Barza, Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Barza
—  sat  —
Criscior.jpg
Barza se află în România
Barza
Barza
Barza (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°07′11″N 22°51′25″E / 46.11972°N 22.85694°E46°07′11″N 22°51′25″E / 46.11972°N 22.85694°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Hunedoara county CoA.png Hunedoara
ComunăCrișcior

SIRUTA87380

Altitudine287 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total168 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337201

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Barza este un sat în comuna Crișcior din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Toponimie[modificare | modificare sursă]

Numele „Barza“ este probabil de origine slavă („berza“ = „mesteacăn“).

Date geologice[modificare | modificare sursă]

Geologia zonei Brad (T.P.Ghiţulescu & M.Socolescu, 1941)

Zăcământul Barza face parte din categoria zăcămintelor de aur nativ și sulfuri polimetalice aurifere asociate vulcanismului neogen din Munții Metaliferi. Din punct de vedere genetic, zăcământul este filonian de tip hidrotermal. În jurul său și în interiorul corpurilor vulcanice se cunosc mai multe grupuri filoniene (Musariu, Ruda, Brădișor, Carpen, Cireșata, Plumb, Valea Arsului).

Exploatarea minieră Barza[modificare | modificare sursă]

Din acest zăcămȃnt au fost extrase în cursul ultimelor 2 secole importante cantități de minereu, de către următoarele firme:
- „Harkort’sche Bergwerke und Chemische Fabriken zu Schwelm und Harkorten A.G. zu Gotha“
- „Ruda 12 Apostel Gewerkschaft“
- „Societatea MICA”
- „Trustul Aurului”
- „Intreprinderea Minieră Barza”
- „Minvest

Mina Barza a cuprins un vast areal subteran, cu numeroase galerii, orizonturi și puțuri, grupate în sectoarele Ruda-Barza, Brădișor, Musariu și Valea Morii, toate în legătură unele cu altele.

Mina avea mai multe orizonturi: sectorul Musariu avea 24 orizonturi, Brădișor 9 orizonturi, Valea Morii 13 orizonturi etc, legate între ele prin puțuri. Cu peste 70 km de galerii si 11 guri de intrare în galerii, mina Barza a fost un adevărat labirint de galerii și puțuri.

Date despre unele din cele 11 galerii, cu ieșire la suprafață:
- Victor (1 Mai) (346 m altitudine, galeria principală de colectare și transport spre suprafață a minereurilor din întreaga mină). Coordonatele gurii de intrare în galeria principală Victor (1 Mai): 46.106181 22.847408
- Ludwig (Ludovic) și Maria (ambele deserveau sectorul Musariu)
- Ana (426 m altitudine, în apropiere se aflau „Treptele Romane”)
- Drei Könige (Trei Regi, 466 m altitudine)
- Zwölf-Apostel (12 Apostoli, 496 m altitudine)
- Ferdinand (304 m altitudine, deservea sectorul Valea Morii)
- Franziska (deservea sectorul Valea Arsului)

Minereul brut a fost transportat la suprafață prin galeria principală Victor (ulterior 1 Mai), situată la 1,2 km sud de Gurabarza, de unde a fost dus cu funicularul la „Uzina de Preparare Gurabarza“ (construită în anul 1897) unde au fost extrase importante cantități de aur, argint, zinc, cupru și sulf.

Transportul minereului de la mina Barza la Uzina de Preparare Gurabarza s-a făcut cu un funicular în lungime de 1260 m, pe o singură linie între 1897-1962, și pe două linii între 1962-1991.

Producția de aur[modificare | modificare sursă]

Nu se cunosc date sigure asupra cantităților de aur extrase anual din mina Barza în ultimele 2 secole. Pȃnă la instaurarea comunismului, toate societățile au finanțat întreaga producție din propriul buget, fără a apela la subvenții de la stat. In timpul comunismului producția de aur a fost în mod neeconomic subvenționată exclusiv de stat, cu mari pierderi financiare.

Inchiderea minelor de la Barza[modificare | modificare sursă]

Decizia și motivarea închiderii multor mine din Romȃnia, printre care și a celor de la Barza, s-a făcut prin Hotărȃrea nr. 615 din 21 aprilie 2004 a guvernului, de aprobare a strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.411 din 7 mai 2004.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • en The Contribution of „Ruda 12 Apostoli” Mining Association in Brad to the Development of Transylvanian Gold Mining between 1884-1921, Baron Mircea, ANNALS OF THE UNIVERSITY OF PETROȘANI - ECONOMICS, VOL. XII - PART I, 2012
  • fr Étude géologique et miniére des Monts Métallifères (Quadrilatére aurifére et régions environnantes), Toma Petre Ghițulescu, Mircea Socolescu, An. XXI, 185-460, București, 1941
  • Minele de aur din Brad și Săcărâmb, Pușcașiu V. și Motaș C.I., A.M.R. II, nr. 4, 1919
  • de Die Golderzlagerstätten und Goldbergbau der Rudaer Zwölf Apostel Gewerkschaft zu Brad in Siebenbürgen, Schumacher F., Bureau für praktische Geologie, Berlin, 1912
  • Băile de aur de la Brad, Suciu T., Anuarul XXXVIII al Gimnaziului român greco-catolic din Brad, Tiparul Tipografiei arhidiecezene Sibiu, 1914

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]