Bakir Izetbegović

Date personale
Bakir Izetbegović

Născut	28 iunie 1956 (68 de ani)^[2] Sarajevo, Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina, RSF Iugoslavia
Părinți	Alija Izetbegovici
Cetățenie	Bosnia și Herțegovina Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Religie	islam Islamul sunit
Ocupație	politician
Limbi vorbite	limba bosniacă limba engleză
Member of the House of Peoples of Bosnia and Herzegovina
În funcție 25 februarie 2019 – 16 februarie 2023
Președinte al Președinției Bosniei și Herțegovinei
În funcție 17 martie 2018 – 20 noiembrie 2018
Precedat de	Dragan Čović[*]
Succedat de	Milorad Dodik
În funcție 17 martie 2016 – 17 noiembrie 2016
Succedat de	Mladen Ivanić[*]
În funcție 10 martie 2014 – 17 noiembrie 2014
Precedat de	Željko Komšić
În funcție 10 martie 2012 – 10 noiembrie 2012
Succedat de	Nebojša Radmanović[*]
Bosniak Member of the Presidency of Bosnia and Herzegovina[*]
În funcție 10 noiembrie 2010 – 20 noiembrie 2018
Precedat de	Haris Silajdžić[*]
Succedat de	Šefik Džaferović[*]
Reprezentant al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
În funcție 16 aprilie 2007 – 24 ianuarie 2011^[1]
Poslanik u Predstavničkom domu Parlamentarne skupštine Bosne i Hercegovine
În funcție 6 noiembrie 2006 – 10 noiembrie 2010
Member of House of Representatives of the Federation of Bosnia and Herzegovina
În funcție 28 octombrie 2002 – 6 noiembrie 2006

Partid politic	Partidul Acțiunii Democratice[*]
Alma mater	Universitatea din Sarajevo[*]
Semnătură

Modifică date / text

Bakir Izetbegović (n. 28 iunie 1956, Sarajevo, Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina, RSF Iugoslavia) este un politician bosniac. În perioada 2010-2018 a fost membrul bosniac al președinției tripartite a Bosniei-Herțegovina și este președintele Partidului Acțiunea Democratică (SDA).

Formarea profesională

Bakir Izetbegović s-a născut la Sarajevo în 28 iunie 1956. Este fiul primului președinte al statului independent Bosnia și Herțegovina, Alija Izetbegović.^[3]

A urmat studiile primare și secundare la Sarajevo și a absolvit Facultatea de Arhitectură a Universității din Sarajevo în 1981. Din 1982 până în 1992 Izetbegović a lucrat pe post de consultant la o firmă de consultanță în arhitectură.

A fost implicat în numeroase activități sociale - a fost membru al Consiliului de administrație al clubului de fotbal FK Sarajevo, membru al consiliului de administrație al clubului de baschet „Bosna”, membru al consiliului de administrație al Societății Umanitare Musulmane „Merhamet” și membru al Consiliului Comunității Islamice din Bosnia și Herțegovina.

Cariera politică

Tatăl său l-a angajat asistent personal pentru a-l forma ca viitor lider bosniac.^[4] Bakir Izetbegović a intrat în politică în anul 2000 și, după ce a fost deputat în două adunări regionaleă, a fost ales în Parlamentul Bosniei și Herțegovinei în 2006. În mai 2015 a devenit președinte al Partidului Acțiunea Democratică.

Din 1991 până în 2003 a ocupat funcția de director al Institutului de Construcții din cantonul Sarajevo. El a devenit adjunct al șefului grupului SDA în consiliul regional al cantonului Sarajevo în 2000, continuându-și treptat cariera politică în organisme legislative de nivel superior - în Camera Reprezentanților a Federației Bosniei și Herțegovinei din 2002 până în 2006 și în Camera Reprezentanților a Adunării Parlamentare a Bosniei și Herțegovinei din 2006 până în 2010. El a devenit, de asemenea, președintele Delegației Adunării Parlamentare a Bosniei și Herțegovinei în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Izetbegović este membru al Partidului Acțiunea Democratică din 1990 și membru al conducerii din 2002. La alegerile generale din octombrie 2010 a fost ales de populația bosniacă în funcția de membru al Președinției Bosniei și Herțegovinei. În octombrie 2014 a fost reales în funcție. Potrivit sistemului rotativ al Președinției Bosniei și Herțegovinei, Izetbegović a deținut în patru rânduri funcția de președinte al președinției Bosniei și Herțegovinei (2012, 2014, 2016 și 2018).

În noiembrie 2017 membrul Președinției Bosniei și Herțegovinei Bakir Izetbegović a amenințat că va fi război dacă Republica Srpska optează pentru proclamarea independenței și, în același timp, a făcut declarația controversată că Bosnia și Herțegovina ar trebui să recunoască independența statului Kosovo.^[5] La 22 noiembrie 2017 a avut loc o discuție pe această temă la emisiunea TV Globalno de la postul RTV BN.^[6]

Primul mandat de membru al președinției

La alegerile generale din 2010 Izetbegović a fost ales membrul bosniac al Președinției Bosniei și Herțegovinei. Izetbegović a ieșit primul din cei nouă candidați, cu 35% din voturi. Fahrudin Radončić a obținut 31% din voturi, iar Haris Silajdžić a câștigat 25% din voturi, iar ceilalți candidați au obținut împreună restul de 9% din voturile exprimate.

Al doilea mandat de membru al președinției

La alegerile generale din 2014 Izetbegović a obținut 247.235 de voturi, adică 32,8% din total. El a fost urmat de Fahrudin Radončić (26,7%) și Emir Suljagić (15,1%). Alți șapte candidați au împărțit restul de 25% din voturile exprimate.

Sfârșitul președinției

La 7 octombrie 2018 Šefik Džaferović, membru al Partidului Acțiunea Democratică al lui Izetbegović, a câștigat alegerile prezidențiale și i-a succedat lui Izetbegović ca membru bosniac al Președinției Bosniei și Herțegovinei.^[7]^[8]

Note

^ http://www.assembly.coe.int/nw/xml/AssemblyList/MP-Details-EN.asp?MemberID=5964 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Bakir Izetbegovic, Munzinger Personen, accesat în 9 octombrie 2017
^ Carmichael, Cathie (2015), A Concise History of Bosnia, Greenwood Publishing Group, p. 178, ISBN 1316395294
^ „Iznenadit ćete se: Znate li šta je Bakir Izetbegović radio tokom rata u BiH?”. 15 aprilie 2018.
^ „Bosnian Serbs Threaten Walkout Over Izetbegovic Statement”. Balkan Insight. 14 noiembrie 2017.
^ „Da li je moguća nezavisnost RS?”. RTV BN.
^ News, ABC. „The Latest: Partial tally has nationalist Bosnian Serb ahead”.
^ Zuvela, Maja. „Nationalist Serb, Bosniak leaders win Bosnia's presidential vote”.

Funcții politice
Predecesor: Haris Silajdžić	Membru bosniac al Președinției Bosniei și Herțegovinei 2010–2018	Succesor: Šefik Džaferović
Predecesor: Željko Komšić	Președinte al Președinției Bosniei și Herțegovinei 2012	Succesor: Nebojša Radmanović
Predecesor: Željko Komšić	Președinte al Președinției Bosniei și Herțegovinei 2014	Succesor: Mladen Ivanić
Predecesor: Dragan Čović	Președinte al Președinției Bosniei și Herțegovinei 2016	Succesor: Mladen Ivanić
Predecesor: Dragan Čović	Președinte al Președinției Bosniei și Herțegovinei 2018	Succesor: Milorad Dodik

[6dcd9d29da1635c7e75304cbb5c4f020-1] ttp://www.assembly.coe.int/nw/xml/AssemblyList/MP-Details-EN.asp?MemberID=5964 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[67206f582db92ce21cd88fee16f03108-2] Bakir Izetbegovic, Munzinger Personen, accesat în 9 octombrie 2017

[3] Carmichael, Cathie (2015), A Concise History of Bosnia, Greenwood Publishing Group, p. 178, ISBN 1316395294

[4] „Iznenadit ćete se: Znate li šta je Bakir Izetbegović radio tokom rata u BiH?”. 15 aprilie 2018.

[5] „Bosnian Serbs Threaten Walkout Over Izetbegovic Statement”. Balkan Insight. 14 noiembrie 2017.

[6] „Da li je moguća nezavisnost RS?”. RTV BN.

[7] News, ABC. „The Latest: Partial tally has nationalist Bosnian Serb ahead”.

[8] Zuvela, Maja. „Nationalist Serb, Bosniak leaders win Bosnia's presidential vote”.

[2]

[1]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]