Bombă zip
În domeniul informaticii, o bombă zip, cunoscută și sub denumirile de bombă de decompresie sau zip of death (ZOD), este un fișier arhivat rău intenționat, conceput pentru a bloca sau a face inutilizabil programul ori sistemul care îl procesează. Acesta este adesea utilizat pentru a dezactiva software-ul antivirus și pentru a crea o breșă prin care pot fi introduse programe malware mai tradiționale.[1]

O bombă zip permite programului să funcționeze aparent normal, însă, în loc să îi deturneze direct funcționarea, furnizează o arhivă care necesită o cantitate excesivă de timp, spațiu pe disc sau memorie pentru a fi dezarhivată.[2]
Majoritatea programelor antivirus moderne pot detecta dacă un fișier reprezintă o bombă zip, pentru a evita dezarhivarea acestuia.[3]
Detalii și utilizare
[modificare | modificare sursă]O bombă zip este, de regulă, un fișier de dimensiuni mici, pentru a fi ușor de distribuit și pentru a nu trezi suspiciuni. Totuși, atunci când fișierul este dezarhivat, conținutul său depășește resursele pe care sistemul le poate gestiona.
Un exemplu de bombă zip este fișierul 42.zip, un fișier ZIP de aproximativ 42 KB de date comprimate, care conține cinci niveluri de arhive ZIP imbricate în seturi de câte 16, fiecare arhivă de la nivelul inferior conținând un fișier de 4,3 gigaocteți (4294967295 octeți; 4 GiB - 1 B), rezultând un total de aproximativ 4,5 petaocteți (4503599626321920 octeți; 4 PiB - 1 MiB) de date necomprimate.[4] Această bombă zip este disponibilă public pentru descărcare online. În multe scanere antivirus sunt analizate doar câteva niveluri de recursivitate ale arhivelor, pentru a preveni atacuri care ar putea provoca o depășire de buffer(d), epuizarea memoriei sau depășirea unui timp de execuție acceptabil al programului. Bombele ZIP se bazează adesea pe repetarea unor fișiere identice pentru a obține rate extreme de compresie. Metodele de programare dinamică(d) pot fi utilizate pentru a limita parcurgerea unor astfel de arhive, astfel încât, la fiecare nivel, să fie urmărit recursiv un singur fișier, transformând efectiv creșterea exiponențială într-una liniară.
Există și fișiere ZIP care, odată decomprimate, generează copii identice ale lor.[5][6] O formă mai sofisticată de bombă zip exploatează specificațiile formatului ZIP și algoritmul de compresie Deflate(d) pentru a crea bombe fără a utiliza arhive imbricate, așa cum se întâmplă în cazul fișierului 42.zip.[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ at 14:35, John Leyden 23 Jul 2001. „DoS risk from Zip of death attacks on AV software?”. www.theregister.co.uk.
- ↑ Pelton, Joseph N (). Smart cities of today and tomorrow : better technology, infrastructure and security. Springer. ISBN 978-3-319-95822-4. OCLC 1097121557.
- ↑ Bieringer, Peter (). „AERAsec - Network Security - Eigene Advisories”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „42.zip”. unforgettable.dk. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „research!rsc: Zip Files All The Way Down”. research.swtch.com.
- ↑ „Quine.zip”.
- ↑ „A better zip bomb”. www.bamsoftware.com.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Busy beaver(d)