în formă de crenguță. Are suport de prindere cu sârmă adăugat ulterior, vasul a fost expus în expoziția de bază.	Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași	Cimec
	Cămeșă	Datare: sfârșitul sec. XIX - începutul sec. XX Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, FRĂTĂUȚII NOI Dimensiuni: L stan: 66 cm; L poală: 70 cm; L altiță: 30 cm; La altiță: 22 cm; Încreț: 7,5 cm Material: in; bumbac; strămătură; fir metalic; mărgele; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; broderie orientală cu fir; broderie plină; brodat la fir; brodat în cruci; brodat pe crețuri; aplicații; festonat; încheiat cu acul	Cămașă încrețită la gât, mânecă cu altiță separată brodată pe pânză țesută în trei ițe, încreț cu broderie și aplicații din mărgele; mâneca încrețită la manșetă și prinsă cu bentiță pe care s-a brodat; pavă pătrată; gura cămășii este festonată cu roșu și strânsă la gât în brezărău; poale atașate din pânză de in; stanul din trei lați de pânză și mânecile dintr-un lat din pânză de in bătut în bumbac, țesută în două ițe; decorul este dispus la gura cămății, pe dinăinți (două râuri) și pe mânecă; altița brodată bogat, cu broderie plină din strămătură neagră și broderie orientală cu fir metalic auriu și argintiu; încreț (încrețeală) lat de 7,5 cm brodat la fir cu strămătură albă, neagră, roșie, ciclamen, portocaliu și albastru și aplicații de mărgele portocaliu și indigo; motive decorative: roți, romb, romb cu cârlige, coarnele berbecului, cârja ciobanului; pe mânecă decor costișăt din patru vrejuri brodate cu strămătură neagră.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, FRĂTĂUȚII NOI Dimensiuni: L altiță: 23 cm; La altiță: 29 cm; Încreț: 8 cm Material: in; strămătură; fir metalic; mărgele; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; broderie orientală cu fir; broderie plină; brodat la fir; brodat pe crețuri; festonat; încheiat cu acul	Cămașă încrețită la gât; mânecă cu altiță separată brodată, încreț brodat; mâneca încrețită la manșetă și prinsă cu bentiță pe care s-a brodat; gura cămășii este festonată cu roșu și strânsă la gât în brezărău; stanul din trei lați de pânză de in țesută în două ițe; decorul este dispus pe dinăinți și spate (câte două râuri cu motiv miez de nucă) și pe mânecă; altița brodată bogat, cu broderie plină cu strămătură roșie și broderie orientală cu fir metalic auriu și argintiu; încreț (încrețeală) lat de 8 cm este brodat la fir și peste fire cu strămătură albă, neagră, roșie, verde pal și lila; motive decorative: roată, romb, romb cu cârlige, coarnele berbecului, cârja ciobanului; pe mânecă este brodat la fir cu strămătură roșie un vrej dublu, vertical, și cu broderie orientală cu fir metalic argintiu și auriu; mâneca prinsă cu bentiță pe care s-a brodat strămătură neagră și lila și cu fir metalic; pentru stabilirea lărgimii mânecii la manșetă s-au practicat creți brodați cu strămătură roșie și neagră.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Ie	Descoperit: jud. SUCEAVA Dimensiuni: L altiță: 24 cm; La altiță: 30 cm; Încreț: 11 cm Material: in; strămătură; fir metalic; bumbac; arnici; mărgele; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; festonat; brodat peste fire; broderie orientală cu fir; broderie plină; brodat la fir; aplicații; încheiat cu acul	Cămașă încrețită la gât, cu brezărău; mânecă cu altiță separată brodată, încreț alb brodat; mâneca cu brezărău; gura cămășii este festonată cu arnici roșu; stanul din trei lați de pânză de in țesută în două ițe; are pavă pătrată la subbraț; decorul este dispus pe dinăinți și spate (câte două râuri cu motiv vrej cu cârcei) și pe mânecă; altița cu șiruri orizontale de broderie plină cu strămătură roșie alternând cu benzi brodate cu fir metalic auriu și argintiu, alternativ, în punct oriental; încreț (încrețeală) lat de 11 cm este brodat peste fire cu bumbac sacâz ecru și bumbac alb și cu arnici colorat grena și fir metalic auriu în punct de broderie orientală; cu aplicații de mărgele mici roșii, albastre, galbene și verzi; decor altiță: vergi alternante cromatic; decor încreț: romburi concentrice, linii frânte; cruci în X, decorul mânecii este format din pomul vieții format din ramuri afrontate alternant realizate cu arnici grena în broderie la fir, motiv flori crucifere și cu ramuri cu flori și mici pomișori brodați cu bumbac gros (sacâz) și aplicații de mărgele roșii, albasttre, verzi, galbene; decorul mânecii este completat din două șiruri de motive cheptini (grebluțe) grupate câte trei.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: jud. SUCEAVA Dimensiuni: L altiță: 24 cm; La altiță: 22 cm; Încreț: 5,5 cm Material: in; strămătură; fir metalic; bumbac; arnici; mărgele; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; festonat; tivit cu găurele; brodat peste fire; broderie orientală cu fir; broderie plină; brodat la fir; aplicații; încheiat cu acul	Cămașă încrețită la gât, cu brezărău; mânecă cu altiță separată brodată, încreț brodat; mâneca încrețită la manșetă și prinsă cu bentiță pe care s-a brodat; gura cămășii este festonată cu arnici roșu; stanul din trei lați; are pavă pătrată la subbraț; decorul este dispus pe dinăinți și spate (câte două râuri cu motiv sferă) și pe mânecă; altița brodată bogat, cu broderie plină cu strămătură roșie și broderie orientală cu fir metalic auriu și argintiu; încreț (încrețeală) lat de 5,5 cm este brodat la fir și peste fire cu bumbac alb și arnici colorat grena, belu, verde pal și cu broderie orintală cu fir metalic auriu; decor altiță: vergi alternate cromatic; decor încreț: romburi și X-uri; mijlocul mânecii este marcat pe toată lungimea prin broderie la fir cu bumbac alb; decorul mânecii este format din pomul vieții cu crengi cu flori și frunze dispuse alternant față de mijloc, lateral fiind brodate două șiruri verticale cu motiv cârcei, realizate prin broderie la fir cu arnici grena; mărgle albastre și verde deschis sunt aplicate pe fiecare ramură cu flori din pomul vieții; stabilirea lărgimii mânecii s-a făcut prin încrețire și prinderea manșetei cu bentiță pe care s-a brodat cu bumbac alb și arnici în punct peste fire cu motive cruce înscrisă în pătrat; asamblarea cămășii s-a făcut cu acul.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: jud. SUCEAVA, CÂMPULUNG MOLDOVENESC Dimensiuni: L altiță: 26 cm; La altiță: 21 cm; Încreț: 6,5 cm Material: in; lână; fir metalic; arnici; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; broderie orientală cu fir; broderie plină; brodat la fir; brodat în punct bătrânesc; festonat; încheiat cu acul	Cămașă încrețită la gât; mânecă cu altiță separată, încreț brodat; mâneca dreaptă cu marginea festonată cu bumbac alb; gura cămășii este festonată cu bumbac alb, strânsă cu brezărău; stanul din trei lați de pânză de in țesută în două ițe; pavă pătrată la subbraț; pe dinăinți decor brodat cu lână în două nunațe vegetale (siniliu și untdelemniu) reprezentat din două râuri cu flori și două râuri cu zimți; pe stanul din spate decorul este format din două râuri de flori; altița este brodată bogat cu lână untdelenie (kaki) în punct bătrânesc și broderie orientală cu fir metalic argintiu și auriu, motiv cerc plin; încrețul este brodat în cruci cu arnica galben-portocaliu mtotiv cruce dreaptă, cruce în x; decorul mânecii este realizat cu lână untdelemnie (kaki) vopsită vegetal și arnici grena; decorul geometrizant al mânecii este dispus costișăt (oblic) în cinci registre diferite; motive decorative: vrej cu frunze, linii, vrej cu flori, grupe de puncte; în partea de jos a stanului s-a încercat modelul (sunt încercări de broderie înainte de realizarea piesei).	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. DORNA CANDRENILOR, POIANA NEGRII Dimensiuni: L altiță: 21 cm; La altiță: 21 cm; Încreț: 8,5 cm Material: in; păr; țesut în 2 ițe; tivit cu găurele; festonat; încheiat cu acul; încheiat cu creșta; brodat la fir; brodat peste fire; brodat pe crețuri	Cămașă pe pânză de in țesută în casă, încrețită la gât, mânecă cu altiță separată; stanul din doi lați, cu doi clini mari laterali și pave pătrete mici la subbraț; mâneca încrețită și prinsă cu bentiță lată de patru cm; bucățile sunt tivite, asamblarea s-a făcut cu croșeta și cu acul (cusăturile ce nu sunt vizibile), liniile de croi sunt marcate cu culoare prin cheițe sau puncte de broderie; decorul este realizat cu păr de lână în culorile grena (dominant) maro natural și roz, muștar, albastru vopsit vegetal și chimic; decorul geometrizant este predominant, motiv fitomorf reprezentat de vrejuri, ramuri cu flori și flori isolate. Motivele geometrice sunt reprezentate de spirală, hașuri, romb și cruce gamată; sunt prezente și motive antropolmorfe stilizate; decorul este dispus pe stanul din spate în două șiruri de flori, alternând cromatic grena, maro-cafeniu; decorul stanului din față este reprezentat de două șiruri de cruci mari suprapuse cu două cruci florale în X, brodate cu păr grena și maro-cafeniu în alternanță cromatică; stanul față are un șir median de flori în alternanță cromatică grena și maro; altița este separată, brodată cu chenar triplu (două chenare cu hașuri separate de un rând de motive spiralate), cu registre orizontale de linii de hașuri cu alternanță cromatică grena, roz, muștar, albastru și un șir de melci (motiv spiralat), două registre cu decor pomul vieții reprezentat ca ramură cu flori în alternanță cromatică grena și maro formează decorul principal al altiței; încrețul este lat, decorat prin brodare la fir și peste fire cu motive geometrice: cruce gamată, romb, zimți, și motiv antropomorf stilizat; încrețul este încadrat într-un chenar pe trei laturi; decorul mânecii este dispus oblic (costișăt) și este format din vrejuri cu ramuri și flori alternând cu vrejuri simple cu cârlige; mâneca este strânsă cu creți peste care s-a brodat cu motive romb în alternanță cromatică; manșeta care fixează mâneca este lată de patru cm și este brodată cu flori, încadrate de două valuri orizontale.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: jud. SUCEAVA Dimensiuni: L altiță: 22 cm; La altiță: 26 cm; Încreț: 6,5 cm Material: in; strămătură; fir metalic; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; brodat în punct românesc; broderie orientală cu fir; broderie plină; brodat la fir; festonat; încheiat cu acul	Cămașă încrețită la gât; mânecă cu altiță separată, încreț brodat; mâneca strânsă cu brezărău; gura cămășii este festonată cu roșu și strânsă cu brezărău; stanul din trei lați de pânză de in țesută în două ițe; decorul este dispus pe dinăinți și spate în câte două râuri cu motiv cerc plin; altița brodată bogat în punct bătrânesc cu verde-oliv și cu broderie orientală cu fir metalic auriu și argintiu, decorul fiind dispus în benzi orizontale alternante; încreț (încrețeală) brodat la fir cu arnici galben cu decor romb casetat, cruce în x, val și zimți; decorul mânecii este dispus oblic (costișăt) fiind reprezentat de râuri de decor geometric alternând cu șiruri de flori în reprezentare pomul vieții, brodate la fir cu strămătură kaki; mâneca are marginea festonată și a fost strânsă cu brezărău.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Manta de suman cu capac; manta de mire	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, FRĂTĂUȚII NOI Dimensiuni: L umeri: 56 cm; La poală: 117 cm; L glugă: 36 cm; La glugă: 52 cm Material: lână, păr; tors; răsucit; urzit în 2 ițe; țesut în 4 ițe; bătut la piuă; tivit cu acul; încheiat cu acul; aplicații	Manta cu capac din pănură albă bătută la chiuă, cu aplicații de sarad negru din păr de lână răsucit din cinci jurubițe de două fire; croi pe bucăți drepte, cu doi clini mari la față (dinainte) și doi clini mari laterali, la subbraț; capacul (gluga) are formă dreptunghiulară și se petrece peste umeri, spre față cu două anse decorate cu aplicații în treflă, ca la hainele militare; saradul negru este aplicat cu scop decorativ pe marginea capacului (glugii), la manșetă, la dinăinții și poala mantalei; capacul are pe spate o cheotoare și un bumb (nasture) din sarad folosiți pentru a strânge părțile și a forma gluga; se leagă cu două șnururi lungi din sarad negru terminați cu canafi de lână în aceeași culoare.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Cămeșă	Descoperit: jud. SUCEAVA, CÂMPULUNG MOLDOVENESC Dimensiuni: L altiță: 22 cm; La altiță: 23 cm; Încreț: 8 cm Material: in; bumbac, strămătură; arnici, fir metalic; paiete, mărgele; urzit în 2 ițe; țesut în 2 ițe; brodat peste fire; broderie plină; brodat la fir; brodat pe creți; brodat în punct bătrânesc; festonat; aplicații; încheiat cu acul; încheiat cu croșeta	Cămașă încrețită la gât; mânecă cu altiță separată brodată, încreț brodat cu strămătură racordat la altiță prin cheițe făcute cu croșeta; mâneca încrețită la manșetă, cu broderie pe creți și prinsă cu bentiță pe care s-a brodat; gura cămășii este festonată cu arnici roșu și strămătură roșie și strânsă cu brezărău; cămașa a fost modificată prin recondiționarea și înlocuirea unor părți de stan uzate cu pânză de bumbac mai nouă țesută în stative, repararea neafectând zonele decorate; stanul din doi lați, cu clini laterali și pavă pătretă la subbraț; decorul stanilor este format din două șiruri de broderie cu strămătură dispusă pe dinăinți și spate, și două șiruri de broderie la gura cămășii dinainte, încadrând cheițele făcute cu croșeta cu strămătură lila, galben pai și portocaliu care închid gura coborând mult spre bată; altița este bogat brodată cu strămătură în punct bătrânesc realizându-se patru benzi de broderie compactă separate de linii de broderie cu strămătură deschisă la culoare; pe altiță sunt aplicații de mărgele mici transparente și paiete oxidate și un rând de cruci mari de culori diferite brodate cu strămătură și fir metalic; încrețul lat este realizat prin brodare la fir cu strămătură galben pai cu decor geometric, motive val, zimți, cârlige; decorul mânecii este dispus oblic (costișăt) fiind brodat cu strămătură oliv închis în două nunațe, motiv vrej cu frunze de trifoi; mâneca este strânsă prin creți peste care s-a brodat și este fixată cu bentiță brodată fin cu strămătură roșie și galben pai.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec
	Manta de suman cu capac	Descoperit: jud. SUCEAVA, com. FRĂTĂUȚII NOI, FRĂTĂUȚII NOI Dimensiuni: L umeri: 56 cm; La poală: 117 cm; L glugă: 36 cm; La glugă: 52 cm Material: lână, păr; tors; răsucit; urzit în 2 ițe; țesut în 4 ițe; bătut la piuă; tivit cu acul; încheiat cu acul; aplicații	Manta cu capac din suman maro natural bătut la chiuă, cu aplicații de sarad verde pal din păr de lână răsucit din cinci jurubițe de două fire; croi pe bucăți drepte, cu doi clini mari la față (dinainte) și doi clini mari laterali, la subbraț; cu buzunare tăiate, tivite cu sarad; capacul (gluga) are formă dreptunghiulară și se petrece peste umeri, spre față cu două anse; capacul este tivit cu sarad verde pal iar pe spate are un decor în hașuri sub forma unor șiruri suprapuse de zimți realizat din sarad verde pal; saratul este dispus ca o bordură la toate marginile mantalei, inclusiv la mâneci, se leagă cu două șnururi lungi din sarad verde pal terminate cu canafi de lână de aceeași culoare; capacul are pe spate bumb și cheotoare din sarad pentru a se strânge gluga.	Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași	Cimec