Biserica Vovidenia din Galați

45°26′19″N 28°03′25″E / 45.4386°N 28.0569°E (Biserica Vovidenia din Galați)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica „Intrarea în Biserică” - Vovidenia
Poziționare
Coordonate45°26′19″N 28°03′25″E / 45.4386°N 28.0569°E ({{PAGENAME}})
Localitatemunicipiul Galați
Țara România
AdresaStr. Tăutu Logofăt 24
Edificare
ArhitectIon Cârja
Data finalizării1790, ref. 1865
Clasificare
Cod LMIGL-II-m-B-03070
Cod RAN75105.07

Biserica Vovidenia din Galați este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Galați, operă a arhitectului Ion Cârja.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 75105.07.[2]

Biserica „Intrarea în Biserică - Vovidenia” din Galati a fost ctitorita în anul 1790, de banul Ion Cârja. În acelasi an a fost sfintita de protopopul G. Avram. În timpul Revoluției din anul 1821 Biserica „Vovidenia” a fost arsa de catre turci, împreuna cu celelalte biserici din Galati. S-a reparat si s-a resfintit în anul 1823 de catre Gherasim Clipa, episcopul Romanului. Pâna în anul 1863 a servit drept catedrala a orasului Galati. În anul 1863, domnitorul Alexandru Ioan Cuza si doamna Elena Cuza au participat la slujba de Pasti la biserica Vovidenia. Alexandru Ioan Cuza a venit pentru ultima data la Galati, în mai 1865, la înmormântarea mamei sale, Sultana Cuza, înhumata în curtea bisericii Vovidenia. În anul 1873, la înmormântarea Domnitorului, osemintele Sultanei Cuza au fost duse la Ruginoasa si asezate în cavoul familiei. Biserica are plan triconc cu elemente arhitecturale si decorative specifice arhitecturii religioase moldovenesti. Pronaosul este acoperit cu o bolta în leagan, naosul este acoperit de turla Pantocrator care se micsoreaza treptat prin arce dublou. La exterior, biserica este încinsa cu un brâu median format din doua siruri de caramizi asezate pe colt. Cornisa este decorata cu ocnite. Fundatia este din bolovani de râu si beton, zidaria de caramida, sarpanta din lemn si învelitoare din tablă. În perioada 1951-1952 biserica a fost consolidata cu stâlpi si centuri din beton ca urmare a degradarilor provocate de seismul din anul 1977 iar în 1986 a fost refacuta turla Pantocrator.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
  3. ^ Lăcașe de cult, CIMEC