Sari la conținut

Bobbie, „câinele minune”

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bobbie
SpecieCâine
RasăMetis de Ciobănesc⁠(en)[traduceți]
SexMascul
Naștere1921
Deces1927 (6 ani)
Locul de odihnăOregon Humane Society
NaționalitateAmericană
Cunoscut pentruStrăbaterea a 4 105 km
de-a lungul Statelor Unite

Bobbie „câinele minune” (1921-1927), originar din statul american Oregon, a devenit faimos după ce a călătorit 4105 km[1] pentru a se întoarce la casa stăpânului său, în orașul Silverton⁠(en)[traduceți][2]. Mai este cunoscut și sub numele de Bobbie Silverton.

În 1923, în timpul unei vacanțe în Indiana împreună cu familia, Bobbie, un metis de Ciobănesc scoțian⁠(en)[traduceți] și Ciobănesc englezesc⁠(en)[traduceți] în vârstă de 2 ani, s-a îndepărtat de aceștia și s-a pierdut. După o căutare exhaustivă, familia îndurerată s-a reîntors acasă, în Oregon, nemaisperând să îl vadă vreodată. Șase luni mai târziu, Bobbie a apărut în pragul casei murdar și foarte slab, cu labele julite până la os. Toate semnele indicau faptul că a străbătut întregul drum pe jos.[3]

Încercarea prin care a trecut a presupus străbaterea a 4105 km de câmpie, deșert și munte, în timpul iernii, totul pentru a ajunge din nou acasă. După întoarcerea sa, Bobbie a ajuns rapid faimos. A devenit subiectul unor articole de ziar, inclusiv ''Ripley’s Believe It or Not!''⁠(en)[traduceți], cărți și filme[3][4], iar în 1924 și-a jucat propriul rol în filmul mut The Call of the West.[3][5] A primit sute de scrisori din toată lumea, i-au fost dăruite un ham și o zgardă încrustate cu bijuterii și chei ale orașelor.[3]

Decesul și moștenirea

[modificare | modificare sursă]

După moartea sa în 1927, Bobbie a fost înmormântat cu onoruri în cimitirul pentru animale al Oregon Humane Society din Portland. O săptămână mai târziu, Rin Tin Tin a depus o coroană la mormântul său[2][3], care este adăpostit de o căsuță pentru câini roșie și albă, primită cu ocazia unei apariții promoționale la Portland Home Show.[2] Pentru o vedere mai bună, piatra funerară a fost mutată în afara căsuței.[6]

Dovada de loialitate a lui Bobbie este celebrată în cursul paradei anuale din Silverton dedicată animalelor, care servește drept memento al locului special pe care animalele îl ocupă în viața oamenilor. Evenimentul a fost inaugurat la câțiva ani după moartea sa, iar în fruntea primei parade s-a aflat fiul său, Pal.[7] Un tablou de 21 de metri lungime care ilustrează povestea lui Bobbie face parte dintr-o serie de picturi murale care decorează pereții firmelor din Silverton.[8]

La sfârșitul anului 2012, ca urmare a convingerii populației că locul în care a fost înmormântat nu îi onorează viața și legătura cu orașul în care s-a născut, un grup de oameni din Silverton au luat inițiativa de a deshuma rămășițele lui Bobbie și de a le repatria, pentru comemorare.

  1. ^ Cifra este rezultatul bornelor kilometrice. Alte surse au raportat 4500 km. Ripley’s a estimat lungimea călătoriei la 4800 km.
  2. ^ a b c Brazier, G. F. (). Wager-Smith, Curtis, ed. „Bobbie - The Wonder Dog of Oregon”. Animal Pals. Philadelphia, Pennsylvania: Macrae Smith Company. City of Silverton, Oregono. 
  3. ^ a b c d e Stelljes, Susan. Bobbie the Wonder Dog în The Oregon Encyclopedia
  4. ^ „Bobbie, the Prodigal Dog”. Ripley's Believe it or Not. 
  5. ^ „Bobbie the Wonder Dog in The Call of the West. The Register-Guard. . 
  6. ^ „Grave of Bobbie the Wonder Dog Portland”. Roadside America. 
  7. ^ Hauser, Susan (mai 2010). „Oregon Day Trip: Silverton”. Sunset. 
  8. ^ Richard, Terry (). „Silverton wears its history on its walls”. The Oregonian.