Bunuri mobile din domeniul documente clasate în patrimoniul cultural național al României aflate în județul Vaslui
Acestă listă conține bunurile mobile din domeniul documente clasate în Patrimoniul cultural național al României aflate la momentul clasării în județul Vaslui.
Căutați un bun mobil clasat folosind formularul de mai jos:
Tezaur[modificare | modificare sursă]
| Foto | Informații generale | Detalii tehnice | Descriere | Deținător | Legături |
|---|---|---|---|---|---|
_3189_10.12.2019_Tezaur_23EDC706E3324281A559FE1974BCD500.jpg) | Bilet de liberă circulație Autor: Marele Cuartier General. Eșalonul III | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 19 x 15,5 cm Material: pânză | Acest document, pe pânză, emis de "Marele Cuartier General. Eșalonul III" pentru locotenentul Peretz Gheorghe (comandantul cuartierului Eșalonul III), care, prin natura serviciului său trebuia să facă drumuri prin oraș, îi înlesnea acestuia libera circulație la orice oră din zi și din noapte. Documentul este datat 20 octombrie 1916, București și prezintă semnătura comandantului general al Eșalonului III, din păcate indescifrabilă. Alături de alte semnături indescifrabile, ale comandantului Pieței Bârlad și adjutantului Pieței, au fost aplicate trei ștampile rotunde ale Marelui Cartier General, "Comenduirii" garnizoanei Bârlad, iar cea de-a treia nu se poate distinge cui aparține. Documentul prezintă o ușoară ruptură, în partea dreaptă, jos, și câteva pete, probabil de cerneală violet, în partea dreaptă, sus. Presupunem că rolul celor trei ștampile, însoțite de date diferite (1916, 1917), atestă faptul că persoanei i s-a prelungit statutul și natura serviciului consemnate în text. De asemenea, semnalăm prezența unei ștampile dreptunghiulare, care este diferită de cele aplicate pe documentul original și care a fost aplicată necorespunzător conform regulilor de patrimoniu privind înregistrarea documentelor originale. Ștampila ar fi trebuit să existe pe spatele documentului, pentru a nu deteriora documentul olograf. Din înscrisul existent în registrul inventar nu rezultă cine este donatorul și pe ce filieră a ajuns în patrimoniul instituției muzeale. Presupunem că, având în vedere contextul socio-politic al acelor ani și, de asemenea, având în vedere faptul că libera circulație în vreme de război nu era îngăduită decât într-un anume interval orar, se justifică emiterea unui asemenea înscris privind persoanele desemnate prin funcție cu drept de liberă circulație și de verificare a ordinii publice. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Tezaur_9B2930A4BDE64B6E9AACEAE5F023E71E.jpg) | Instrucțiile Scoleloru Primare din Comunitățile Coloniale. Dregătoria Coloniilor Moldovei Autor: Dregătoria coloniilor Moldovei | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 42 x 34 cm Material: hârtie | Manuscrisul emis de Dregătoria coloniilor Moldovei cuprinde un număr de 18 instrucțiuni pentru învățătorii și profesorii școlilor primare din comunitățile coloniale, cu privire la programul elevilor, dar și la îndatoririle pe care le aveau profesorii și învățătorii. În zona de mijloc, sus, documentul prezintă pecete imprimată cu fum, cu înscrisuri în română cu alfabet chirilic, de unde avem și informația anului în care a fost emis documentul. În colțul din dreapta, jos, semnături indescifrabile, din care doar una este parțial lizibilă. Documentul este un manuscris, al cărui text (scris cu toc cu cerneală neagră) este în limba română având caractere combinate - latine cu chirilice. Data emiterii documentului, 1857, ne îndreptățește să certificăm afirmația deoarece ne aflăm după 1840, când în programul „Daciei literare”, M. Kogălniceanu propusese deja trecerea la limba română și grafie latină. Presupunem că aceste comunității coloniale din perioadă, ar putea coincide cu comunele de mai târziu. Documentul prezintă atât importanță memorială, cât și istorică, privind evoluția învățământului românesc. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Tezaur_BE630CD43E2C4AC2A0FCA816B1A08DDE.jpg) | Planul Dughenelor Bisericii Domneasca în care a funcționat Liceul Codreanu, până în anul 1886 | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 56, 5 x 44,5 cm Material: hârtie manuală | Planul acestor dughene, în care a funcționat Liceul "Codreanu" din Bârlad, până în anul 1886, este realizat într-un mod minuțios, cu tuș și peniță foarte fină. Poartă numărul 257 și este datat 11 aprilie 1860. În partea dreaptă, sus, există un text olograf cu caractere chirilice, cu tuș negru, însoțit de semnături indescifrabile și o pecete ovală, cu înscrisuri ilizibile (înscrisul de pe ovalul peceții este indescifrabil, caractere chirilice, pare a fi un timbru valoric). Sub acest text a fost lipită o imagine cu clădirea în care a funcționat liceul, iar sub această imagine există alte semnături olografe, indescifrabile. Presupunem că aceste semnături îi reprezintă pe autorii schiței, alături de cele de mai sus, despre care bănuim că sunt ale celor care făceau parte din administrația locală. Acest plan prezintă, în zona de mijloc, o porțiune lipsă a hârtiei, pe o lungime de 11,5 cm, necesitând restaurare. Planul este executat pe hârtie manuală de foarte bună calitate. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Tezaur_75C9E61117A2478AA010A4707636A243.jpg) | Binoclu cu telemetru Autor: C.P. GOERZ BERLIN/Armee Mod. Pat.2012 | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: Î: 11 cm; 7 cm/ l: 11 cm; 9,5 cm; 10,5 cm Material: metal; piele; lentile optice | Binoclul telemetric, fabricat de firma C.P. Goerz Berlin, înființată în anul 1886 care, în perioada premergătoare izbucnirii Primului Război Mondial, a început să fabrice aparatură optică pentru armatele germane și austriece. Acest binoclu poate fi datat în intervalul 1908 - 1910, oricum cu certitudine înainte de 1926, căci după acest an compania trece sub numele Zeiss Ikon. Acest tip de binoclu a fost fabricat în mod special pentru armata română, aliata Germaniei din Primul Război Mondial. Un detaliu semnificativ, specific seriei, este că telemetru a fost plasat pe ochiul drept, iar exemplarele fabricate poartă numele locotenentului colonel Jonescu, ceea ce-l face unic, iar din perspective muzeografică îi acordă certă semnificație memorialistică. Destinația acestui model este pentru armata de infanterie, în mod special, iar datele gravate pe obiect întăresc argumentele legate de această idee: este unul dintre cele mai complexe exemplare, tocmai prin integrarea dispozitivului mecanic telemetric. Descriere: Binoclul, de culoare neagră, cu seria de fabricație 15875 și numărul 2012 al fabricantului C. P. GOERZ BERLIN/ Armee Med. Pat. (inscripționat dreapta); TRIEDER BINOCLE/Telemeter Lt. colonel Jonescu (inscripționat stânga). Telemetrul, plasat pe partea dreaptă, are inscripționat, pe o față, în zona de mijloc - “infanterist”, sus - “întreg” = 1,70 m și jos - „genunchi” = 1,40 m; pe partea cealaltă, în zona de mijloc - „călăreț”, sus - „cu cal” = 2,40 m și jos - „fără cal” = 1,55 m. Obiectul este dotat cu suport de protecție: o cutie confecționată din piele, culoare brună, curea și clapă (piele și metal) pentru închidere, interiorul acestei cutii fiind căptușită cu catifea de culoare albastră. Se face mențiunea că acest obiect face parte din colecția col. Ion Negoescu, personalitate marcantă a Bârladului și care descinde dintr-o familie cu puternice tradiții militare, membrii acestei familii luptând atât în Războiul de Independență, cât și în cele Două Războaie Mondiale. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
Fond[modificare | modificare sursă]
| Foto | Informații generale | Detalii tehnice | Descriere | Deținător | Legături |
|---|---|---|---|---|---|
_3189_10.12.2019_Fond_26E090AE51A043C89DC91A9952B6D517.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32 cm Material: hârtie | Numărul 37 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de joi, 15 martie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față este incomplet, din cele patru pagini existând doar primele două. Sumarul acestui număr: Medalion: Sell desinatorul. Medicina legală: T. Arghezi. Păpușa zilii: A. Bilciurescu. Despărțire: Felix Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_754DF088C9A84FF7B7E20CA42FFB5955.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 49 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de joi, 29 martie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează Traian Mateescu, Raul Iulian, Eugen Relgis, N. Milcu, Al. O. Teodoreanu, F. Aderca și T. Arghezi. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_7972AB2231AB4C3E82DC1D5112FF52CD.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32 cm Material: hârtie | Numărul 84 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de luni, 14 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează F. Aderca, T. Arghezi și A. Gălățeanu. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_E0DE47D7E98041F0900FF469405313A0.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 85 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de miercuri, 16 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Virgil Gheorghiu, B. Iordan. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_12E91473D6C241BF8A7450C91FF06133.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 33 cm Material: hârtie | Numărul 86 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de joi, 17 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, F. Aderca, Ion Biberi. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Exemplarul prezintă însemnări olografe nesemnificative, cu cerneală neagră, pe prima pagină. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_77E360733F364A7985816EE2661D16DD.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 87 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de vineri, 18 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, C. Virug, Al.Gh. Doinaru. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_AA55736050DA4DE19DDF51755F1AB1A6.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 88 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de sâmbătă, 19 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează doar T. Arghezi. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_3A81EF29013D4BAEAC321C4CC99819E8.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 89 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de luni, 21 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, F. Aderca, Virgil Gheorghe și B. De P. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_6D1ADF51A3034D319D4D870B641FA218.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 11,5 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 90 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de miercuri, 23 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Horia Botea, F. Aderca, B. De P. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_3E1AC2F9362B4B9C92CE393E818A7051.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 91 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de joi, 24 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, B. Iordan, S.M. Vizirescu, N. Nedelescu, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_99BCA732C2F24D44A70094696C22FB5E.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 93 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de vineri, 25 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, I. Avadic, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_E695A57DFECF4663A2360C59853A7873.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 94 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 27 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, F. Aderca, B. Iordan. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_41ABCF438B6E4F7594D9B346F1DE5B48.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 95 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de luni, 28 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Mihail Steriade, F. Aderca, B. de P., Virgil Gheorghiu, Mircea Pavelescu. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_45D866D5C00E4B659539BA5C42E33BD6.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 33 cm Material: hârtie | Numărul 96 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de miercuri, 30 mai 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Ion Biberi, Lucian Burchi. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_1A170BF9F7584A44A317D137CDA52600.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 98 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de vineri, 1 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, D.G. Luca, Ion Pogan, Ion Biberi, B. de P. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_FE00AE83663044B0AC255D80E6A42C77.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 11,5 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 99 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de sâmbătă, 2 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, D. Diaconescu - Dăești, Virgil Gheorghiu, B. De P. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_109FE65C31934DF7B4836A3692E3C5E6.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 33 cm Material: hârtie | Numărul 100 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 3 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, C. Băleanu, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_FFFC1B1BB26F46FEBF12DB57D40C8707.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 101 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de luni, 4 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Harry Mihaăilescu, B. Iordan, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_9DFD5321953A480CB0312F002C1106EC.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 102 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de miercuri, 6 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Ion Pogan, Virgil Gheorghiu, Mircea Pavelescu, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_9E4788F8A6CE4900A912CA6723A7D995.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 103 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de joi, 7 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Ion Biberi, Mihail Steriade, B. de P. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_8DD52E26903E46F99BFC8D2B9F109A3A.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 33 cm Material: hârtie | Numărul 104 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de vineri, 8 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Zornea Florentinul, Neculai Dămian. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_A31E9CD281C5428AB06E56BCA08812AB.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 105 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de sâmbătă, 9 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Zornea Florentinul, Ivan Săcure, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_E188729D09BE4779BA5446CBF019E7B5.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 11,5 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 106 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 10 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, B. de P., B. Iordan. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_B3DBB5844D45474FB06C94E3FB262980.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 107 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de luni, 11 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Gherghinescu-Vania, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_ACC1EA1B72E14512A8B02AF635532BF6.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12,5 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 108 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de miercuri, 13 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Ion Biberi, F. Aderca, B. de P., Liviu Opriș. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. Din relatările donatorului, scriitorul Ion Hobana, aflăm că această colecție a aparținut tatălui său, magistratul Ion Mantaroșie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_1388DAF9FF9341FDA2AB1B051897177E.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 110 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de vineri, 15 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, F. Aderca, Virgil Gheorghiu. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_05A73AC5A1BE41159BDCA3753BB1A9F4.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 111 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de sâmbătă, 16 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, F. Aderca, Ion Pogan. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_81D9F28B0EFB4AD6812645AE2E246553.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 112 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 17 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, N. Furcă, Zornea Florentinul, Ivan Săcure, F. Aderca. Pe prima pagină a ziarului, în partea de sus, există două semnături olografe, cu cerneală neagră: una - I. Manta-Roșie, cealaltă: Ion Manta-Roșie; acesta fiind numele magistratului bârlădean, tatăl scriitorului de mai târziu - Ion Hobana. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_82B044F2EE53400ABDAE1D7BBEFAE0DA.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 114 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de miercuri, 20 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Constantin Nisipeanu, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_0692F5753251473CA7B7DD09A781FF57.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 115 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de joi, 21 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Paul B. Marian, B. Iordan, Ion Biberi. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_413D678E793343E3AE681CBDD0C26A98.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 116 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de vineri, 22 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, C.S.T., Mircea Pavelescu, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_05ECF361C49C4D3CA1BE723EDD5A5EFC.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 117 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de sâmbătă, 23 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, B. de P., B. Iordan, Alexe Kobu, Gherghinescu-Vania. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_078786C41A7F47348D1FB7BF2D0C8998.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 118 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 24 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, B. de P., Ion Delamolda, Ion Pogan. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_E6248EE1F24D4F4D8F00E7D447286452.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 119 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de luni, 25 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Ion Pogan, N. Milcu, F. Aderca, Horia Boitea. Pe prima pagină a ziarului, în partea de jos, există câteva însemnări olografe, făcute cu creionul Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_78E1D19DE8104CEF8AEA8365F7DA6EFD.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 120 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de miercuri, 27 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Mircea Pavelescu, Ivan Săcure, B. De P. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_EA022236E99041A5A2506FDBC75233A6.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 121 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de joi, 28 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, F. Aderca, Ioana Mugur. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_35686C8D6BDC40D692520846DB1F23E4.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 33 cm Material: hârtie | Numărul 122 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de vineri, 29 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Paul B. Marian, Alexe Robu, Liviu Deleanu, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_4FBAE20814F248D2826DF08E15BA4A02.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 123 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de sâmbătă, 30 iunie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Zornea Florentinul, Liviu Opriș, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_C1990DA539254CCD979628045AADE5F3.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 124 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 1 iulie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Nelu Ivanovici, B. Iordan, Liviu Opriș, B. De P. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_BC940C92F3014A0CAD4F6859C3ADCD0D.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32 cm Material: hârtie | Numărul 125 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de luni, 2 iulie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Horia Bottea, N. Milcu, Ion Delamolda, Marius Nestor, B. De P. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_84C8F85B72494A9EB575ECA7049B38E3.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 128 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de vineri, 6 iulie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi (cu pseudonimul Coco), Virgil Gheorghiu, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_FD5A8C65392948589CDA23506536398E.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 132 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de miercuri, 11 iulie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi (cu pseudonimul Coco), Stefan Roșculeț, Teodor Lupșan, Ilariu Dobridor, Mircea Pavelescu, F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_6D33537B72C844A680CFB1FB770A6FF5.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 166 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 19 august 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi (cu pseudonimul Coco), X., F. Aderca. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_9F704028F5A54335A275B0C97C7D3CDF.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 176 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de vineri, 31 august 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, Paul B. Marian, P. B. M., Dem. Bassarabeanu, Har. Mihăilescu, I. X. U., B. de P. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_AD059A86EA98493484BD80A6086739F6.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 12 x 32,5 cm Material: hârtie | Numărul 179 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de luni, 3 septembrie 1928. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul - cu apariție zilnică și care putea fi achiziționat la prețul de 2 lei - face parte din prima serie a Biletelor de papagal, serie care s-a încheiat cu numărul 460, din 9 august 1929. Numărul de față prezintă patru pagini. În acest număr semnează T. Arghezi, A. Caten, Paul B. Marian, Val. Dinu, P. B. M., George Bogza. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_570180EF05EA419BA14D055E21D90810.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 15 x 31 cm Material: hârtie | Numărul 462 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 22 iunie 1930. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul, care putea fi achiziționat la prețul de 5 lei, reapare în anul 1930, la 15 iunie, dar numai pentru o scurtă perioadă de timp, ultimul număr al seriei a II-a apărând la 5 octombrie 1930. Numărul de față are 8 pagini tipărite cu cerneală neagră și coperte tipărite bicolor: cerneală neagră și roșie. Sumarul acestui număr Tablete. - Gherghinescu Vania (Suferințe și Alinări - versuri). - Vasile Dorneanu (Zoologie-Racul) - Ion Pogan (Liniște Nouă - versuri). - C. Valentin (Film Sonor - versuri). - Paula Niculcea (Cufărașul Aurit). - C. Teodorescu (Cântec Ingropat - versuri). - A. Pascha (Din Carnetul unui lustragiu). - Vorbe: Valuri Artificiale. Sinodul citește. Tratative. Ultima vorbă. Radio. Pe ultima copertă sunt menționate cărțile premiate ale Editurii Cartea Românească. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_40A69E9025B74279B1F0F7602452156A.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 15 x 31,5 cm Material: hârtie | Numărul 471 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 24 august 1930. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul, care putea fi achiziționat la prețul de 5 lei, reapare în anul 1930, la 15 iunie, dar numai pentru o scurtă perioadă de timp, ultimul număr al seriei a II-a apărând la 5 octombrie 1930. Numărul de față are 11 pagini tipărite cu cerneală neagră și coperte tipărite bicolor: cerneală neagră și roșie. Sumarul acestui număr: Bilete. - I.Gr. Periețeanu: Aspect marin. - Octav Șuluțiu: Rânduri dintr'o nouă cântare. - Osy Harmelin: Orașul. - Aurel Lambrino: Aventurierul florilor din Parc. - Virgil Gheorghiu: Stanțe. - Luca Florian: Calvarul de marmoră. - Alexandru Calistrat: Răvașul dela schit. - M. Blecher: Limite. - Vorbe. Pe ultima copertă, în interior și exterior, sunt menționate cărțile tipărite la Editura Cartea Românească. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_E397FDC0B3CB4AEDBCF9A376F5B7AB80.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 15 x 31,5 cm Material: hârtie | Numărul 473 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 7 septembrie 1930. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul, care putea fi achiziționat la prețul de 5 lei, reapare în anul 1930, la 15 iunie, dar numai pentru o scurtă perioadă de timp, ultimul număr al seriei a II-a apărând la 5 octombrie 1930. Numărul de față are 11 pagini tipărite cu cerneală neagră și coperte tipărite bicolor: cerneală neagră și roșie. Sumarul acestui număr: Bilete - N. Dimitriu: Vechea atmosferă. - Ilariu Dobridor: Chenare critice. - T.A.: Medalion. - Ion Pogan: Cântec defunct. - Alexandru Bilciurescu: Surorile siameze. - Voichița Cercel: Gând de noapte. - Cronica teatrală. - Aurel Lambrino: Prohod. - Ștefan Stănescu: Pavăza visului. - Radio. Pe ultima copertă, în interior și exterior, sunt menționate cărțile tipărite la Editura Cartea Românească. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_8865F69C1421478A8FE12598D6BC4897.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 15 x 31,5 cm Material: hârtie | Numărul 475 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 21 septembrie 1930. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul, care putea fi achiziționat la prețul de 5 lei, reapare în anul 1930, la 15 iunie, dar numai pentru o scurtă perioadă de timp, ultimul număr al seriei a II-a apărând la 5 octombrie 1930. Numărul de față are 10 pagini tipărite cu cerneală neagră și coperte tipărite bicolor: cerneală neagră și roșie. Sumarul acestui număr: Bilete. B. de P. Aripa de fier. - N. Dimitriu: Papagalul politic: Motive de retragere. - Ion Pogan: Durere simplă. - I. Ieșeanu: Siesta. - M. Sânzianu: Pace. - Alexandru Bilciurescu: Moartea lui Don Juan. - Sm.M. Vizirescu: Tulvur. - Eugen Ionescu: Elegie. - Ilariu Dobridor: Chenare critice. - Isaiia Răcăciuni: Cronica dramatică. - Aurel Lambrino: Misivă. - Cicerone Theodorescu: Mândrie Națională. - B. de P.: Cronica Radiofonică. - Vorbe. Pe ultima copertă, în interior și exterior, sunt menționate cărțile tipărite la Editura Cartea Românească. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3189_10.12.2019_Fond_C16F0DE794BA4E5DA2CB61DC120DE78D.jpg) | Bilete de papagal Autor: Arghezi, Tudor | Datare: sec. XX Dimensiuni: 15 x 31,5 cm Material: hârtie | Numărul 476 al ziarului de față, tipărit la Tipografia "Cartea Medicală" din București, a apărut în ziua de duminică, 28 septembrie 1930. Directorul acestui ziar/tabletă era poetul Tudor Arghezi. Ziarul, care putea fi achiziționat la prețul de 5 lei, reapare în anul 1930, la 15 iunie, dar numai pentru o scurtă perioadă de timp, ultimul număr al seriei a II-a apărând la 5 octombrie 1930. Numărul de față are 10 pagini tipărite cu cerneală neagră și coperte tipărite bicolor: cerneală neagră și roșie. Sumarul acestui număr: Bilete: B. de P.: Cazul Carapancea. - Coco: Snagovul. - Ilariu Dobridor: Cununie (versuri). - Vasile Dorneanu: Sfadă matematică (versuri). - Isaiia Răcăciuni: Cronica Teatrală. - B. de P.: Cronica Radiofonică. - N. Furcă: Pe o bancă publică în provincie (versuri). - Vorbe: Iosif Nădejde. O casă autonomă. Pe ultima copertă, în interior și exterior, sunt menționate cărțile tipărite la Editura Cartea Românească. Acest exemplar face parte din colecția de astfel de ziare/tablete, donată de scriitorul Ion Hobana. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_AEE27DA7842F47F6811E557B9EB80EE4.jpg) | Bârlad. Piața Domnească cu statuia N. Roșca Codreanu Autor: Editura Socec & Co S. A. București | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: 13,5 x 9 cm Material: hârtie | Cartea poștală, color, este un original care redă Piața din central orașului, numită la începutul secolului al XX-lea, Piața Domnească. Așa cum se observă și din imagine, în mijlocul pieței era amplasată statuia boierului filantrop Neculai Roșca Codreanu, frate cu Gheorghe Roșca Codreanu, cu susținerea cărora a luat ființă Liceul “Codreanu”, în anul 1846. Statuia a fost inaugurată în anul 1908, și ulterior, strămutată în curtea Școlii de Profesională de fete, din Bârlad. În partea de jos, în stânga este tipărit cu roșu, numele orașului: Bârlad, iar în dreapta, tot cu roșu, ceea ce înfățișează cartea poștală. Pe verso, este tipărit numele editurii: Editura Socec & Co. S. A. București, dar și numărul seriei „549”. Cartea poștală nu este circulată și face parte dintr-un set de astfel de ilustrate din colecțiile muzeului. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_EDA13AB7027E40F2A73A71B81F9C2B38.jpg) | Departamentul Afacerilor Străine al României, pentru Aron Kisler Autor: Departamentul Afacerilor Străine al României | Datare: sfârșitul secolului al XIX-lea Dimensiuni: 42 x 28 cm Material: hârtie filigran | Prezentul document cu numerele 7201/346, emis "În numele Majestății Sale Carol I Rege al României", la data de 6 martie 1895, este un tipizat completat cu cerneală violet (toc, parțial manuscris). Documentul reprezintă un pașaport eliberat de Departamentul Afacerilor Străine prin care autoritățile civile și militare sunt rugate să lase libera trecere și întoarcere a lui Aron Kisler, comerciant în orașul Bârlad, care mergea în statele Europei pentru 11 luni. Prezintă semnăturile lui Alexandru Ghika Brigadier, a șefului Divisiunei, a lui Kisler (pentru care s-a emis pașaportul) și a prefectului de Tutova. De asemenea, documentul prezintă și ștampila Prefecturii Tutova, timbru sec și timbru imprimat, valoric (10 lei), în colțul, sus, dreapta, precum și însemnele regale (stema Principatelor Unite, cu însemnele heraldice cunoscute: leul, peștele, coroana regală, însemnele provinciilor românești, dar și deviza “Nihil sine Deo”. Documentul conține două rubrici privind semnalmentele deținătorului documentului, atât în limba română, cât și în limba franceză. Documentul este pe hârtie filigran, care reia însemnele heraldice ale provinciilor românești unite și a Casei regale. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_E359D5E138184E789602571670CFFD02.jpg) | Departamentul Afacerilor Străine al României, pentru A. Chitzler Autor: Departamentul Afacerilor Străine al României | Datare: sfârșitul secolului al XIX-lea Dimensiuni: 42 x 28 cm Material: hârtie filigran | Prezentul document cu numerele 54779/29, emis "În numele Majestății Sale Carol I Rege al României", la data de 15 iulie 1899, este un tipizat completat cu tuș negru. Documentul reprezintă un pașaport eliberat de Departamentul Afacerilor Străine prin care autoritățile civile și militare sunt rugate să lase libera trecere și întoarcere a lui A. Chitzler, comerciant în orașul Bârlad, care mergea în statele Europei și ale Asiei pentru 11 luni. Prezintă semnătura ministrului (indescifrabilă), a șefului Divisiunei - Th. I. Zamfirescu și a prefectului de Tutova. De asemenea, documentul prezintă și ștampila Prefecturii Tutova, timbru sec și timbru imprimat, valoric (10 lei) în colțul, sus, dreapta, precum și însemnele regale (stema Principatelor Unite, cu însemnele heraldice cunoscute: leul, peștele, coroana regală, însemnele provinciilor românești, dar și deviza “Nihil sine Deo”. Documentul conține două rubrici privind semnalmentele deținătorului documentului, atât în limba română, cât și în limba franceză. Documentul este pe hârtie filigran care reia însemnele heraldice ale Provinciilor românești unite și a Casei regale. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_AE92B681A63143B8A23ABF5C24F4F5ED.jpg) | Primăria orașului Brăila, pentru Paul Constantinescu Autor: Primăria Orașului Brăila | Datare: prima jumătate a secolului al XX-lea Dimensiuni: 34,5 x 21 cm Material: hârtie filigran | Manuscrisul cu numărul 7960, scris în limba română și emis de Primăria Orașului Brăila la data de 28 august 1904, se referă la certificarea faptului că profesorul Paul Constantinescu, domiciliat în Brăila, este de naționalitate română. Actul prezintă ștampila Primăriei Brăila, semnăturile (ss) indescifrabile ale primarului și secretarului, precum și două timbre (în colțul din stânga, sus) - unul sec și celălalt imprimat, cu valoarea de 1 leu. Documentul scris pe hârtie filigranată, prezintă valoare memorială, întrucât este legat de una dintre personalitățile orașelor Bârlad și Brăila, Paul Constantinescu fiind profesor de română și latină la pretigiosul liceu "Codreanu" din Bârlad, în perioadele septembrie 1907 - decembrie 1908, apoi între anii 1909 - 1911, 1923 - 1926, 1935 - 1936. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_57C65ABFE01643629E8E3CBD97F7B7DC.jpg) | Biserica Sfântul Ilie din Bârlad, cu ale ei porțiuni de loc de prin prejur Autor: Gane, Pascal | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 47,5 x 32,5 cm Material: hârtie | Schița Bisericii Sfântul Ilie din Bârlad este o "închipuire făcută de Pascal Gane, vornicul de poartă", executată pe hârtie de la Atelierele Socec din București. În paranteză se menționează faptul că această schiță este Anexă la documentul cu nr. XXV, din 25 oct. 1813. Pe fiecare porțiune din schiță este scris în chirilică ce reprezintă fiecare element figurat, precum și înscrisuri privind împărțirea suprafeței de teren deținută de biserică și destinația acestora. Pe colțul din stânga, jos, este scris de mână, cu cerneală albastră "Este biserica din piață. 8. IX. 1964." Schița prezintă mici rupturi, din loc în loc, a hârtiei, fără să afecteze conținutul ei. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_8495EE946F434462AC39C33AC418BD9F.jpg) | Regele Ferdinand I pentru Școala Normală din Bârlad Autor: Ministrul Casei Regale - N. Mișu | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 21 x 17 cm Material: hârtie | Documentul este adresat domnului Paul Constantinescu, director al Școlii Normale "Regele Ferdinand I", din Bârlad, fiind semnat de ministrul Casei Regale - N. Mișu, însărcinat de Majestatea sa de a scrie această telegramă. Conținutul acestui document se referă la aniversarea celor 50 de ani de existență ai Școlii Normale "Regele Ferdinand I", pentru care regele a dorit să aducă mulțumiri și urări. Telegrama poartă doar semnătura în clar a ministrului Casei Regale, nefiind datată. Putem deduce, însă, cu destulă ușurință - având în vedere faptul că școala a luat ființă în anul 1870 -, că este vorba de anul 1920, când se petrecea acest eveniment. Documentul este manuscris, înscrisul cu cerneală neagră și toc, și cu semnătură olografă. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_39FEE8B089C94090A33531531BFA28E2.jpg) | Nopți de veghe Autor: Tutoveanu, George | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: 21 x 15 cm Material: hârtie | Poezia "Nopți de veghe", în manuscris, cuprinde patru strofe și prezintă semnătura olografă a poetului G. Tutoveanu, cu cerneală neagră. Poetul G. Tutoveanu, pe numele său real, Gheorghe Ionescu, este o personalitate a Bârladului, membru fondator al "Societății Sciitorilor din România" și al societății literare "Academia Bârlădeană". Împreună cu scriitorii Emil Gârleanu, Vasile Voiculescu și Tudor Pamfile a scos revistele "Făt-Frumos" (1904), "Florile dalbe" (1918), "Graiul nostru" (1925). Manuscrisul nu este datat, însă din însemnările domnului C. D. Zeletin, scriitor și medic, aflăm că manuscrisul a fost trimis de Tutoveanu lui Perpessicius, în decembrie 1947, de la care a ajuns la medical C. D. Zeletin. Acesta a încercat o publicare a sa într-o serie de volume, care urmau să cuprindă întreaga creație G. Tutoveanu - Restitutio - dar care, din condiții nedezvăluite nu a mai apărut. Manuscrisul este inedit. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_181F8249F5184E25BD0A4083D18FCDAB.jpg) | Frații Gheorghie și Neculai Roșca-Codrianu Autor: Antonovici, Ioan | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: 24,5 x 16,5 x 1 cm Material: hârtie | Cartea de față are drept autor pe preotul econom-stavrofor, licențiat în teologie, profesor de religie, membru al Consistoriului Superior Bisericesc, devenit episcop al Dunării de Jos (1923-1924) și apoi episcop al Hușilor (1924-1931), Iacov Antonovici. Tot Iacov Antonovici este cel care, făcând parte din Comisia Monumentelor Istorice, a susținut necesitatea înființării la Bârlad a muzeului. Exemplarul prezintă coperte din hârtie obișnuită, cotor tot din hârtie, pagină de titlu. Aflăm de pe prima copertă a cărții că a fost tipărită la una dintre tipografiile importante ale orașului Bârlad - George V. Munteanu, cu prilejul Jubileului de 50 de ani ai Liceului Gheorghe R. Codreanu și a inaugurării statuii lui Neculai R. Codreanu. Tot pe prima pagină există semnătura olografă, cu cerneală neagră, a profesorului bârlădean Paul Constantinescu.Volumul se deschide cu o prefață semnată de Ioan Antonovici și datată Bârlad, 15 Septembrie 1908, urmată de o Introducere și o Concluzie ale căror pagini sunt în număr de 50, cu text și imagini alb-negru, numerotate cu cifre romane. În continuare, cele 123 de pagini sunt numerotate cu cifre arabe, urmate de o Erată și de arborele genealogic al familiei Codreanu întocmit de Dionisie Codreanu din Sfânta Mănăstire a Neamțului. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_15276D6BE0A94E9098956081008602D3.jpg) | Poftire Autor: Inspecția școlii obștești Bârlad | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 16 x 10,5 cm Material: hârtie | Această invitație (poftire), scrisă în limba română cu caractere chirilice, a fost făcută de către Inspecția școlii obștești din Bârlad pentru Aga Nicolai Grecianu, în vederea prezentării la examenul învățătorilor cursului de iarnă, din anul 1837. Semnătura care apare pe această invitație este indescifrabilă. Fila conține însemnări olografe, cu cerneală maro și toc, tot cu în limba română cu alphabet chirilic. Înscrisul este parțial indescifrabil, astfel încât nu putem reproduce conținutul său, însă, presupunem că sunt însemnări ale domnului Nicolai Grecianu, celui căruia îi este adresată invitația (poftirea). Singurul dintre membrii familiei Greceanu care poartă numele Nicolae are rangul de Aga și este frate cu Elena Beldiman, și în același timp singurul care are copii, așa cum reiese din arborele genealogic. Deducem că, frații Greceanu, întemeietorii spitalului din Bârlad, sunt fiii lui Agăi Nicolai Grecianu și nepoții Elenei Beldiman. Dispoziția testamentară a postelnicesei Elena Beldiman este dusă la îndeplinire tocmai de nepoții ei, fiii Agăi Nicolae. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_365D9F0011E04C929DD8F7B708F35ABD.jpg) | Bârlad. Vedere din grădina publică cu bustul lui G.D. Palade Autor: Editura Librăriei N. A. Petroff, Bârlad | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: 14 x 9 cm Material: hârtie | Cartea poștală, alb-negru, este un original care redă o imagine cu bustul politicianului liberal G. D. Palade (în locul căruia a fost amplasată prima statuie din țară, care-l înfățișează pe George Enescu, opera aparținându-i lui Ion Vlad), aflată în una din rotondele Grădinii publice din Bârlad. În imagine, în preajma bustului, mai apar trei personaje masculine, dintre care unul fiind un polițist, îmbrăcate după vremurile de atunci. Pe verso, spațiul destinat scrisului este împărțit în două: partea din stânga este numită „Notițe de corespondență”, iar cea din dreapta „Parte reservată adresei”. În partea stângă, există un text olograf, scris cu cerneală neagră, în limba română, însoțit de semnătură olografă, indescifrabilă. Tot în partea stângă, jos, este specificat numărul de serie „5598”, precum și locul unde a fost tipărită cartea poștală: Editura Librăriei N. A. Petroff, din Bârlad. În partea dreaptă este menționat numele destinatarului: George Dragu, avocat și profesor, din București. De asemenea, tot în partea unde apar numele și adresa destinatarului, există semnături olografe indescifrabile, cu cerneală violet, suprapuse. După cum aflăm de pe ștampilele poștei aplicate pe cartea poștală, aceasta a fost trimisă din Bârlad la București, în anul 1906. Menționăm faptul că, colțul din partea stângă, sus, a cărții poștale lipsește. Cartea poștală circulată face parte din colecția “Carta postala” a muzeului. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_67910A7BB18E456FAFFA2C9E3D66DAE6.jpg) | Bârlad. Str. Principală spre centru Autor: Librăria Scolelor, Berlad | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: 14 x 9 cm Material: hârtie | Cartea poștală, color, este un original care prezintă strada Principală spre centru, din Bârlad. Acest lucru apare tipărit în partea de sus a cărții poștale, care oferă informații despre arhitectura clădirilor, dar și asupra vestimentației de atunci a locuitorilor. De asemenea, în prim plan apare clădirea farmaciei Fraenkel. Pe verso există un text olograf, scris cu cerneală neagră, cu semnătură indescifrabilă, adresat medicului bârlădean Isac Wainfeld. În partea dreaptă, sus, și spre mijloc, sunt aplicate patru ștampile ale poștei și un timbru poștal cu valoarea de 5 bani. În partea de jos, stânga, este tipărit numărul de serie “763” urmat de informația că această carte poștală a fost tipărită la P. P. Frumuzache, Librăria Școlelor Berlad. Cartea poștală este circulată, timbrată, datată prin ștampila poștei 6 septembrie 1910 și face parte din colecția “Carta postala” a muzeului. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_1323AE2D6D2B4A56953D9429C50D3CF1.jpg) | Salutări din Bârlad | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: 13,5 x 9 cm Material: hârtie | Cartea poștală, alb negru, este un original care redă o imagine din zona centrală a orașului Bârlad, în prim plan fiind clădirea în care funcționa Cofetăria Manzavinatos. Este interesantă și importantă pentru faptul că ne oferă informații despre partea arhitecturală, dar privind stilul vestimentar al locuitorilor de atunci. Imaginea păstrează atmosfera de odinioară a orașului, animat de trăsura cu cai, prezența oamenilor de ordine în uniformă, cu sabia la vedere, imaginea străzii pavate cu piatră cubică de granit și mai mulți cetățeni a căror vestimentație ne oderă date despre condiția lor socială. În partea dreaptă, sus, este tipărit cu roșu: „Salutări din Bârlad”. Pe verso, suprafața cărții poștale este împărțită în locul pentru corespondență (în stânga) și locul pentru adresă (în dreapta). În locul pentru corespondență există un text olograf, scris cu creion, în limba germană, însoțit de semnătură olografă indescifrabilă. În locul pentru adresă este menționat numele medicului și scriitorului Isac Weinfeld, din Bârlad. În partea dreaptă, sus, este aplicat un timbru poștal, în valoare de 5 bani, și două ștampile ale poștei, pe una dintre ele văzându-se clar că este vorba de anul 1906. Cartea poștală circulată face parte colecția "Carta postala" a muzeului. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_F84AAD84CD784E5E846EC113D3C5AF1E.jpg) | Bârlad - Aleea Principele Ferdinand | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: 14 x 9 cm Material: hârtie | Cartea poștală, color, este un original care redă imaginea Aleii Principele Ferdinand, din Bârlad. Sub imagine, se specifică, prin imprimare cu cerneală tipografică de culoare roșie, că este vorba de Aleea Principele Ferdinand din Bârlad, iar imediat sub titlu există un text olograf, scris cu cerneală neagră, în limba franceză: „Malgre les beautes de Vienne vous ne ferez pas fi de ce qui fait le charme de le cite Paloda, notre ciel est Purgatoire”. Pe verso, în partea stângă, cuvintele „carte poștală” sunt tipărite în mai multe limbi; sub aceste informații există un text olograf, scris cu cerneală neagră, în limba franceză, cu semnătură olografă indescifrabilă. Avem certitudinea că această carte poștală a fost trimisă de cineva din Bârlad medicului și scriitorului Isac Weinfeld, care se afla pentru o perioadă în Viena. În partea dreaptă, sus, se văd urmele lăsate de desprinderea timbrului poștal. De asemenea, din ștampila poștei din Bârlad lipsește partea care ne-ar fi precizat anul trimiterii acestei cărți poștale. Cartea poștală este circulată, face parte din seria “Union Postale Universelle”. Cartea poștală de față face parte din colecția "Carta postala" a muzeului. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_20F0BAE3E33947D3BF12FD34446D93F3.jpg) | Bârlad. Școala Normală de Învățători Autor: David Stern, București | Datare: început de sec. XX Dimensiuni: 14 x 9 cm Material: hârtie | Cartea poștală, color, este un orginal care redă imaginea clădirii Școlii Normale de Învățători, din Bârlad, clădire care, astăzi, nu mai există. Înființată în 1870, Școala Normală de Învățători de la Bârlad era una dintre primele unități de învățământ de acest gen din Moldova. La vremea când a luat ființă, în Moldova mai exista doar o singură instituție similară, Școala preparandală din Iași. Ideea înființării unui astfel de așezământ a aparținut unui grup de intelectuali din Bârlad, însă inițiatorul principal a fost Ioan Popescu, un intelectual din Ardeal stabilit pe meleaguri tutovene. S-au alăturat acestei inițiative Ioan Vârgolici și Iacob Fătu. Pe verso apare tipărit numărul “3966” și este menționat locul tipăririi: David Stern din București, str. Sf. Apostoli nr. 75, Tot pe verso, există meționat, olograf, cu cerneală neagră, numele persoanei căreia i-a fost destinată cartea poștală: „D-nei Steriana Cristea”. Cartea poștală nu conține text. Apare, în schimb, un desen caricatural, realizat cu cerneală violet, reprezentând două personaje masculine, unul în plan apropiat, celălalt în plan îndepărtat. Cartea poștală credem că este circulată prin prezența destinatarului, dar și prin timbrul orb cu numărul „317987”. Cartea poștală face parte colecția „Carta postala” a muzeului. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_F53A141F5D9244CEBE0A667CF53FC4F8.jpg) | Bărlad, vedere generală Autor: Editura David Stern, București | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: 13,5 x 9 cm Material: hârtie | Cartea poștală, color, este un original care prezintă o vedere generală a Bârladului, de la începutul secolului al XX-lea. Se distinge în imagine, clădirea Liceului “Gh. Roșca Codreanu”. Pe verso, apare numărul de serie “4296” alături de mențiunea că această carte poștală a fost tipărită la Editura David Stern din București, aflată pe strada Sfinții Apostoli, nr. 75. De asemenea, tot pe verso există textul olograf, scris cu cerneală neagră, semnat Aurel, adresat domnului C. Mazilu din București. Cartea poștală este circulată, prezintă o serie de timbru orb (317900) și face parte din colecția "Carta postala" a muzeului. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_8DE2648C22CC4961B17ED09F48E80983.jpg) | Salutări din Bârlad Autor: Editura David Stern, București | Datare: prima jumătate a sec. XX Dimensiuni: 14 x 9 cm Material: hârtie | Cartea poștală, color, este un original tipărit și difuzat de Editura David Stern din București, situată pe strada Sf. Apostoli nr. 75, înseriată cu numărul “3969”. Reprezintă o parte din zona centrală a Bârladului, unde era situată Banca Tutovei, așa cum se distinge și în imagine. Cartea poștală oferă informații despre arhitectura clădirilor, dar și în privința vestimentației de atunci a locuitorilor. Pe verso este un text olograf, scris cu cerneală neagră, semnat de un locotenent pe nume Aurel, adresat domnișoarei Ana S. Boboc, care locuia în București. Cartea poștală este circulată, cu timbru orb înseriat (317988), cu ștampila poștei (ilizibilă) și face parte din colecția "Carta postala" a muzeului. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_96CEC226E98846E2B7478A8B1CE6AC7B.jpg) | Graiul nostru Autor: Autor colectiv | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 24,5 x 16 cm Material: hârtie | Revista „Graiul nostru”, a fost tipărită la una dintre cele mai cunoscute tipografii ale vremii: C. Lupașcu, fiind a doua revistă editată de Societatea literară „Academia bârlădeană”, în perioada 1925-1927. Numerele 3-4 din lunile martie-aprilie 1927 ale acestei reviste literare, prezintă cititorului o serie de articole semnate de nume sonore ale literaturii române, menționându-i aici pe Cincinat Pavelescu, G. G. Ursu, Agatha Grigorescu, V. Damaschin, Paul I. Papadopol. Numerotarea paginilor, care conțin text și ilustrații alb-negru, începe de la 38 până la 72. Exemplarul prezintă coperte din hârtie obișnuită. Pe prima copertă apare o reproducere după o lucrare intitulată „Împletitorul de coșuri”, care aparține pictorului Stavru Tarasov. Pe ultima copertă sunt menționate titlurile de cărți, reviste și ziare care au fost primite la redacție, dar apare și o însemnare olografă, cu tuș negru: „Rugăm colaborare D.lui Isac Weinfeld, str. Regală, Loco.” Isac Weinfeld fiind un reputat medic al Bârladului acelor vremuri, preocupat de dezvoltarea culturii și foarte prezent în multe dintre publicații, cu articole pe care le semna sub pseudonimul Ion Palodă. Această publicație literară face parte dintr-o colecție mai amplă a revistei „Graiul nostru”, revistă ce a apărut între anii 1925 - 1927. Document important pentru istoria locală. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_1F256D4A19AB4978A00F97311A26FB0E.jpg) | Cel mai vechiu monument istoric al Bârladului: Cetatea de Pământ Autor: Antonovici, I. Nicolae | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 23,5 x 16 cm Material: hârtie | Exemplarul se prezintă sub forma unei broșuri, tipărită la tipografia "Lupta" din București și conține un număr de 7 pagini cu text și una cu schița Cetății de Pământ și o imagine alb negru ce-i reprezintă pe Pr. Prof. Ioan Antonovici cu fiul său Nicolae (autorul textului din această broșură) și C. Constantinescu, în anul 1913, la Cetatea de Pământ. Copertele acestui exemplar sunt din hârtie cartonată, de culoare bej-gri. Pe pagina a 7-a, verso, au fost aplicate trei ștampile rotunde, culoare roșie, cu înscrisul: "Muzeul de Istorie și Șt. Naturale V. Pârvan. Bârlad. Regiunea Iași." Broșura tratează un subiect relativ rar întâlnit, referitor la Cetatea de Pământ, de lângă Bârlad, datată, probabil, în secolul al XII-lea. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_A378800FD84749208A2559B978B184C6.jpg) | Răzeșul Autor: Autor colectiv | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 24 x 16,5 cm Material: hârtie | Revista culturală “Răzeșul“, a apărut între februarie 1926 - ianuarie 1927, la Atelierele grafice Nicolae Peiu, din Bârlad, cu excepția aceastui prim număr, tipărit la Huși, la Atelierele Grafice "Zanet Corlăteanu", director fiind prozatorul român Virgil Caraivan. Cele 49 de pagini ale numărului 1 din Anul I, luna februarie 1926, conțin articole semnate de Virgil Caraivan, Gh. Ghibănescu, pr. I. Negoiță, Sterian Dumbravă, Ion Palodă (pe numele său real, Isac Weinfeld), George Nedelea, însoțite de ilustrații alb-negru. Copertele sunt din hârtie obișnuită, prezentând urme ale ștampilelor și timbrelor poștale, precum și mențiunea, pe ultima copertă: "Domnului Curpen/ agronom/ str. Principele Nicolae 7/ Loco." Pe prima pagină apare însemnarea olografă, cu tuș negru: "Din cărțile mele. Emil D. Curpen, cl. III A. Anul 1926." Exemplarul prezintă ușoare deteriorări, spre cotor. Revista era difuzată în marile orașe de pe întreg teritoriul țării, având colaboratori de excepție: Gheorghe Ghibănescu, Ion Dragoslav, Iacov Antonovici, Constantin Asiminei, G. Pallady, N. Iorga, Virgil Duiculescu, Mircea Pavelescu și mulți alții. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_95F21892F7FC4759AFE55805A49B861F.jpg) | Spitalul Românesc Sf. Gheorghe, Bârlad | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 53 x 46,5 cm Material: carton | Panoul, numit în registrul inventar "Album", prezintă fotografiile celor care lucrau la spitalul Sf. Gheorghe din Bârlad, în perioada Primului Război Mondial: Helene Iancu, Marie Manoilescu, dr. D. Ghiocalescu, Marie Munteanu, Titi Nicolau, Marie Iancu, Nicușor Turburi, Catherine Turburi, I. Nițulescu, Marie Constantinescu, Alice Teodoru, I. Anghelescu, Constance Nicolau. Nu se cunoaște de ce pe acest panou fotografiile lui Helene Iancu și Nicușor Turburi apar de două ori. Pe verso-ul panoului passpartout se află un înscris olograf, în creion: „Amintire acest Paspartu este esecutat de mine C. Predescu Maestru Legător de cărți Paletar Galanterie de lucs fost șef de atelier București … astăzi refugiat/6/?/1917”. Lateral stânga, o altă însemnare, tot cu creion: „Astădi actualmente șef de atelier la D-l C. D. Lupașcu” - așadar, la tipografia renumită a Bârladului. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_D8617502E0E3407BA66297270C7CFD3F.jpg) | Graiul nostru Autor: Autor colectiv | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 24 x 16 cm Material: hârtie | Numerele 7-12 (Anul III) din lunile iulie-decembrie 1927 ale acestei reviste literare, tipărită la una dintre cele mai cunoscute tipografii din Bârlad - C. Lupașcu, prezintă cititorilor articole semnate de nume cunoscute ale literaturii române: Paul I. Papadopol, V. Damaschin, Agatha Grigorescu, G. Tutoveanu, Maria Grigorescu. Unele texte tipărite conțin și ilustrații alb-negru. Numerotarea paginilor începe cu 94 până la 125. Copertele sunt realizate din hârtie obișnuită, pe ultima fiind menționate titlurile cărților și revistelor primite la redacția revistei, dar și destinatarul la care a ajuns această revistă: „Profesor Paul Constantinescu/ Bdul Epureanu/ Loco.” Această mențiune este scrisă de mână, cu tuș negru și este însoțită de ștampila poștei din Bârlad, precum și de un timbru poștal cu chipul Regelui Ferdinand I. Revista face parte dintr-o colecție mai amplă a publicației „Graiul nostru”, revistă ce a apărut între anii 1925 - 1927. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_24101E7693444769A0C2D1B4BDF66D30.jpg) | Graiul nostru Autor: Autor colectiv | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 24 x 16 cm Material: hârtie | Numerele 6-7 (Anul II) din lunile iunie-iulie 1926 ale acestei reviste literare, tipărită la una dintre cele mai cunoscute tipografii din Bârlad - C. Lupașcu, prezintă cititorilor articole semnate de nume cunoscute ale literaturii române: Paul I. Papadopol, Tudor Pamfile, V. Voiculescu, G. Tutoveanu, Artur Gorovei, G. Pallady. Numerotarea paginilor începe cu 86 până la 116. Copertele sunt realizate din hârtie obișnuită, pe ultima fiind menționate titlurile ziarelor, cărților și revistelor primite la redacția revistei. Pe prima copertă există o însemnare olografă, cu cerneală albastră: „Dlui Pompiliu Giușcă, farmacist/ Str. Ion Codrescu 11/ Loco” și urma unui timbru poștal. Numărul de față face parte dintr-o colecție mai mare a revistei „Graiul nostru”, revistă ce a apărut între anii 1925 - 1927. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_C6E389B0517D4FF39E82F66815679BA5.jpg) | Pedagogia Autor: Popescu, Ioan | Datare: Sec XIX Dimensiuni: 22 x 14 x 3 cm Material: hârtie | Exemplarul prezintă legătură cusută și cotor din piele, cu cinci nervuri. Titlul, numele autorului și numele „Gr. Patriciu” sunt imprimate cu auriu, pe cotor. Copertele sunt cartonate, învelite în pânză neagră. Exemplarul nu prezintă pagină de gardă. De pe pagina de titlu, aflăm că această carte este lucrată pe bazele psihologice și etice ale realismului Herbartian, este a II-a ediție lucrată sub supravegherea lui Ștefan Velovan (diriginte al Institutului pedagogic din Caransebeș), tipărită în Tipografia lui W. Krafft, din Sibiu, și prezintă ex libris: o ștampilă cu înscrisul „Librăria școalelor C. Sfetea/ În fața grădinii Sf. Gheorghe/ Bucuresci”. Volumul se deschide cu o Prefață semnată de Ștefan Volovan și datată Caransebeș, august 1892. Pe a doua pagină de titlu există o semnătură olografă, cu cerneală violet, care aparține lui Gr. Patriciu, iar pe verso este semnătura olografă, cu cerneală albastră, a lui Ioan Popescu, autorul cărții. Urmează Tabla de materii (Cuprinsul). Cartea cuprinde 388 de pagini și este structurată pe trei secțiuni, fiecare dintre ele având capitole ce se referă la principii pedagogice, metodologia și dietetica pedagogică, învățământul pedagogic, disciplina pedagogică, procedura educației etc. Aproape pe fiecare pagină există însemnări olografe, făcute cu creionul sau cu tuș negru. Însemnările olografe par a fi corecturi ale autorului, atâta timp cât ele sunt plasate în locul unor cuvinte, expresii sau titlu de capitol. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_47F253BA9FA341E4970298811FA6404A.jpg) | Tălcuirea Constituției pentru folosul țărănimei Autor: Tăușan, Gr. | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: 20,5 x 13,5 cm Material: hârtie | Cartea, tipărită la Tipografia Ziarului „Cronica” Thoma Basilescu, a apărut sub egida Ministerului Instrucțiunei Publice și al Cultelor - Cassa Școalelor. Exemplarul prezintă coperte cartonate, pânzate, culoare bej. Pe prima copertă sunt imprimate numele autorului și titlul volumului, încadrate de un chenar format din romburi negre. Pe ultima copertă apare mențiunea: „Tipografia și Legătoria Gr. Iliescu/ Str. Popa-Savu No. 3/ Telefon 28/49”. Exemplarul prezintă foaie de forzaț din hârtie obișnuită, de culoarea somonului. Pagina de titlu conține următoarele informații: „MINISTERUL INSTRUCȚIUNEI PUBLICE ȘI AL CULTELOR/ CASSA ȘCOALELOR/ TĂLCUIREA CONSTITUȚIEI PENTRU FOLOSUL ȚĂRĂNIMEI DE GR. TĂUȘAN/ BUCUREȘTI/ TIPOGRAFIA ZIARULUI CRONICA THOMA BASILESCU/ 1906.” Conținutul celor 50 de pagini ale cărții, se referă la modul de elaborare a constituției, ce înseamnă statul, cum și de către cine se fac legile, cine sunt alegătorii, libertățile poporului, puterile statului etc. Copertele acestei cărți prezintă urme de umezeală și murdărie. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_268EE748BB3D4056920B973ADE15B4DF.jpg) | Cursu teoreticu și practicu de limba francesa Autor: Maurer, I. | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 20 x 12,5 x 1,5 cm Material: hârtie | Exemplarul prezintă coperte cartonate, cașerate, culoare maro închis și cotor din pânză. Lipsesc foile de forzaț care fac legătura cu blocul cărții. Această carte, al cărei autor este profesorul Maurer I., reprezintă Partea I (Etimologie și elemente de sintaxă) a cursului de limba franceză. Cartea, apărută la Editura Librăriei Zacharia Nicolau, Ploiești, a fost elaborată pe baza scrierii „Franzusische Schulgrammatik” de Albin Kemnitz. Conținutul celor 311 pagini ale cărții este structurat în cinci capitole, care se referă la gramatica limbii franceze. Pe ultima pagină a cărții se află o însemnare olografă, cu creion, iar pe pagina cu Tabla de materii (Cuprinsul) de la începutul cărții este scris de mână, cu creion de culoare albastră „Rizescu”, iar cu cerneală albastră „D-lui Rizescu”, probabil familie de profesori din Focșani. Pe tranșa cărții este scris cu cerneală albastră numele „Rizescu Mihailu Focșani”. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_8658C6CA190946DCB4CC383F2D3D30C4.jpg) | Gazeta de Focsiani. Foaia publicațiunilor oficiale din resortul curței d'apel din Focșani | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 47 x 32 cm Material: hârtie | Numărul 64 al acestei gazete, apărut miercuri, 10 august 1877 (Anul XII), la Tipografia C. Coldner, conține patru pagini nenumerotate, în care sunt articole legate de „Publicațiuni administrative” și „Publicațiuni judecătoresci”. Acestea reflectă situații pe linie administrativă sau judecătorească, din mai multe județe din țară: Putna, Cahul, Tecuci, Brăila, Covurlui, Ismail, Râmnicu-Sărat. În colțul din stânga, sus, este aplicat un timbru poștal și ștampilă, foarte puțin vizibilă. De asemenea, în zona de mijloc, este scris cu pix albastru numărul „76”. Publicația de față devine importantă nu doar din perspectiva istoriei presei în Moldova (erau 40 de ani de la apariția primelor publicații în limba română), dar și din perspectiva memorialisticii administrativ-judecătorești, gazeta furnizându-ne informații care ne duc cu gândul la Legea organizării administrativ-teritoriale, prin Decretul domnesc 495/1862, dat de Al. I. Cuza, precum și Legea 396/1864, care propunea ca unitatea de bază adminitrativ-teritorială să devină județul. De aceea, găsim în gazetă județele: Brăila, Tecuci, Covurlui, Râmnicu-Sărat etc., dar și județe precum Putna, Cahul și Ismail, care au trecut la ruși, după încheierea Războiului de Independență. Deși publicația nu face parte dintr-o colecție întreagă, valoarea ei devine cu atât mai mare, cu cât circulația gazetei și exemplarele rămase peste timp sunt mai rare. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_F25B09E31D9A4322B6BCE6B16792FD3E.jpg) | Viața Literară | Datare: începutul secolului XX Dimensiuni: 37,5 x 27 cm Material: hârtie | Această revistă săptămânală, literară și artistică apărea sub direcția lui G. Coșbuc și I. Gorun. Numărul 6 al acestei reviste, Anul I, din 5 Februarie 1906, cuprinde 8 pagini în care semnează articole și poezii atât George Coșbuc, cât și Ion Gorun, Cincinat Pavelescu, Elena Farago (sub pseudonimul Fatma), D. Drăghicescu, V. Cioflec, G. Frunză și alții. Ultima pagină a revistei conține informații literare și artistice legate de anumite studii literare, corespondență, apariții de cărți, reviste și ziare. Publicația face parte din colecția muzeului, pentru anul 1906. Această revistă era susținută de Societatea Anonimă pe acțiuni „Adevărul”, din București. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_77B55DB8E5CC40D4A9226A202C9E53DA.jpg) | Viața Literară | Datare: începutul secolului XX Dimensiuni: 37,5 x 27 cm Material: hârtie | Această revistă săptămânală, literară și artistică apărea sub direcția lui G. Coșbuc și I. Gorun. Numărul 7 al acestei reviste, Anul I, din 12 Februarie 1906, prezintă doar primele două și ultimele două pagini din cele 8 pagini. Ultima pagină are o bucată lipsă. În acest număr semnează articole și poezii atât George Coșbuc, cât și Ion Gorun, Al. Cazaban, Andrei Naum, S. Fl. Marian, Gh. Tutoveanu, Ion Bîrseanul, V. Cioflec și alții. Ultima pagină a revistei conține informații literare și artistice legate de anumite studii literare, corespondență, apariții de cărți, reviste și ziare. Publicația face parte din colecția muzeului, pentru anul 1906. Această revistă era susținută de Societatea Anonimă pe acțiuni „Adevărul”, din București. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_FFA4CCA5A8254CB7A55107CFA2895437.jpg) | Viața Literară | Datare: începutul secolului XX Dimensiuni: 37,5 x 27 cm Material: hârtie | Această revistă săptămânală, literară și artistică apărea sub direcția lui G. Coșbuc și I. Gorun. Numărul 8 al acestei reviste, Anul I, din 19 Februarie 1906, cuprinde 8 pagini în care semnează articole și poezii George Coșbuc, N. Gane, Ion Minulescu, C. Ardeleanu, P. Bruno, Alice Călugăru, Zoe G. Frasin, V. Cioflec, George Ranetti, Ilarie Chendi, M. Lungianu și alții. Ultima pagină a revistei conține informații literare și artistice legate de anumite studii literare, corespondență, apariții de cărți, reviste și ziare. Publicația face parte din colecția muzeului, pentru anul 1906. Această revistă era susținută de Societatea Anonimă pe acțiuni „Adevărul”, din București. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_967F9C1B325044F4A82A960769BD36F6.jpg) | Viața Literară | Datare: începutul secolului XX Dimensiuni: 37 x 26 cm Material: hârtie | Această revistă săptămânală, literară și artistică apărea sub direcția lui G. Coșbuc și I. Gorun. Numărul 13 al acestei reviste , Anul I, din 26 Martie 1906, prezintă doar primele două și ultimele două pagini din cele 8 pagini. Partea de mijloc lipsește. În acest număr semnează articole și poezii atât George Coșbuc, cât și Ion Gorun, V. Cosmovici, Cincinat Pavelescu, Vasile Pop, Andrei Naum, Romulus Cioflec, Gh. Pădureanu, P. Tudor, Il. Chendi. Pe prima pagină, în partea de sus, apare aceeași semnătură olografă, de mai multe ori, în creion, a Mariei Vasilescu. Ultima pagină a revistei conține informații literare și artistice legate de anumite studii literare, corespondență, apariții de cărți, reviste și ziare. Publicația face parte din colecția muzeului, pentru anul 1906. Această revistă era susținută de Societatea Anonimă pe acțiuni „Adevărul”, din București. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_20AF3E3A42AC4FB1A2CC35E03E264695.jpg) | Viața Literară | Datare: începutul secolului XX Dimensiuni: 37,5 x 26,5 cm Material: hârtie | Această revistă săptămânală, literară și artistică apărea sub direcția lui G. Coșbuc și I. Gorun. Numărul 15 al acestei reviste , Anul I, din 9 Aprilie 1906, prezintă doar primele două și ultimele două pagini din cele 8 pagini. Partea de mijloc lipsește. În acest număr semnează articole și poezii atât George Coșbuc, cât și Ion Gorun, Vasile Pop, Andrei Naum, Il. Chendi, Alice Călugăru, Elena Farago (Fatma), V. Cioflec, Ion Bărseanul, G. Frunză, D. N. Ciotori, Fl. Cristescu. Ultima pagină a revistei conține informații literare și artistice legate de anumite studii literare, corespondență, apariții de cărți, reviste și ziare. Publicația face parte din colecția muzeului, pentru anul 1906. Această revistă era susținută de Societatea Anonimă pe acțiuni „Adevărul”, din București. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_40EEA9A57A474D03A3FE0D1D1C753290.jpg) | Viața Literară | Datare: începutul secolului XX Dimensiuni: 37,5 x 27 cm Material: hârtie | Această revistă săptămânală, literară și artistică apărea sub direcția lui G. Coșbuc și I. Gorun. Numărul 14 al acestei reviste , Anul I, din 2 Aprilie 1906, cuprinde 8 pagini în care semnează articole și poezii George Coșbuc, Il. Chendi, Mihail Dragomirescu, Al. Cazaban, Ion Minulescu, V. Cioflec, Constanța Hodoș, G. Tutoveanu, Vasile Pop, Const. Mironescu, M. Lungianu, S. Fl. Marian. Publicația face parte din colecția muzeului, pentru anul 1906. Această revistă era susținută de Societatea Anonimă pe acțiuni „Adevărul”, din București. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_396CA872D21042DF9343BFEAC8EDFD1B.jpg) | Viața Literară | Datare: începutul secolului XX Dimensiuni: 37 x 26,5 cm Material: hârtie | Această revistă săptămânală, literară și artistică apărea sub direcția lui G. Coșbuc și I. Gorun. Numărul 10 al acestei reviste , Anul I, din 16 Aprilie 1906, cuprinde 8 pagini în care semnează articole și poezii George Coșbuc, I. Gorun, I. A. Basarabescu, C. Ardeleanu, V. Cioflec, Il. Chendi, Andrei Naum, Vasile Pop, G. Săpunaru, Romulus Cioflec, P. Tudor, C. A. Feraru. Ultima pagină a revistei conține informații literare și artistice legate de anumite studii literare, corespondență, apariții de cărți, reviste și ziare. Publicația face parte din colecția muzeului, pentru anul 1906. Această revistă era susținută de Societatea Anonimă pe acțiuni „Adevărul”, din București. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_B2CBFAD427DD4F2295BAB48AF844E7E5.jpg) | Proces verbal de constituire a comitetului pentru înființarea Muzeului Vasile Pârvan Autor: Colectiv | Datare: începutul sec. XX Dimensiuni: 34 x 21 cm Material: hârtie | Manuscrisul olograf, scris pe o singură pagină (format A3), reprezintă Actul constitutiv al Muzeului „Vasile Pârvan”, Bârlad, întocmit la data de 10 Aprilie 1914. Este însoțit de semnăturile olografe ale celor care au susținut ideea de înființare a acestei instituții. Distingem semnăturile preotului econom I. Antonovici, a primarului N. Simionescu, a lui Gh. Alexandrescu, I. Em. Pallady, G. Constantinescu - Râmniceanu și a colonelului D. Petrescu - Tocineanu. În cuprinsul actului constitutiv se fac cunoscute mai multe aspecte, dintre care: muzeul va funcționa în Casa Națională, ctitorită de reputatul filantrop Stroe Belloescu; vor fi colecționate documente, obiecte de artă și tot ceea ce interesează trecutul nostru istoric; se va solicita sprijin atât de la cetățeni, cât și de la Comisia Monumentelor Istorice, Primăria orașului Bârlad, Prefectura de Tutova; se va constitui un comitet, a cărui componență este făcută cunoscută (președinte - Gh. Constantin - Râmniceanu, vice-președinte - colonel D. Petrescu - Tocineanu, casier - I. Em Pallady, secretar - Gh. Alexandrescu, conservator - părintele I. Antonovici, membru corespondent al Comisiei Monumentelor Istorice pentru județul Tutova). În partea dreaptă, sus, există un text olograf, scris tot cu cerneală neagră, însoțit de semnătura olografă a preotului I. Antonovici, membru corespondent al Comisiei Monumentelor Istorice. Acest text ne informează că actul a fost înregistrat cu nr. 2, la data de 10 aprilie 1914 și că o copie a acestui act va fi înaintată Comisiei Monumentelor Istorice. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_AC1A2E4AD59C4223A75386C986382499.jpg) | Codice Penale și de Procedură Criminale Autor: Alecsandru Ioan I. | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 21 x 14,5 x 1,5 cm Material: hârtie | Exemplarul de față a fost tipărit la Imprimeria Statului, București, în anul 1865. Prezintă coperte cartonate, pânzate, de culoare maro, cotor din piele de culoare maro, cu patru nervuri, având titlul volumului imprimat prin presare, foaie de forzaț din hârtie marmorată, pagină de gardă și pagină de titlu. Conține 220 de pagini cu text încadrat în chenar. „Codicele penal” se întinde pe 96 de pagini (de la pagina 3 la 96), textul fiind structurat în trei „Cărți” (Cartea I. Despre pedepse și efectele lor; Cartea II. Despre crime și delicte în specie și despre pedepsele loru; Cartea III. Contravențiuni polițiănesci și pedepsele loru), care cuprind „Capitole” și „Secțiuni”. „Codicele de procedură criminală” începe de la pagina 97 și se încheie la pagina 220. Textul este structurat în două „Cărți” - Cartea I. Despre poliția judiciară și oficiari de poliția cari o esercită; Cartea II. Despre judecată -, care cuprind „Capitole” și „Secțiuni”. Această „edițiune oficiale” prezintă pe pagina de titlu Stema Principatelor Unite și o ștampilă rotundă, ilizibilă. Autorul, Alexandru Ioan I, este Al. I. Cuza, domnitorul Principatelor Române Unite, care, după cum știm s-a implicat atât în viața administrativ-teritorială, cât și în cea juridică, relevându-se ca un inițiator de legi și decrete. Din punctul de vedere al conservării, facem mențiunea că exemplarul prezintă urme de cari pe coperte. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_25D4AEEF46794F0FAB0665D242D80A6A.jpg) | Uricariul cuprinzătoriu de hrisoave, anaforale și alte akte ale Moldovei Autor: Codrescu, Teodor | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 19,5 x 12,5 x 1,5 cm Material: hârtie, cerneală tipografică organică | Partea a II-a cărții de față este tipărită la Tipografia Buciumului Român din Iași, în anul 1852, sub redacția lui Teodor Codrescu, în limba română cu caractere chirilice. Exemplarul este legat și prezintă coperte cartonate, pânzate, de culoare gri, foaie de forzaț din hârtie obișnuită, de culoare roz, pagină de titlu. Cartea conține 279 de pagini și se deschide cu un cuvânt al lui Teodor Codrescu, către cititori, cuvânt în care face cunoscut faptul că întenționează să tipărească și a treia parte a cărții și aduce mulțumiri celor care l-au sprijinit în „adunarea acestor documente”. Cartea este structurată în șase părți, care cuprind hrisoave vechi, hrisoave pentru negustori, hrisoave pentru câteva moșii ale Sf. Mormânt, hrisoave pentru școala din Botoșani, hrisoavele rufetului Oknei și hrisoave deosebite. Toate aceste hrisoave tipărite în această carte au fost aranjate în ordinea cronologică a anilor, începând cu anul 1403 până în 1831. La finalul cărții a fost tipărită o erată. Din punctul de vedere al conservării, facem mențiunea că exemplarul prezintă urme de umezeală. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_BCEEF8A578BE4E78A4286C5254EEA65C.jpg) | Resboiul | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 34,5 x 24,5 cm Material: hârtie | Acest exemplar - nr. 151 din 1877, Marți 20 dec. - a fost tipărit la Tipografia Thiel & Weiss, Palatul „Dacia” și conține 4 pagini cu text și imagini alb-negru. Articolele se referă la situația României în perioada Războiului de Independență, dar și la problemele cu care se confruntau Italia, Turcia și Rusia. Imaginile existente pe prima pagină a ziarului sunt desene ce reprezintă „Un pat pentru rănit”, „Transportarea unui rănit” și „Plecarea ambulanței române Crucea Roșie din Bucuresci”. Redactorul acestui ziar era Gr. H. Grandea. Publicația reprezintă, de fapt, o cronică de război, atâta timp cât toate rubricile poartă titluri precum: „Gloria armatei române și general Florescu”, „Scirile noptei”, „Nu toți corbi’și scot ochii” și alte astfel de rubrici cu informații legate de întâmplările din diverse locuri din afara frontului, reprezentând opinii, atitudini, întâmplări. Ziarul de față face obiectul unei colecții de trei numere legate împreună, într-o mapă, dar inventariate separat. Pe prima filă din interiorul mapei, este o însemnare olografă, cu pix albastru, însoțită de semnătura donatorului: „Cu aceiași dragoste pentru locurile scumpe ale copilăriei mele, donez din toată inima Muzeului VASILE PÎRVAN din Bîrlad, aceste trei exemplare din ziarul REZBOIUL, din timpul luptelor pentru independența națională, dela 1877, 20, 22 și 27 decembrie.” Semnătura olografă S. Costescu cu textul „Calea Griviței Nr. 232/Bloc2/S.C./Et.II/ap.73/Telefon 17.81.35/(SILVIU - CUSI ȘT. COSTESCU)” | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_A9CBA74519644F0CAF2DE58859169E87.jpg) | Resboiul | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 34,5 x 24,5 cm Material: hârtie | Acest exemplar - nr. 153 din 1877, Joi…. - a fost tipărit la Tipografia Thiel & Weiss, Palatul „Dacia” și conține 4 pagini cu text și imagini alb-negru. Articolele se referă la situația României în perioada Războiului de Independență, dar și la operațiunile militare din restul Europei. Imaginile existente pe prima pagină a ziarului sunt desene ce reprezintă „O tabără turcescă lână Vidin” și pe „Șestacoff, comandantul „Xeniei” și Dubasoff, comandantul „Tareviciului”, cele doa vase torpedine cari au cufundat monitorul turc lângă Măcin”. Redactorul acestui ziar era Gr. H. Grandea. Exemplarul a fost restaurat cu foiță japoneză. Remarcăm rubrici precum: ”Priinirea la Palat”,”Răsboiul operațiuni militare”, „Ultimele sciri poștale”, „Cronica dilei”. Ziarul de față face obiectul unei colecții de trei numere legate împreună, într-o mapă, dar inventariate separat. Pe prima filă din interiorul mapei, este o însemnare olografă, cu pix albastru, însoțită de semnătura donatorului: „Cu aceiași dragoste pentru locurile scumpe ale copilăriei mele, donez din toată inima Muzeului VASILE PÎRVAN din Bîrlad, aceste trei exemplare din ziarul REZBOIUL, din timpul luptelor pentru independența națională, dela 1877, 20, 22 și 27 decembrie.” Semnătura olografă S. Costescu cu textul „Calea Griviței Nr. 232/Bloc2/S.C./Et.II/ap.73/Telefon 17.81.35/(SILVIU - CUSI ȘT. COSTESCU)” | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_2F5BB079A41745AF910B7FE4B1A914CC.jpg) | Resboiul | Datare: Sec. XIX Dimensiuni: 34,5 x 24,5 cm Material: hârtie | Acest exemplar - nr. 157 din 1877, Marți 27 Decembrie - a fost tipărit la Tipografia Thiel & Weiss, Palatul „Dacia” și conține 4 pagini cu text și imagini alb-negru. Articolele se referă la situația României în perioada Războiului de Independență, dar și la problemele din restul Europei. Imaginile existente pe prima pagină a ziarului sunt desene ce reprezintă „Casacii descălecând arma pe inamic” și „Un concert vocal sub cieriul liber în presența M. S. Țarul și A. S. Domnitorului”. Redactorul acestui ziar era Gr. H. Grandea. Remarcăm rubrici precum: „Diarele străine despre noi”, „Resboiul operațiele militare”, „Ultimele sciri poștale”, „Noutăți telegrafice”. Ziarul de față face obiectul unei colecții de trei numere legate împreună, într-o mapă, dar inventariate separat. Pe prima filă din interiorul mapei, este o însemnare olografă, cu pix albastru, însoțită de semnătura donatorului: „Cu aceiași dragoste pentru locurile scumpe ale copilăriei mele, donez din toată inima Muzeului VASILE PÎRVAN din Bîrlad, aceste trei exemplare din ziarul REZBOIUL, din timpul luptelor pentru independența națională, dela 1877, 20, 22 și 27 decembrie.” Semnătura olografă S. Costescu cu textul „Calea Griviței Nr. 232/Bloc2/S.C./Et.II/ap.73/Telefon 17.81.35/(SILVIU - CUSI ȘT. COSTESCU)” | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_8B542AD7D35F493B9061770AE6EF29F1.jpg) | Societățile Musicale "Filarmonica" și "Armonia" | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 14 x 18 cm Material: hârtie | Fotografia alb-negru, tip carte poștală, executată la Bârlad, la Librăria Mare Nicolai A. Petroff, înfățișează pe cei care făceau parte din societățile muzicale „Filarmonica” și „Armonia”, fotografiați în fața clădirii Școlii Normale, la concertul din data de 20 mai 1904. Pe fotografie apare însemnarea cu pix albastru „1904 Bârlad” și precizarea făcută tot cu pix albastru „Tata/ Alexandru Damaschin”. Pe verso, cu pix albastru, se fac următoarele precizări: „Ambele coruri erau formate din cetățeni ai orașului Bârlad - Dirijor, prof. Eugen Bulbuc/ Corurile au concertat la București în 1906 cu ocazia și în cadrul Expoziției jubiliare - Tatăl meu, Alexandru Damaschin a fost șeful contabilității al jud. Tutova pînă la pensie./ Decedat în 1943 în vîrstă de 70 ani./ Fotografia este editată de librăria Neculai Petroff din Bârlad - donată de Prof. G. Damaschin/ 3 ianuarie 1977.” Fotografia prezintă importanță memorială privind personalitățile bârlădene pe care le regăsim în imagine, precum și date memoriale referitoare la istoria culturală a orașului. Fotografia carte poștală este inscripționată pe verso: Union Postale Universalle/Romania Carta Postala, iar în dreapta, mijloc, pretipărit, un loc de timbru cu valoarea de 5 bani Țară/10 bani L’Union postale. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_EE80EA4D941D484E9A3479FB43AF588C.jpg) | Bârladul | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 48 x 32,5 cm Material: hârtie | Acest ziar - Anul III Nr. 9 din 22 Aprilie 1934 - cu apariție săptămânală, a fost tipărit la Atelierele bârlădene ale fraților Chiriac sub Redacția și Administrația de pe Strada Principesa Maria No. 13. Redactorul acestui ziar se numea H. Lobensohn-Lobeanu. Ziarul de față are două pagini și conține articole referitoare la viața politică și socială din Bârlad. De asemenea, pe a doua pagină, în colțul din dreapta, jos, sunt tipărite câteva reclame la depozitul de stofe, de zahăr și de cherestea. Pe prima pagină, chiar pe titlul ziarului, este aplicată o bucată de hârtie pe care scrie cu cerneală neagră cui a fost destinat acest număr al ziarului: „Dlui Petre Pandrea/ la ziarul Dreptatea în București/ Clemenceanu 9.” Facem mențiunea că tipografia fraților Chiriac era una dintre tipografiile importante ale orașului Bârlad, situată pe strada Ștefan cel Mare, iar unul dintre frații Chiriac era tatăl scriitorului bârlădean Virgil Chiriac, autor al multor povești și povestiri pentru copii. Exemplarul face parte din colecția ziarul „Bârladul”, de la muzeul „V. Pârvan”, Bârlad. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_1DE23B3112B546B4B10E745FC43A18E0.jpg) | Bârladul | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 46,5 x 32,5 cm Material: hârtie | Acest ziar - Anul III Nr. 11 din 28 Octombrie 1934 - cu apariție săptămânală, a fost tipărit la Tipografia și Legătoria de Cărți "Tiparul Tutovei" (situată pe Strada Regală, vis-a-vis de Casa Națională „Stroe Belloescu”), sub Redacția și Administrația de pe Strada Principesa Maria No. 13. Redactorul acestui ziar se numea H. Lobeanu. Ziarul de față are două pagini și conține articole referitoare la viața socială a orașului. Pe a doua pagină, apar reclame la magazinul de coloniale „Julius Sechter”, magazinul „Bon Marche”, depozitele de cherestea „Charles Kahane” și „M. Kamiel & H. Grunberg” etc. Exemplarul face parte din colecția ziarul „Bârladul”, de la muzeul „V. Pârvan”, Bârlad. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_854D4D2BBDED4313BA8C024742F1D07F.jpg) | Bârladul | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 48 x 32,5 cm Material: hârtie | Acest ziar - Anul III Nr. 9 din 22 Aprilie 1934 - cu apariție săptămânală, a fost tipărit la Atelierele bârlădene ale fraților Chiriac sub Redacția și Administrația de pe Strada Principesa Maria No. 13. Redactorul acestui ziar se numea H. Lobensohn-Lobeanu. Ziarul de față are două pagini și conține articole referitoare la viața politică și socială din Bârlad. De asemenea, pe a doua pagină, în colțul din dreapta, jos, sunt tipărite câteva reclame la depozitul de stofe, de zahăr și de cherestea. Pe prima pagină, chiar pe titlul ziarului, este aplicată o bucată de hârtie pe care scrie cu cerneală neagră cui a fost destinat acest număr al ziarului: „Dlui Armand Călănescu fost ministru/ București/ Sf. Voevozi 21.” Facem mențiunea că tipografia fraților Chiriac era una dintre tipografiile importante ale orașului Bârlad, situată pe strada Ștefan cel Mare, iar unul dintre frații Chiriac era tatăl scriitorului bârlădean Virgil Chiriac, autor al multor povești și povestiri pentru copii. Exemplarul face parte din colecția ziarul „Bârladul”, de la muzeul „V. Pârvan”, Bârlad. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_C09274193D8149DFA4CBA5F1086BDEE3.jpg) | Bârladul | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 47,5 x 32,5 cm Material: hârtie | Acest ziar - Anul III Nr. 14 din 9 Decembrie 1934 - cu apariție săptămânală, a fost tipărit la Tipografia și Legătoria de Cărți "Tiparul Tutovei" (situată pe Strada Regală, vis-a-vis de Casa Națională „Stroe Belloescu”), sub Redacția și Administrația de pe Strada Principesa Maria No. 13. Redactorul acestui ziar se numea H. Lobeanu. Ziarul de față are două pagini și conține articole referitoare la viața socială și politică a orașului. Pe a doua pagină, apar reclame la coaforul pentru doamne „Elisabeth A. Orban”, magazinul de încălțăminte „Mendel Grumber”, pantofăria „Petrea”, precum și anunțuri privind organizarea de conferințe, expoziții, predarea lecțiilor de pian etc. Exemplarul face parte din colecția ziarul „Bârladul”, de la muzeul „V. Pârvan”, Bârlad. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_73E02C874EC54F63AA61BCED4BB24937.jpg) | Bârladul | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 48 x 32,5 cm Material: hârtie | Acest ziar - Anul III Nr. 12 din 11 Noiembrie 1934 - cu apariție săptămânală, a fost tipărit la Tipografia și Legătoria de Cărți "Tiparul Tutovei" (situată pe Strada Regală, vis-a-vis de Casa Națională „Stroe Belloescu”), sub Redacția și Administrația de pe Strada Principesa Maria No. 13. Redactorul acestui ziar se numea H. Lobeanu. Ziarul de față are două pagini și conține articole referitoare la viața socială și politică a orașului. Pe a doua pagină, apar reclame la brutăriile „Cerbul de Aur” și „Hristu Scarvelis” și la produse alimentare. Exemplarul face parte din colecția ziarul „Bârladul”, de la muzeul „V. Pârvan”, Bârlad. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_8131E0CCB8DE4DAF8F345ED8219DDD8A.jpg) | Oinia Bârladului | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 48 x 32,5 cm Material: hârtie | Această gazetă independentă de informații - Anul I Nr. 4 din 9 Octombrie 1932 - apărea săptămânal. Nu este menționată tipografia. Redactorul acestui ziar era H. Lobeanu. Exemplarul de față are două pagini, care conțin articole referitoare la viața politică și culturală. Pe cea de-a doua pagină există reclame pentru Librăria „Modernă” Leon Blecher, drogheria „I. H. Rapapport”, magazinul „Au Bon Marche” etc. Presupunem că această publicație, mai târziu, și-a schimbat numele în „Bârladul”. Exemplarul face parte din colecția ziarul „Opinia Bârladului”, de la muzeul „V. Pârvan”, Bârlad. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |
_3188_10.12.2019_Fond_A6E648C9C2EE4DF39D0EF0472DAE15C6.jpg) | Oinia Bârladului | Datare: Sec. XX Dimensiuni: 47,5 x 31,5 cm Material: hârtie | Această gazetă independentă de informații - Anul I Nr. 3 din 1 Octombrie 1932 - apărea săptămânal. Nu este menționată tipografia. Redactorul acestui ziar era H. Lobeanu. Exemplarul de față are două pagini, care conțin articole referitoare la viața culturală și socială. Pe cea de-a doua pagină există reclame pentru diferite magazine sau produse. Presupunem că această publicație, mai târziu, și-a schimbat numele în „Bârladul”. Exemplarul face parte din colecția ziarul „Opinia Bârladului”, de la muzeul „V. Pârvan”, Bârlad. | Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad | Cimec |