Vizualizare sursă pentru „Australia”

{{despre|o țară|continentul cu același nume|Australia (continent)|alte sensuri|Australia (dezambiguizare)}}
{{Infocaseta Țară
| nume_convențional = Australia
| nume_nativ =
| nume_genitiv = Australiei
| imagine_drapel = Flag of Australia.svg
| imagine_stemă = Coat of Arms of Australia.svg
| deviză = 
| imn = {{centrat|''[[Advance Australia Fair]]'' <small>(engleză)</small><br />[[Fișier:U.S. Navy Band, Advance Australia Fair (abridged).oga]]'<br>''[[Imnul Regal|Imn Regal]]:''' ''[[God Save the King]]''}}
| imagine_hartă = AUS orthographic.svg
| descriere_hartă = Amplasarea '''Australiei''' (verde)
| capitală = [[Canberra]]
| latd = 35 | latm = 18,48 | latNS = S | longd = 149 | longm = 7,47 | longEW = E
| cel_mai_mare_oraș = [[Sydney]]
| limbi_oficiale = [[Limba engleză|engleză]]
| etnonim = australian <small>(m.)</small>, australiancă <small>(f.)</small>,<br />australieni <small>(pl.)</small>
| aderareUEdată = 
| sistem_politic = [[Monarhie constituțională]]
| titlu_conducător1 = Rege
| titlu_conducător2 = Guvernator-general
| titlu_conducător3 = Prim-ministru 
| titlu_conducător4 =  
| titlu_conducător5 =  
| nume_conducător1 = [[Charles al III-lea]]
| nume_conducător2 = [[Sam Mostyn]]
| nume_conducător3 = [[Anthony Albanese]]
| nume_conducător4  = 
| nume_conducător5 = 
| tip_suveranitate = Independență
| notă_suveranitate =
| eveniment_fondare1 = Constituția Australiei
| dată_fondare1 = [[1 ianuarie]] [[1901]]
| eveniment_fondare2 = Statut de [[City of Westminster|Westminster]]
| dată_fondare2 = [[11 decembrie]] [[1931]]
| eveniment_fondare3 = Actul Australian
| dată_fondare3 = [[3 martie]] [[1986]]
| eveniment_fondare4 = 
| dată_fondare4 = 
| eveniment_fondare5 =  
| dată_fondare5 = 
| eveniment_fondare6 = 
| dată_fondare6 = 
| suprafață_loc = 6
| suprafață_km2 = 7 617 930
| procentaj_apa = 1
| populație_estimare_an = 
| populație_estimare = 
| populație_estimare_loc = 51
| populație_recensământ_an = 
| populație_recensământ = 
| densitate_populație_km2 = 3,3
| densitate_populație_loc = 233
| PIB_an = 2018
| PIB_PPC = 1 313 miliarde [[Dolar american|USD]]<ref name=imf2>{{cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=70&pr.y=7&sy=2018&ey=2018&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=193%2C946%2C122%2C137%2C124%2C546%2C156%2C181%2C423%2C138%2C935%2C196%2C128%2C142%2C939%2C182%2C172%2C359%2C132%2C135%2C134%2C576%2C174%2C936%2C532%2C961%2C176%2C184%2C178%2C144%2C436%2C146%2C136%2C528%2C158%2C112%2C542%2C111%2C941&s=NGDPD%2CPPPGDP%2CNGDPDPC%2CPPPPC&grp=0&a= |title=Australia|work=IMF website|publisher=International Monetary Fund|location=Washington, D.C.|accessdate=22 April 2018}}</ref>
| PIB_PPC_loc = 19
| PIB_PPC_pe_locuitor = 52 191 USD<ref name=imf2/>
| PIB_PPC_pe_locuitor_loc = 17
| PIB_nominal = 1 500 miliarde USD<ref name=imf2/>
| PIB_nominal_loc = 13
| PIB_nominal_an = 2018
| PIB_nominal_pe_locuitor = 59 655 USD<ref name=imf2/>
| PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 10
| IDU_an = 2017
| IDU = {{increase}}0,939<ref name="HDI">{{cite web|url=http://hdr.undp.org/en/indicators/137506|title=Human Development Reports – Human Development Index (HDI)|year=2018|publisher=United Nations|accessdate=8 December 2018}}</ref>
| IDU_loc = 3
| IDU_categorie = <span style="color:#090;">foarte&nbsp;înalt</span>
| Gini = 30,3<ref>{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2172.html|title=Distribution of family income&nbsp;– Gini index|work=The World Factbook|publisher=CIA|accessdate=2018-12-08|archive-date=2009-05-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20090513124910/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2172.html|dead-url=yes}}</ref>
| Gini_an = 2008
| Gini_categorie = <span style="color:#fc0;">medium</span>
| monedă = [[Dolar australian|Dolarul australian]]
| monedă_iso = AUD
| fus_orar = [[UTC+8]] <small>(Australia de Vest)</small><br />[[UTC+9:30]] <small>(Australia de Sud, Teritoriul de Nord)</small><br />[[UTC+10]] <small>(Australian Capital Territory, Noul Wales de Sud, Queensland, Tasmania, Victoria)</small>
| utc = 
| fus_orar_ODV = [[UTC+10:30]] <small>(Australia de Sud, Teritoriul de Nord)</small><br />[[UTC+11]] <small>(Australian Capital Territory, Noul Wales de Sud, Tasmania, Victoria)</small>
| utc_ODV = 
| prefix_telefonic = +61
| domeniu_internet = [[.au]]
| iso3166-2 = AU
| note = 
}}

'''Australia''' ({{Pronunție}}), oficial '''Uniunea Australiei''',<ref>{{cite web |url=https://canberra.mae.ro/node/484 |title=Date generale |work=Ambasada României în Australia}}</ref> este o țară ce ocupă în întregime [[Australia (continent)|continentul cu același nume]], insula [[Tasmania]] și alte [[Lista insulelor Australiei|insule mai mici]]. Este cea de-[[Lista țărilor după suprafață|a șasea țară în lume după mărime]], ocupând 7.617.930&nbsp;km², și cea mai mare țară din [[Oceania]] și [[Australasia]]. Australia este cel mai vechi,<ref>{{cite journal|author=Korsch RJ. |display-authors=et al |year=2011 |title=Australian island arcs through time: Geodynamic implications for the Archean and Proterozoic |journal=Gondwana Research|volume=19|issue=3|pages=716–734|doi=10.1016/j.gr.2010.11.018|bibcode=2011GondR..19..716K  | issn = 1342-937X}}</ref> cel mai plat<ref>{{cite news |url=https://www.smh.com.au/news/National/Map-from-above-shows-Australia-is-a-very-flat-place/2005/01/21/1106110947946.html |title=Map from above shows Australia is a very flat place |date=21 January 2005 |last=Macey |first=Richard |work=[[The Sydney Morning Herald]] |access-date=5 April 2010|issn=0312-6315|oclc=226369741}}</ref> și cel mai uscat continent locuit,<ref>{{cite web |url=https://www.australia.gov.au/about-australia/our-country/the-australian-continent |title=The Australian continent |publisher=Bureau of Meteorology |access-date=13 August 2018 |archive-date=2020-04-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200417071948/https://www.australia.gov.au/about-australia/our-country/the-australian-continent |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.ga.gov.au/scientific-topics/national-location-information/landforms/deserts |title=Deserts |work=Geoscience Australia |publisher=Australian Government |access-date=13 August 2018 |date=15 May 2014}}</ref> cu cele mai puțin fertile soluri.<ref>{{cite web |url=http://www.abc.net.au/quantum/info/q95-19-5.htm |title=A Chat with Tim Flannery on Population Control |last=Kelly |first=Karina |publisher=[[Australian Broadcasting Corporation]] |date=13 September 1995 |access-date=23 April 2010 |url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20100113095438/http://www.abc.net.au/quantum/info/q95-19-5.htm |archive-date=13 January 2010}} "Well, Australia has by far the world's least fertile soils".</ref><ref>{{cite web |title=Damaged Dirt |work=[[The Advertiser (Adelaide)|The Advertiser]] |last=Grant |first=Cameron |url=http://www.1degree.com.au/files/AdvertiserPartworks_Part3_Page8.pdf?download=1&filename=AdvertiserPartworks_Part3_Page8.pdf |archive-url=https://web.archive.org/web/20110706100423/http://www.1degree.com.au/files/AdvertiserPartworks_Part3_Page8.pdf?download=1&filename=AdvertiserPartworks_Part3_Page8.pdf |archive-date=6 July 2011 |date=August 2007 |access-date=23 April 2010 |quote=Australia has the oldest, most highly weathered soils on the planet.}}</ref> Este o țară [[Țară megadiversă|megadiversă]], iar dimensiunile sale îi conferă o mare varietate de peisaje și climate, cu [[Deșerturile Australiei|deșerturi]] în centru, [[Pădurile Australiei|păduri tropicale]] în nord-est și [[Listă de munți din Australia|lanțuri muntoase]] în sud-est.

[[Australienii indigeni]] locuiesc pe continent de aproximativ 65.000 de ani.<ref name="ClarksonJacobs2017">{{cite journal|last1=Clarkson|first1=Chris|last2=Jacobs|first2=Zenobia|last3=Marwick|first3=Ben|last4=Fullagar|first4=Richard|last5=Wallis|first5=Lynley|last6=Smith|first6=Mike|last7=Roberts|first7=Richard G.|last8=Hayes|first8=Elspeth|last9=Lowe|first9=Kelsey|last10=Carah|first10=Xavier|last11=Florin|first11=S. Anna|last12=McNeil|first12=Jessica|last13=Cox|first13=Delyth|last14=Arnold|first14=Lee J.|last15=Hua|first15=Quan|last16=Huntley|first16=Jillian|last17=Brand|first17=Helen E. A.|last18=Manne|first18=Tiina|last19=Fairbairn|first19=Andrew|last20=Shulmeister|first20=James|last21=Lyle|first21=Lindsey|last22=Salinas|first22=Makiah|last23=Page|first23=Mara|last24=Connell|first24=Kate|last25=Park|first25=Gayoung|last26=Norman|first26=Kasih|last27=Murphy|first27=Tessa|last28=Pardoe|first28=Colin|title=Human occupation of northern Australia by 65,000 years ago|journal=Nature|volume=547|issue=7663|year=2017|pages=306–310|issn=0028-0836|doi=10.1038/nature22968|pmid=28726833|bibcode=2017Natur.547..306C|hdl=2440/107043|s2cid=205257212|hdl-access=free}}</ref> [[Explorarea maritimă europeană a Australiei]] a pornit la începutul secolului al XVII-lea, odată cu sosirea exploratorilor [[Provinciile Unite|neerlandezi]]. În 1770, jumătatea estică a Australiei a fost revendicată de [[Marea Britanie]] și și a început să colonizeze aceste teritorii prin [[Deportare|deportările penale]] spre colonia [[Noul Wales de Sud]] începând cu [[26 ianuarie]] [[1788]], dată care a devenit [[Ziua Națională a Australiei|ziua națională a Australiei]]. Populația europeană a crescut în mod constant în deceniile următoare, iar până la [[Goana după aur din Australia|goana după aur]] din anii 1850, cea mai mare parte a continentului fusese explorată de coloniștii europeni și alte cinci [[Teritoriile britanice de peste mări|colonii ale Coroanei]] au fost stabilite. Pe [[1 ianuarie]] [[1901]] cele 6 colonii au format împreună o federație, constituind Commonwealth-ul Australian. De atunci, Australia menține un [[sistem politic]] stabil, bazat pe [[democrație liberală]] ce funcționează ca o democrație federală parlamentară și [[monarhie constituțională]].

Din punct de vedere politic, Australia este o [[monarhie constituțională]] [[Sistem parlamentar|parlamentară]] [[Federalism|federală]], formată din [[State și teritorii ale Australiei|6 state și mai multe teritorii]]. Populația Australiei, de aproape 26 de milioane de locuitori,<ref name="popclock"/> este foarte urbanizată și puternic concentrată pe coasta de est.<ref>{{cite web |url=http://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/Lookup/by%20Subject/1301.0~2012~Main%20Features~Geographic%20distribution%20of%20the%20population~49|title= Geographic Distribution of the Population |access-date= 1 December 2012 |date=24 May 2012}}</ref> [[Canberra]] este capitala țării, în timp ce [[Lista orașelor din Australia după populație|cele mai mari cinci orașe]] sunt [[Sydney]], [[Melbourne]], [[Brisbane]], [[Perth]] și [[Adelaide]]. [[Demografia Australiei]] a fost modelată de [[Istoria imigrației în Australia|secole de imigrație]], [[Imigrația în Australia|imigranții]] reprezentând 30% din populația țării,<ref name="auto1">{{cite news |url=https://www.abs.gov.au/statistics/people/population/migration-australia/2019-20#australia-s-population-by-country-of-birth|title=Main Features – Australia's Population by Country of Birth|publisher=[[Commonwealth of Australia]] |agency=[[Australian Bureau of Statistics]] |date=23 April 2021 |work=3412.0 – Migration, Australia, 2019–20}}</ref> cea mai mare proporție dintre marile națiuni occidentale.<ref>{{Cite web|title=United Nations Population Division &#124; Department of Economic and Social Affairs|url=https://www.un.org/en/development/desa/population/migration/data/estimates2/estimates19.asp|access-date=2022-01-15|website=www.un.org|language=EN}}</ref> Resursele naturale abundente ale Australiei și relațiile comerciale internaționale bine dezvoltate sunt esențiale pentru economia țării, care își generează veniturile din diverse surse, inclusiv servicii, [[Mineritul în Australia|exporturi miniere]], [[Sectorul bancar în Australia|sectorul bancar]], [[Industria prelucrătoare în Australia|industria prelucrătoare]], [[Agricultura în Australia|agricultură]] și educație internațională.<ref>{{cite book |last=Cassen |first=Robert |author-link=Robert Cassen|title=Rich Country Interests and Third World Development |publisher=Taylor & Francis |year=1982 |location=United Kingdom |isbn=978-0-7099-1930-8}}</ref><ref>{{cite web |url=http://finance.ninemsn.com.au/newsbusiness/8362821/australia-wealthiest-nation-in-world-report |title=Australia, wealthiest nation in the world |date=20 October 2011 |access-date=24 July 2012 |url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20120721013637/http://finance.ninemsn.com.au/newsbusiness/8362821/australia-wealthiest-nation-in-world-report |archive-date=21 July 2012 }}</ref><ref>{{cite news|url=https://www.smh.com.au/executive-style/luxury/australians-the-worlds-wealthiest-20111101-1mt2r.html |title=Australians the world's wealthiest |date=31 October 2011 |access-date=24 July 2012 |work=The Sydney Morning Herald}}</ref>

Fiind o [[Țară dezvoltată|țară foarte dezvoltată]] și una dintre cele mai bogate, Australia este cea de-a [[Lista țărilor după PIB|13-a economie a lumii]] după mărime și este pe-al [[Lista țărilor după PIB|zecelea loc]] după venitul pe cap de locuitor. După cheltuielile din domeniul militar, Australia se află pe [[Lista țărilor după cheltuielile militare|locul 13]].<ref>{{cite web |title=Trends in World Military Expenditure, 2017 |url=https://www.sipri.org/sites/default/files/2018-04/sipri_fs_1805_milex_2017.pdf |website=www.sipri.org}}</ref> Fiind pe-[[Lista țărilor după indicele dezvoltării umane|al optulea loc]] după indicele dezvoltării umane,<ref>Data refer mostly to the year 2017. [https://web.archive.org/web/20150906100138/http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2015/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=39&pr.y=6&sy=2012&ey=2012&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=512%2C668%2C914%2C672%2C612%2C946%2C614%2C137%2C311%2C962%2C213%2C674%2C911%2C676%2C193%2C548%2C122%2C556%2C912%2C678%2C313%2C181%2C419%2C867%2C513%2C682%2C316%2C684%2C913%2C273%2C124%2C868%2C339%2C921%2C638%2C948%2C514%2C943%2C218%2C686%2C963%2C688%2C616%2C518%2C223%2C728%2C516%2C558%2C918%2C138%2C748%2C196%2C618%2C278%2C522%2C692%2C622%2C694%2C156%2C142%2C624%2C449%2C626%2C564%2C628%2C565%2C228%2C283%2C924%2C853%2C233%2C288%2C632%2C293%2C636%2C566%2C634%2C964%2C238%2C182%2C662%2C453%2C960%2C968%2C423%2C922%2C935%2C714%2C128%2C862%2C611%2C135%2C321%2C716%2C243%2C456%2C248%2C722%2C469%2C942%2C253%2C718%2C642%2C724%2C643%2C576%2C939%2C936%2C644%2C961%2C819%2C813%2C172%2C199%2C132%2C733%2C646%2C184%2C648%2C524%2C915%2C361%2C134%2C362%2C652%2C364%2C174%2C732%2C328%2C366%2C258%2C734%2C656%2C144%2C654%2C146%2C336%2C463%2C263%2C528%2C268%2C923%2C532%2C738%2C944%2C578%2C176%2C537%2C534%2C742%2C536%2C866%2C429%2C369%2C433%2C744%2C178%2C186%2C436%2C925%2C136%2C869%2C343%2C746%2C158%2C926%2C439%2C466%2C916%2C112%2C664%2C111%2C826%2C298%2C542%2C927%2C967%2C846%2C443%2C299%2C917%2C582%2C544%2C474%2C941%2C754%2C446%2C698%2C666&s=NGDPDPC&grp=0&a= World Economic Outlook Database, October 2018], [[International Monetary Fund]]. Accessed on 1 April 2019.</ref> Australia ocupă printre primele locuri în lume după multe alte performanțe precum [[calitatea vieții]], [[sănătate]], [[educație]], libertate economică și protecția [[Drepturile omului|drepturilor civile]] și a celor politice.<ref name="World Audit">{{cite web |url=http://www.worldaudit.org/countries/australia.htm|title=Australia: World Audit Democracy Profile |work=WorldAudit.org |access-date=5 January 2008 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071213032213/http://www.worldaudit.org/countries/australia.htm |archive-date=13 December 2007 |url-status=dead}}</ref> Australia este țară-membră a [[G20]], [[OECD]], [[WTO]], [[APEC]], [[ONU]], [[Comunitatea Națiunilor|Comunității Națiunilor]], [[ANZUS]], [[Forumul insulelor din Pacific]].

== Etimologie ==
[[Fișier:Flinders View of Port Jackson taken from South Head.jpg|thumb|left|Un desen ce reprezintă [[Port Jackson]] (locul unde mai târziu va fi situat orașul [[Sydney]]) înaintea sosirii europenilor, văzută din South Head. (Din ''A Voyage around Terra Australis''.)]]
Cel mai probabil, numele provine de la termenul din [[Limba latină|latină]] „''[[Terra Australis|terra australis]]''”, un termen ce făcea referire la un continent imaginar ce ocupa întreaga [[Emisfera sudică|Emisferă sudică]].<ref>{{Cite web|title=australia &#124; Etymology, origin and meaning of the name australia by etymonline|url=https://www.etymonline.com/word/australia|access-date=2022-01-15|website=www.etymonline.com|language=en}}</ref> Cuvântul „Australia” a fost folosit pentru prima oară într-o scriere în limba engleză: „A note of Australia del Espiritu Santo” scrisă de Master Hakluyt în [[1625]].

Până la începutul secolului al XIX-lea, Australia a fost cunoscută sub numele de ''[[Noua Olandă (Australia)|Noua Olandă]]'', un nume aplicat pentru prima dată de exploratorul neerlandez [[Abel Tasman]] în 1644 (''Nieuw-Holland'') și anglicizat ulterior. ''Terra Australis'' a mai cunoscut o utilizare ocazională, cum ar fi în textele științifice.] Numele ''Australia'' a fost popularizat de exploratorul [[Matthew Flinders]], care a spus că este „mai plăcut pentru ureche și o asimilare cu numele celorlalte mari porțiuni ale Pământului.”<ref>Flinders, Matthew (1814) ''[[A Voyage to Terra Australis]]'' G. and W. Nicol</ref> Mai mulți cartografi timpurii celebri au folosit, de asemenea, cuvântul Australia pe hărți. [[Gerardus Mercator]] a folosit sintagma ''climata australia'' pe harta sa dublă cordiformă a lumii din 1538, la fel ca și [[Gemma Frisius]], care a fost profesorul și colaboratorul lui Mercator, pe propria sa hartă murală cordiformă din 1540. Australia apare într-o carte de astronomie a lui Cyriaco Jacob zum Barth, publicată la Frankfurt am Main în 1545.<ref>{{Cite web|last1=Clarke|first1=Jacqueline|last2=Clarke|first2=Philip|title=Putting 'Australia' on the map|url=http://theconversation.com/putting-australia-on-the-map-29816|access-date=2022-01-15|website=The Conversation|language=en}}</ref> Prima dată când ''Australia'' pare să fi fost folosită oficial a fost în aprilie 1817, când guvernatorul [[Lachlan Macquarie]] a confirmat primirea hărților Australiei realizate de Flinders de la lordul Bathurst.<ref>{{cite news|url=http://nla.gov.au/nla.news-article58549315|title=Who Named Australia?|newspaper=The Mail (Adelaide, South Australia)|location=Adelaide|date=11 February 1928 |access-date=14 February 2012|page=16|publisher=National Library of Australia}}</ref> În decembrie 1817, Macquarie a recomandat Biroului Colonial ca acesta să fie adoptat în mod oficial.<ref>Weekend Australian, 30–31 December 2000, p. 16</ref> În 1824, Amiralitatea a fost de acord ca continentul să fie cunoscut oficial sub acest nume.<ref>{{cite book|last=Department of Immigration and Citizenship |title=Life in Australia|publisher=Commonwealth of Australia|year=2007|page=11|isbn=978-1-921446-30-6|url=http://www.immi.gov.au/living-in-australia/values/book/english/lia_english_part1.pdf|access-date=30 March 2010|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20091017070336/http://www.immi.gov.au/living-in-australia/values/book/english/lia_english_part1.pdf|archive-date=17 October 2009}}</ref> Prima utilizare oficială publicată a noului nume a avut loc odată cu publicarea în 1830 a ''The Australia Directory'' de către [[Biroul Hidrografic al Regatului Unit|Biroul Hidrografic]].<ref>{{Cite book|last=Coman|first=Brian J.|url=https://books.google.com/books?id=P5m4zNxaaSUC&pg=PA40|title=A Loose Canon: Essays on History, Modernity and Tradition|date=2007|publisher=Connor Court Publishing Pty Ltd|isbn=978-0-9802936-2-3|language=en}}</ref>

Printre denumirile colocviale ale Australiei se numără „Oz” și ''the Land Down Under''" (de obicei prescurtat doar la „Down Under”). Alte epitete includ „Marele Ținut Sudic”, „Țara Norocoasă”, „Țara Arsă de Soare” și „Țara Mare și Maro”. Ultimele două derivă amândouă din poemul „Țara mea” din 1908 al lui [[Dorothea Mackellar]].<ref>{{Cite web|last1=School|first1=Head of|last2=admin.hal@anu.edu.au|title=Australian National Dictionary Centre|url=https://slll.cass.anu.edu.au/centres/andc|access-date=2022-01-15|website=ANU School of Literature, Languages and Linguistics|language=en}}</ref>

== Istorie ==
=== Populația indigenă ===
[[File:Bradshaw rock paintings.jpg|thumb|upright=1.0|right|Arta rupestră aborigenă din regiunea Kimberley din Australia de Vest]]
Se știe că locuirea umană a continentului australian a început acum aproximativ 65.000 de ani,<ref name="ClarksonJacobs2017"/><ref name="Nunn2018">{{cite book|first=Patrick|last=Nunn|title=The Edge of Memory: Ancient Stories, Oral Tradition and the Post-Glacial World|url=https://books.google.com/books?id=Z4xaDwAAQBAJ&pg=PT16|year=2018|publisher=Bloomsbury Publishing|isbn=978-1-4729-4327-9|page=16}}</ref><ref name="FaganDurrani2018">{{cite book |first1=Brian M.|last1=Fagan|first2=Nadia|last2=Durrani|title=People of the Earth: An Introduction to World Prehistory|url=https://books.google.com/books?id=W0NvDwAAQBAJ&pg=PT250|year=2018|publisher=Taylor & Francis|isbn=978-1-351-75764-5|pages=250–253}}</ref> odată cu migrarea oamenilor pe [[Pod terestru|poduri terestre]] și traversări maritime scurte din ceea ce este astăzi [[Asia de Sud-Est]].<ref name="Oppenheimer2013">{{cite book |url=https://books.google.com/books?id=VQQvDwAAQBAJ&pg=PP111|title=Out of Eden: The Peopling of the World|first=Stephen|last=Oppenheimer|date=2013|publisher=Little, Brown Book Group|isbn=978-1-78033-753-1 |pages=111–}}</ref> Adăpostul din piatră [[Madjedbebe]] din [[Peninsula Arnhem]] este recunoscut ca fiind cel mai vechi sit care arată prezența oamenilor în Australia.<ref name="Gilligan2018">{{cite book|first=Ian|last=Gilligan |title=Climate, Clothing, and Agriculture in Prehistory: Linking Evidence, Causes, and Effects|url=https://books.google.com/books?id=Ux50DwAAQBAJ&pg=PA237|date=2018|publisher=Cambridge University Press |isbn=978-1-108-47008-7|page=237}}</ref> Cele mai vechi rămășițe umane descoperite sunt rămășițele de la [[lacul Mungo]], care au fost datate în urmă cu aproximativ 41.000 de ani.<ref name="TunizGillespie2016">{{cite book |first1=Claudio|last1=Tuniz|first2=Richard|last2=Gillespie|first3=Cheryl|last3=Jones|title=The Bone Readers: Science and Politics in Human Origins Research|url=https://books.google.com/books?id=WrJmDAAAQBAJ&pg=PA43|year=2016|publisher=Routledge|isbn=978-1-315-41888-9|page=43}}</ref><ref name="Castillo2015">{{cite book|first=Alicia|last=Castillo|title=Archaeological Dimension of World Heritage: From Prevention to Social Implications|url=https://books.google.com/books?id=jV64BAAAQBAJ&pg=PA41|date=2015|publisher=Springer Science|isbn=978-1-4939-0283-5|page=41}}</ref> Acești oameni au fost strămoșii australienilor indigeni moderni.<ref>{{cite web|url=https://australian.museum/learn/science/human-evolution/the-spread-of-people-to-australia/|title=The spread of people to Australia|publisher=Australian Museum}}</ref> Cultura [[Aborigeni australieni|aborigenă australiană]] este una dintre cele mai vechi culturi continue de pe Pământ.<ref>{{cite web|url=http://www.australiangeographic.com.au:80/journal/Aboriginal-Australians-the-oldest-culture-on-Earth.htm|archive-url=https://web.archive.org/web/20130518061422/http://www.australiangeographic.com.au/journal/Aboriginal-Australians-the-oldest-culture-on-Earth.htm|archive-date=18 May 2013|title=Aboriginal Australians the oldest culture on Earth|publisher=Australian Geographic|date=18 May 2013|access-date=18 December 2018|url-status=dead}}</ref>

La momentul primului contact cu Europa, majoritatea indigenilor australieni erau vânători-culegători cu economii și societăți complexe.<ref>{{cite journal|title=Complex hunter-gatherers: a view from Australia |journal=Antiquity|volume=61|issue=232|pages=310–321|first=Elizabeth|last=Williams|publisher=Cambridge University Press|year=2015|doi=10.1017/S0003598X00052182|s2cid=162146349}}</ref><ref name="SáenzEmbrick2015">{{cite book |first1=Rogelio|last1=Sáenz|first2=David G.|last2=Embrick|first3=Néstor P.|last3=Rodríguez|title=The International Handbook of the Demography of Race and Ethnicity|url=https://books.google.com/books?id=v_bLCQAAQBAJ&pg=PA602|date=3 June 2015|publisher=Springer|isbn=978-90-481-8891-8|pages=602–}}</ref> Descoperirile arheologice recente sugerează că ar fi putut fi susținută o populație de 750.000 de persoane.<ref name="pop_abs">{{Cite web|last=Statistics|first=c&#61;AU; o&#61;Commonwealth of Australia; ou&#61;Australian Bureau of|date=2002-01-25|title=Chapter - Aboriginal and Torres Strait Islander population|url=https://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/94713ad445ff1425ca25682000192af2/bfc28642d31c215cca256b350010b3f4!OpenDocument|access-date=2022-01-15|website=www.abs.gov.au|language=en}}</ref><ref>also see other historians including Noel Butlin (1983) ''Our Original Aggression'' George Allen and Unwin, Sydney {{ISBN|0-86861-223-5}}</ref> Australienii indigeni au o [[Tradiția orală|cultură orală]] cu valori spirituale bazate pe respectul față de pământ și pe credința în [[Timpul visului]].<ref name="Galván2014">{{cite book|first=Javier A.|last=Galván|title=They Do What? A Cultural Encyclopedia of Extraordinary and Exotic Customs from around the World|url=https://books.google.com/books?id=e2RyBAAAQBAJ&pg=PA83|year=2014|publisher=ABC-CLIO|isbn=978-1-61069-342-4|page=83}}</ref> [[Insularii din Strâmtoarea Torres]], de etnie melaneziană, își obțineau mijloacele de trai din horticultura sezonieră și din resursele recifurilor și mărilor lor.<ref>{{cite web|title=Early Aussie Tattoos Match Rock Art |last=Viegas|first=Jennifer|publisher=Discovery News|date=3 July 2008|access-date=30 March 2010|url=http://dsc.discovery.com/news/2008/07/03/australia-tattoos-art.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20080710014604/http://dsc.discovery.com/news/2008/07/03/australia-tattoos-art.html|archive-date=10 July 2008}}</ref> Coastele și apele nordice ale Australiei erau vizitate sporadic pentru comerț de către pescarii [[Makassar|Makassan]] din ceea ce este astăzi [[Indonezia]].<ref>{{Cite book|last=MacKnight|first=CC|year=1976|title=The Voyage to Marege: Macassan Trepangers in Northern Australia|publisher=Melbourne University Press}}</ref>

===Explorarea și colonizarea europeană===
[[File:Landing of Lieutenant James Cook at Botany Bay, 29 April 1770 (painting by E Phillips Fox).jpg|alt=Landing of Lieutenant James Cook at Botany Bay, 29 April 1770|left|thumb|Debarcarea lui [[James Cook]] în [[Golful Botany]] la 29 aprilie 1770 pentru a revendica jumătatea estică a Australiei pentru Marea Britanie]]
Prima observație europeană înregistrată a continentului australian și prima sosire europeană înregistrată pe continentul australian sunt atribuite [[Țările de Jos|neerlandezilor]].<ref name="BarberBarnes2013">{{cite book|first1=Peter|last1=Barber|first2=Katherine|last2=Barnes|author3=Dr Nigel Erskine|title=Mapping Our World: Terra Incognita To Australia|url=https://books.google.com/books?id=uZ_sAQAAQBAJ&pg=PA99 |year=2013|publisher=National Library of Australia|isbn=978-0-642-27809-8|page=99}}</ref> Prima navă și primul echipaj care a cartografiat coasta australiană și s-a întâlnit cu aborigenii a fost ''[[Duyfken]]'', condus de căpitanul neerlandez [[Willem Janszoon]].<ref name="SmithBurke2007">{{cite book|first1=Claire|last1=Smith|first2=Heather|last2=Burke|title=Digging It Up Down Under: A Practical Guide to Doing Archaeology in Australia|url=https://books.google.com/books?id=0HsRb_AY9jQC&pg=PA47|date=2007|publisher=Springer Science|isbn=978-0-387-35263-3|page=47}}</ref> Acesta a observat coasta [[Peninsula Cape-York|peninsulei Cape-York]] la începutul anului 1606 și a ajuns la țărm la 26 februarie 1606, la [[râul Pennefather]], în apropiere de orașul modern [[Weipa]] din Cape York.<ref name=dhm233>{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|p=233}}</ref> Mai târziu, în același an, exploratorul spaniol [[Luís Vaz de Torres]] a traversat și a navigat prin [[Insulele Strâmtorii Torres]].<ref>Brett Hilder (1980) ''The Voyage of Torres'' University of Queensland Press, St. Lucia, Queensland {{ISBN|0-7022-1275-X}}</ref> Neerlandezii au cartografiat întreaga coastă vestică și nordică și au numit continentul insular „Noua Olandă” în secolul al XVII-lea și, deși nu s-a încercat nicio colonizare,<ref name=dhm233/> o serie de naufragii au lăsat oamenii fie eșuați, fie, ca în cazul navei ''[[Batavia]]'' în 1629, abandonați pentru revoltă și crimă, devenind astfel primii europeni care au locuit permanent pe continent.<ref>Davis, Russell Earls (2019) ''A Concise History of Western Australia'' Woodslane Press {{ISBN|978-1-925868-22-7}} pp. 3–6</ref> În 1770, căpitanul [[James Cook]] a navigat de-a lungul coastei de est și a cartografiat-o, numind-o „New South Wales” și revendicând-o pentru [[Marea Britanie]].<ref name="GoucherWalton2013">{{cite book|first1=Candice|last1=Goucher|first2=Linda|last2=Walton|title=World History: Journeys from Past to Present|url=https://books.google.com/books?id=O_3fCgAAQBAJ&pg=PA427 |year=2013|publisher=Routledge|isbn=978-1-135-08829-3|pages=427–428}}</ref>

În urma pierderii [[Cele treisprezece colonii|coloniilor sale americane]] în 1783, guvernul britanic a trimis o flotă de nave, [[Prima Flotă]], sub comanda căpitanului [[Arthur Phillip]], pentru a înființa o nouă [[colonie penală]] în New South Wales. O tabără a fost instalată și steagul Uniunii a fost arborat la [[Sydney Cove]], [[Port Jackson]], la 26 ianuarie 1788,<ref>{{cite web|url=http://australia.gov.au/about-australia/australian-story/european-discovery-and-colonisation|title=European discovery and the colonisation of Australia|publisher=Department of the Environment, Water, Heritage and the Arts, Commonwealth of Australia|quote=[The British] moved north to Port Jackson on 26 January 1788, landing at Camp Cove, known as 'cadi' to the Cadigal people. Governor Phillip carried instructions to establish the first British Colony in Australia. The First Fleet was underprepared for the task, and the soil around Sydney Cove was poor.|date=11 January 2008|access-date=7 May 2010|archive-date=13 December 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20171213231728/http://www.australia.gov.au/about-australia/australian-story/european-discovery-and-colonisation|url-status=dead}}</ref><ref name="Egan2003">{{cite book|first=Ted|last=Egan|title=The Land Downunder |url=https://books.google.com/books?id=ND3OqVdOwqoC&pg=PA25|year=2003|publisher=Grice Chapman Publishing|isbn=978-0-9545726-0-0|pages=25–26}}</ref> dată care a devenit mai târziu [[Ziua Națională a Australiei|ziua națională a Australiei]]. Cei mai mulți dintre primii condamnați au fost transportați pentru infracțiuni minore și repartizați ca muncitori sau servitori la „coloniștii liberi” (imigranți care nu erau condamnați). În timp ce majoritatea condamnaților s-au integrat în societatea colonială odată emancipați, au fost organizate și rebeliuni și revolte ale condamnaților, dar au fost invariabil reprimate fiind instituită legea marțială. [[Rebeliunea romului]] din 1808, singura preluare armată de succes a guvernului în Australia, a dus la apariția unei perioade de doi ani de guvernare militară.<ref>Matsuda, Matt K. (2012) ''Pacific Worlds: A History of Seas, Peoples, and Cultures'' Cambridge University Press {{ISBN|978-0-521-88763-2}} pp. 165–167</ref> În deceniul următor, reformele sociale și economice inițiate de guvernatorul [[Lachlan Macquarie]] au dus la tranziția New South Wales de la o colonie penală la o societate civilă.<ref>{{Cite book| last=Ward|first=Russel| title=Australia: a short history |year=1975 |publisher=Ure Smith| edition=rev| isbn=978-0-7254-0164-1| url=https://trove.nla.gov.au/work/9442954| pages=37–38 }}</ref><ref>{{Cite book |last=Molony |first = John Neylon | title=The Penguin History of Australia |year=1987 |publisher=Penguin| location=Ringwood, Vic |isbn=978-0-14-009739-9| url=https://trove.nla.gov.au/work/18412463 |pages=47}}</ref>

Populația indigenă a scăzut timp de 150 de ani după colonizare, în principal din cauza bolilor infecțioase.<ref>{{cite encyclopedia|title=Smallpox Through History |url=http://encarta.msn.com/media_701508643/Smallpox_Through_History.html |work=Encarta|archive-url=https://web.archive.org/web/20040618142015/http://encarta.msn.com/media_701508643/Smallpox_Through_History.html|archive-date=18 June 2004|url-status=dead}}</ref> Alte mii de persoane au murit ca urmare a conflictelor de frontieră cu coloniștii.<ref>Attwood, Bain; Foster, Stephen Glynn (2003) ''Frontier Conflict: The Australian Experience'' National Museum of Australia {{ISBN|978-1-876944-11-7}} p. 89</ref> Începând cu 1886, guvernele australiene au început să introducă politici care au dus la îndepărtarea multor copii aborigeni de familiile și comunitățile lor (denumite [[Generațiile furate]]).<ref>Banivanua Mar, Tracey; Edmonds, Penelope (2013). "Indigenous and settler relations". ''The Cambridge History of Australia, Volume I''. p.&nbsp;355-58, 363-64</ref>

===Expansiunea colonială===
Britanicii au continuat să pătrundă în alte zone ale continentului la începutul secolului al XIX-lea, inițial de-a lungul coastei. În 1803, a fost înființată o așezare în [[Van Diemen's Land]] (actuala [[Tasmania]]),<ref name="Davison pp464-5">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|pages=464–465, 628–629}}</ref> iar în 1813, [[Gregory Blaxland]], [[William Lawson]] și [[William Wentworth]] au traversat [[Blue Mountains]] la vest de [[Sydney]], deschizând interiorul țării pentru colonizarea europeană.<ref>{{cite book |last=Conway|first=Jill|chapter-url=http://adbonline.anu.edu.au/biogs/A010109b.htm?hilite=blaxland|title=Biography – Gregory Blaxland – Australian Dictionary of Biography|website=adbonline.anu.edu.au|access-date=14 July 2011|chapter=Blaxland, Gregory (1778–1853)}}</ref> Revendicarea britanică s-a extins la întreg continentul australian în 1827, când maiorul [[Edmund Lockyer]] a înființat o așezare în [[King George Sound]] ([[Albany, Australia de Vest|Albany]] de astăzi).<ref>{{cite book|last=Grey|first=Jeffrey|title=A Military History of Australia|url=https://archive.org/details/militaryhistorya00grey_277|url-access=limited |publisher=Cambridge University Press|location=Port Melbourne|year=2008|edition=Third|isbn=978-0-521-69791-0|pages=[https://archive.org/details/militaryhistorya00grey_277/page/n43 28]–40}}</ref> [[Colonia Swan River]] ([[Perth]] de astăzi) a fost înființată în 1829, evoluând în cea mai mare colonie australiană ca suprafață, [[Australia de Vest]].<ref name="Davison p678">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|p=678}}</ref> În funcție de creșterea populației, din New South Wales au fost decupate colonii separate: Tasmania în 1825, [[Australia de Sud]] în 1836, [[Noua Zeelandă]] în 1841, [[Victoria (Australia)|Victoria]] în 1851 și [[Queensland]] în 1859.<ref name="Davison p464">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|p=464}}</ref> Australia de Sud a fost fondată ca „provincie liberă” - nu a fost niciodată o colonie penală.<ref name="Davison p598">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|p=598}}</ref> Australia de Vest a fost de asemenea fondată „liberă”, dar mai târziu a acceptat deținuți transportați, ultimul dintre ei sosind în 1868, la zeci de ani după ce transportul a încetat în celelalte colonii.<ref>{{Cite web |date=2005-12-25 |title=Public Record Office Victoria online catalogue |url=http://www.access.prov.vic.gov.au/public/PROVguides/PROVguide057/PROVguide057.jsp |access-date=2022-01-15 |website= |archive-url=https://web.archive.org/web/20051225154618/http://www.access.prov.vic.gov.au/public/PROVguides/PROVguide057/PROVguide057.jsp |archive-date=25 December 2005 |url-status=dead}}</ref>

În 1823, a fost înființat un Consiliu Legislativ numit de guvernatorul New South Wales, împreună cu o nouă Curte Supremă, limitând astfel puterile guvernatorilor coloniali.<ref>{{Cite book |last=Kemp |first=David |title=The Land of Dreams: How Australians Won Their Freedom, 1788-1860 |url=https://books.google.com/books?id=LUVvDwAAQBAJ |year=2018 |publisher=Melbourne University Publishing |isbn=978-0-522-87334-4 |oclc=1088319758 |access-date=14 September 2020 |archive-date=18 July 2021 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210718112110/https://books.google.com/books?id=LUVvDwAAQBAJ |url-status=live }}</ref> Între 1855 și 1890, cele șase colonii au dobândit individual un guvern responsabil, devenind astfel democrații elective care își gestionează majoritatea afacerilor proprii, rămânând în același timp parte a [[Imperiul Britanic|Imperiului Britanic]].<ref name="Davison p556">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|p=556}}</ref> Biroul Colonial de la Londra a păstrat controlul asupra unor chestiuni, în special asupra afacerilor externe<ref name="Davison p138-9679">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|pages=138–39}}</ref> și a apărării.<ref>{{cite news|title=Colonial Defence and Imperial Repudiation|url=http://paperspast.natlib.govt.nz/cgi-bin/paperspast?a=d&d=DSC18601113.2.12&l=mi&e=-------10--1----0-all|date=13 November 1860|issue=vol XVII, issue 1349|newspaper=Daily Southern Cross|access-date=4 April 2010}}</ref>

La mijlocul secolului al XIX-lea, exploratori precum Burke și Wills au mers mai departe în interiorul țării pentru a determina potențialul agricol și a răspunde la întrebări științifice.<ref>{{cite web|url=http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/explorers/|title=Early explorers|publisher=Australia's Culture Portal|access-date=6 November 2013|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20110408183209/http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/explorers/|archive-date=8 April 2011}}</ref> O serie de exploatări de aur care au început la începutul anilor 1850 au dus la un aflux de noi imigranți din [[China]], [[America de Nord]] și [[Europa continentală]],<ref name="JuppJupp2001">{{Harvnb|Jupp2|pp=35–36}}</ref> precum și la izbucniri de [[Bushranger|bushranging]] și tulburări civile; acestea din urmă au atins punctul culminant în 1854, când minerii din [[Ballarat]] au lansat [[Rebeliunea Eureka]] împotriva taxelor de licență pentru aur.<ref name="Davison pp227-9">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998 |pages=227–29}}</ref>

===De la Federație la războaiele mondiale===
La 1 ianuarie 1901, [[Federația Australiei|federația coloniilor]] a fost realizată după un deceniu de planificare, convenții constituționale și referendumuri, având ca rezultat crearea Commonwealth-ului Australiei ca națiune și intrarea în vigoare a [[Constituția Australiei|Constituției australiene]].<ref name="Davison pp243-4">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998 |pages=243–44}}</ref>

După [[Conferința Imperială din 1907]], Australia și alte câteva colonii de coloniști britanici care se autoguvernau au primit statutul de „dominioane” autonome în cadrul Imperiului Britanic.<ref name="dominionstatus">{{cite web|title=History of the Commonwealth|url=http://www.commonwealthofnations.org/commonwealth/history/|website=Commonwealth Network|publisher=Commonwealth of Nations|access-date=16 February 2015|archive-date=2020-04-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20200425043631/http://www.commonwealthofnations.org/commonwealth/history/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Cite web|title=- ConstitutionTitle|url=https://www.legislation.gov.au/Browse/ByTitle/Constitution/InForce#top|access-date=2022-01-15|website=www.legislation.gov.au}}</ref> Australia a fost unul dintre membrii fondatori ai [[Societatea Națiunilor|Ligii Națiunilor]] în 1920<ref>{{Cite web |date=2019-04-06 |title=First Ordinary Session of the Assembly |url=http://www.indiana.edu/~league/1thordinaryassemb.htm |access-date=2022-01-15 |website= |archive-url=https://web.archive.org/web/20190406025135/http://www.indiana.edu/~league/1thordinaryassemb.htm |archive-date=6 April 2019 |url-status=dead}}</ref> și, ulterior, ai [[Organizația Națiunilor Unite|Organizației Națiunilor Unite]] în 1945.<ref>{{cite web|url=https://www.un.org/depts/dhl/unms/founders.shtml|archive-url=https://web.archive.org/web/20091121135646/https://www.un.org/depts/dhl/unms/founders.shtml|archive-date=November 21, 2009|title=Founding Member States|publisher=United Nations}}</ref> [[Statutul de la Westminster, 1931|Statutul britanic de la Westminster din 1931]] a pus capăt în mod oficial majorității legăturilor constituționale dintre Australia și [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]. Australia l-a adoptat în 1942,<ref name="Davison p609">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|p=609}}</ref> dar a fost antedatat în 1939 pentru a confirma validitatea legislației adoptate de Parlamentul australian în timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]].<ref>{{cite web|url=http://foundingdocs.gov.au/item-did-25.html|title=Statute of Westminster Adoption Act 1942 (Cth)|publisher=National Archives of Australia|access-date=28 July 2014}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.comlaw.gov.au/comlaw/Legislation/ActCompilation1.nsf/0/AEA1CBA4FD61CFCFCA256F71005017A1/$file/StatuteWestminAdopt1942.pdf|title=Statute of Westminster Adoption Act 1942|publisher=ComLaw|access-date=30 March 2010}}</ref>

Teritoriul Capitalei Federale (redenumit ulterior [[Australian Capital Territory|Teritoriul Capitalei Australiene]]) a fost format în 1911 ca loc pentru viitoarea capitală federală, [[Canberra]]. [[Melbourne]] a fost sediul temporar al guvernului din 1901 până în 1927, în timp ce Canberra era în curs de construcție.<ref>{{cite web|url=http://uninews.unimelb.edu.au/news/4332/|title=When Melbourne was Australia's capital city|last=Otto|first=Kristin|date=25 June – 9 July 2007|publisher=University of Melbourne|access-date=29 March 2010|location=Melbourne, Victoria|archive-url=https://web.archive.org/web/20100402083202/http://uninews.unimelb.edu.au/news/4332/|archive-date=2 April 2010|url-status=dead}}</ref> Teritoriul de Nord a fost transferat de sub controlul guvernului Australiei de Sud către parlamentul federal în 1911.<ref name="Souter2012">{{cite book|first=Gavin|last=Souter|title=Lion & Kangaroo: The Initiation of Australia|url=https://books.google.com/books?id=oQIBMD23lL0C&pg=PT141|year=2012|publisher=Xoum Publishing|isbn=978-1-922057-00-6|page=141}}</ref> Australia a devenit conducătorul colonial al [[Teritoriul Papua|Teritoriului Papua]] (care fusese inițial anexat de Queensland în 1883)<ref>{{cite web|url=https://core.ac.uk/download/pdf/15090855.pdf|title=QUEENSLAND'S ANNEXATION OF PAPUA: A BACKGROUND TO ANGLO-GERMAN FRICTION|last=Overlack|first=Peter|date=26 October 1978|publisher=CORE}}</ref> în 1902 și al [[Teritoriul Noua Guinee|Teritoriului Noua Guinee]] (fosta [[Noua Guinee Germană]]) în 1920. Cele două au fost unificate ca [[Teritoriul Papua și Noua Guinee]] în 1949 și au obținut independența față de Australia în 1975.<ref>{{cite web|url=https://unimelb.libguides.com/png|title=Papua New Guinea Legal Research Guide|publisher=University of Melbourne|access-date=2 April 2021}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.legislation.gov.au/Details/C1920A00025/Download|title=New Guinea Act 1920|publisher=Australian Government|access-date=2 April 2021}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.legislation.gov.au/Details/C1949A00009|title=Papua and New Guinea Act 1949|publisher=Australian Government|access-date=2 April 2021}}</ref>

În 1914, Australia s-a alăturat [[Aliații din Primul Război Mondial|aliaților]] în lupta din [[Primul Război Mondial]] și a luat parte la multe dintre bătăliile majore purtate pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]].<ref>{{cite web|url=http://www.awm.gov.au/atwar/ww1.htm|title=First World War 1914–1918|publisher=Australian War Memorial|access-date=5 December 2006|archive-url=https://web.archive.org/web/20061207011059/http://www.awm.gov.au/atwar/ww1.htm|archive-date=7 December 2006|url-status=dead}}</ref> Din cei aproximativ 416.000 de militari care au servit, aproximativ 60.000 au fost uciși și alți 152.000 au fost răniți.<ref>{{cite book|last=Tucker|first=Spencer|title=Encyclopedia of World War I|publisher=ABC-CLIO|location=Santa Barbara, California|year=2005|page=273|isbn=978-1-85109-420-2|url=https://books.google.com/books?id=2YqjfHLyyj8C&pg=PA273}}</ref> Mulți australieni consideră că înfrângerea [[Corpului de Armată al Australiei și Noii Zeelande]] (ANZAC) la [[Campania Gallipoli|Gallipoli]], în 1915, a fost „botezul de foc” al națiunii - prima sa acțiune militară majoră,<ref>Macintyre, Stuart (2000) ''A Concise History of Australia'' Cambridge: [[Cambridge University Press]], pp. 151–53, {{ISBN|0-521-62359-6}}</ref><ref>{{cite book|last=Reed|first=Liz|title=Bigger than Gallipoli: war, history, and memory in Australia|year=2004|page=5|location=Crawley, Western Australia|publisher=University of Western Australia|isbn=978-1-920694-19-7}}</ref>, aniversarea debarcării de la Anzac Cove fiind comemorată în fiecare an de [[Ziua Anzac]].<ref>{{cite book |title=The Oxford Companion to Australian Military History |last1=Dennis |first1=Peter |last2=Grey |first2=Jeffrey |last3=Morris |first3=Ewan |last4=Prior |first4=Robin |last5=Bou |first5=Jean|author2-link=Jeffrey Grey |publisher=Oxford University Press |location=Melbourne |year=2008 |edition=2nd |isbn=978-0-19-551784-2 |pages=32, 38}}</ref>

Din 1939 până în 1945, Australia s-a alăturat [[Aliații din Al Doilea Război Mondial|aliaților]] în lupta din cel de-[[al Doilea Război Mondial]]. Forțele armate ale Australiei au luptat în teatrele de operațiuni din [[Războiul din Pacific (Al Doilea Război Mondial)|Pacific]], [[Teatrul european de război în Al Doilea Război Mondial|Europa]] și [[Teatrul de luptă din Mediterană (Al Doilea Război Mondial)|Mediterana și Orientul Mijlociu]].<ref>{{cite book |last=Beaumont |first=Joan |editor=Beaumont, Joan|author-link=Joan Beaumont |title=Australia's War, 1939–1945 |year=1996 |publisher=Allen & Unwin |location=Sydney |isbn=1-86448-039-4 |chapter=Australia's war: Europe and the Middle East}}</ref><ref>{{cite book |last=Beaumont |first=Joan |editor=Beaumont, Joan |title=Australia's War, 1939–1945 |year=1996a |publisher=Allen & Unwin |location=Sydney |isbn=1-86448-039-4 |chapter=Australia's war: Asia and the Pacific}}</ref> Șocul [[Bătălia de la Singapore|înfrângerii Marii Britanii în Asia în 1942]], urmat la scurt timp de [[bombardarea orașului Darwin]] și de alte atacuri japoneze pe teritoriul australian, a dus la o convingere generalizată în Australia că o invazie japoneză era iminentă și la o trecere de la Regatul Unit la [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]] ca principal aliat și partener de securitate al Australiei.<ref name="Davison pp22-3">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|pages=22–23}}</ref> Din 1951, Australia este un aliat militar oficial al Statelor Unite, în temeiul [[ANZUS|tratatului ANZUS]].<ref name="Davison p30">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|p=30}}</ref>

=== Epoca postbelică și epoca contemporană ===
[[File:Dutch Migrant 1954 MariaScholte=50000thToAustraliaPostWW2.jpg|thumb|left|Emigranți postbelici din Europa care au sosit în Australia în 1954]]
În deceniile care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, Australia s-a bucurat de creșteri semnificative ale nivelului de trai, ale timpului liber și ale dezvoltării suburbane.<ref name="Susan_Something">{{cite book|editor-first=Susan|editor-last=Hosking|display-editors=etal|title=Something Rich and Strange: Sea Changes, Beaches and the Littoral in the Antipodes|url=https://books.google.com/books?id=6mQ_-ZD5xBUC&pg=PA6|year=2009|publisher=Wakefield Press|isbn=978-1-86254-870-1|pages=6–}}</ref><ref>{{cite book|first1=Brian|last1=Hodge|first2=Allen|last2=Whitehurst|title=Nation and People: An Introduction to Australia in a Changing World|url=https://books.google.com/books?id=qE0OAAAAQAAJ&pg=PA184|year=1967|publisher=Hicks, Smith|pages=184–}}</ref> Folosind sloganul „populați sau pieriți”, națiunea a încurajat un [[Imigrația postbelică în Australia|val mare de imigrație din întreaga Europă]], acești imigranți fiind numiți „[[Noii Australieni]]”.<ref>{{Cite web |url= http://www.immi.gov.au/media/publications/statistics/federation/timeline1.pdf |title=Immigration to Australia During the 20th Century – Historical Impacts on Immigration Intake, Population Size and Population Composition – A Timeline |url-status=dead |archive-url= https://web.archive.org/web/20080801014246/http://www.immi.gov.au/media/publications/statistics/federation/timeline1.pdf |archive-date=2008-08-01 |publisher=Department of Immigration and Citizenship (Australia) |year=2001| access-date=2008-07-18}}</ref>

Membră a [[Blocul capitalist|blocului capitalist]] în timpul [[Războiul Rece|Războiului Rece]], Australia a participat la [[Războiul din Coreea]] și la [[Urgența din Malaysia]] în anii 1950 și la [[Războiul din Vietnam]] între 1962 și 1972.<ref>{{cite book |last=Coulthard-Clark |first=Chris |year=1998 |title=Where Australians Fought: The Encyclopaedia of Australia's Battles|edition=First |publisher=Allen & Unwin |location=St Leonards |isbn=1-86448-611-2 |oclc=39097011}}</ref> În această perioadă, tensiunile legate de influența comunistă în societate au dus la încercări nereușite ale [[Guvernele Menzies (1949-1966)|guvernului Menzies]] de a interzice [[Partidul Comunist din Australia]]<ref>Frank Crowley (1973) ''Modern Australia in Documents, 1939–1970''. pp. 222–26. Wren Publishing, Melbourne. {{ISBN|978-0-17-005300-6}}</ref> și la o scindare a [[Partidul Laburist (Australia)|Partidului Laburist]] în 1955.<ref>{{cite book|last=Calwell|first=Arthur Augustus|title=Be just and fear not|url=https://archive.org/details/bejustfearnot0000calw|url-access=registration|publisher=Lloyd O'Neil Pty Ltd.|location=[[Hawthorn, Victoria|Hawthorn]], [[Victoria (Australia)|Victoria]], Australia|year=1972|isbn=978-0-85550-352-9 |page=[https://archive.org/details/bejustfearnot0000calw/page/188 188]}}</ref>

Ca urmare a unui referendum din 1967, guvernul federal a primit un mandat pentru a pune în aplicare politici în beneficiul populației aborigene, iar toți australienii indigeni au fost incluși în recensământ.<ref name="Edwards2004">{{cite book|first=William Howell|last=Edwards|title=An Introduction to Aboriginal Societies|url=https://books.google.com/books?id=kF-_Pe5WX6UC&pg=PA132|year=2004 |publisher=Cengage Learning Australia|isbn=978-1-876633-89-9|pages=25–26, 30, 132–133}}</ref> Proprietatea tradițională a terenurilor („titlul nativ”) a fost recunoscută pentru prima dată în drept atunci când [[Curtea Supremă a Australiei|Înalta Curte a Australiei]] a decis în cauza [[Mabo împotriva Queensland (nr. 2)]] că doctrina juridică a [[terra nullius]] („terenul care nu aparține nimănui”) nu se aplica în Australia la momentul colonizării europene.<ref name="Davison pp. 5-7, 402">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|pages=5–7, 402}}</ref>

După abolirea definitivă a [[Politica Australiei albe|politicii Australiei albe]] în 1973,<ref>{{cite web|url= http://www.border.gov.au/about/corporate/information/fact-sheets/08abolition|title= Fact Sheet – Abolition of the 'White Australia' Policy|location= Commonwealth of Australia|publisher= National Communications Branch, Department of Immigration and Citizenship|work= Australian Immigration|access-date= 27 March 2013|archive-date= 19 September 2015|archive-url= https://web.archive.org/web/20150919131355/http://www.border.gov.au/about/corporate/information/fact-sheets/08abolition|url-status= dead}}</ref> demografia și cultura Australiei s-au transformat ca urmare a unui val mare și continuu de imigrație non-europeană, în principal din Asia.<ref name="Davison pp338-6, 681-2">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|pages=338–39, 442–43, 681–82}}</ref><ref>{{cite journal |last1=Sawer |first1=Geoffrey |title=The Australian Constitution and the Australian Aborigines |journal=Federal Law Review |date=1966 |volume=2 |issue=1 |pages=17–36 |publisher=Australian National University |location=Canberra |doi=10.1177/0067205X6600200102 |s2cid=159414135 |issn=1444-6928|url=http://classic.austlii.edu.au/au/journals/FedLawRw/1967/2.pdf|access-date=3 August 2020}}</ref> La sfârșitul secolului al XX-lea s-a pus tot mai mult accentul pe legăturile de politică externă cu alte națiuni din zona Pacificului.<ref>{{cite book|title=The Pacific Basin since 1945: A history of the foreign relations of the Asian, Australasian, and American rim states and the Pacific islands|last=Thompson|first=Roger C. |isbn=978-0-582-02127-3|publisher=Longman|year=1994|url=https://archive.org/details/pacificbasinsinc0000thom}}</ref> În timp ce Legea Australiei din 1986 a rupt legăturile constituționale rămase între Australia și Regatul Unit,<ref>{{cite web |url=https://www.foundingdocs.gov.au/item-did-32.html|title=Australia Act 1986 (Cth)|access-date=25 July 2020|work=Documenting a Democracy|publisher=Museum of Australian Democracy at Old Parliament House}}</ref> un referendum din 1999 a dus la respingerea de către 55% dintre alegători a propunerii de abolire a monarhiei australiene și de transformare în republică.<ref>{{cite web |url=http://parlinfo.aph.gov.au/parlInfo/search/display/display.w3p;query=Id%3A%22handbook%2Fnewhandbook%2F2014-10-31%2F0049%22 |title=Part 5 - Referendums and Plebiscites - Referendum results |publisher=[[Parliamentary Library of Australia]] }}</ref>

În urma [[Atentatele din 11 septembrie 2001|atacurilor din 11 septembrie]] asupra Statelor Unite, Australia s-a alăturat Statelor Unite în [[Războiul din Afganistan (2001–2021)|războiul din Afganistan]] din 2001 până în 2021 și în [[Invazia Irakului din 2003|războiul din Irak]] din 2003 până în 2009.<ref>{{cite book |last=Neville |first=Leigh |year=2019 |title=The Australian Army at War 1976–2016|edition=First |publisher=Bloomsbury |location=London |isbn=9781472826312}}</ref> De asemenea, relațiile comerciale ale națiunii au devenit din ce în ce mai orientate spre Asia de Est în secolul XXI, China devenind cel mai mare partener comercial al națiunii cu o marjă mare.<ref>{{cite web |url=https://www.dfat.gov.au/sites/default/files/fifty-years-of-Australias-trade.pdf |title=Fifty years of Australia's trade |website=Department of Foreign Affairs and Trade |access-date=11 January 2022}}</ref>

În timpul [[Pandemia de COVID-19 în Australia|pandemiei COVID-19]] care a început în Australia în 2020, mai multe dintre cele mai mari orașe din Australia au fost închise pentru perioade lungi de timp, iar libera circulație peste granițele statelor a fost restricționată în încercarea de a încetini răspândirea virusului SARS-CoV-2.<ref>{{cite book |last=Dawson |first=Emma |year=2020 |title=What Happens Next? Reconstructing Australia After COVID-19| publisher=Melbourne University Press |location=Melbourne |isbn=9780522877212}}</ref>

== Geografie ==
===Caracteristici generale===
[[File:Reliefmap of Australia.png|thumb|upright=1.3|right|alt=Map showing the topography of Australia, showing some elevation in the west and very high elevation in mountains in the southeast|Harta topografică a Australiei. Verde închis reprezintă cea mai mică altitudine, iar maro închis cea mai mare altitudine.]]

Înconjurată de [[Oceanul Indian|oceanele Indian]] și [[Oceanul Pacific|Pacific]], Australia este separată de Asia prin mările [[Marea Arafura|Arafura]] și [[Marea Timor|Timor]], [[Marea Coralilor]] aflându-se în largul coastei Queensland, iar [[Marea Tasmaniei]] se află între Australia și [[Noua Zeelandă]]. Cel mai mic continent din lume<ref name="NatlGeo">{{cite web|url=http://travel.nationalgeographic.com/places/continents/index.html|title=Continents: What is a Continent?|publisher=National Geographic Society|access-date=22 August 2009|archive-date=2008-07-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20080714145306/http://travel.nationalgeographic.com/places/continents/index.html|dead-url=yes}} "Most people recognize seven continents — Asia]], Africa, North America, South America, Antarctica, Europe, and Australia, from largest to smallest — although sometimes Europe and Asia are considered a single continent, [[Eurasia]]".</ref> și [[Lista țărilor după suprafață|a șasea țară ca mărime după suprafața totală]],<ref name="Britannica">{{cite web |url=https://www.britannica.com/EBchecked/topic/43654/Australia|title=Australia|publisher=Encyclopædia Britannica|access-date=22 August 2009}} "Smallest continent and sixth largest country (in area) on Earth, lying between the Pacific and Indian oceans".</ref> Australia - datorită dimensiunii și izolării sale - este adesea supranumită „continentul insular”<ref>{{cite web|archive-url=https://web.archive.org/web/20100423151730/http://www.ga.gov.au/education/geoscience-basics/landforms/islands.jsp|url=http://www.ga.gov.au/education/geoscience-basics/landforms/islands.jsp |publisher=Geoscience Australia|title=Islands|archive-date=23 April 2010}} "Being surrounded by ocean, Australia often is referred to as an island continent. As a continental landmass it is significantly larger than the many thousands of fringing islands{{nbsp}}..."</ref> și este uneori considerată cea mai mare insulă din lume.<ref>{{cite web |url=http://www.dfat.gov.au/aib/island_continent.html|title=Australia in Brief: The island continent|publisher=Department of Foreign Affairs and Trade (Australia)|access-date=29 May 2009|archive-url=https://web.archive.org/web/20090604082917/http://www.dfat.gov.au/aib/island_continent.html|archive-date=4 June 2009|url-status=dead}} "Mainland Australia, with an area of 7.69 million square kilometres, is the Earth's largest island but smallest continent".</ref> Australia are 34.218&nbsp;km de coastă (excluzând toate insulele din larg)<ref name="Coast">{{cite web |url=http://www.environment.gov.au/soe/2006/publications/drs/indicator/142/index.html|title=State of the Environment 2006|publisher=Department of the Environment and Water Resources|access-date=19 May 2007|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20070710224519/http://www.environment.gov.au/soe/2006/publications/drs/indicator/142/index.html|archive-date=10 July 2007}}</ref> și revendică o [[zonă economică exclusivă]] extinsă de 8.148.250&nbsp;km pătrați. Această zonă economică exclusivă nu include [[Zona Antarctică Australiană|Teritoriul australian din Antarctica]].<ref>{{cite web|archive-url=https://web.archive.org/web/20090620022412/http://www.ga.gov.au/education/geoscience-basics/dimensions/oceans-seas.jsp|url=http://www.ga.gov.au/education/geoscience-basics/dimensions/oceans-seas.jsp |publisher=Geoscience Australia|title=Oceans and Seas – Geoscience Australia|archive-date=20 June 2009}}</ref>

Australia continentală se află între latitudinile [[Paralela 9 sud|9°]] și [[Paralela 44 sud|44°]] sud și longitudinea [[Meridianul 112 est|112°]] și [[Meridianul 154 est|154°]] est.<ref name=lat>{{cite web|url=https://www.ga.gov.au/scientific-topics/national-location-information/dimensions/continental-extremities|title=Continental extremities|date=15 May 2014|publisher=Geoscience Australia|access-date=2 April 2021}}</ref> Dimensiunea Australiei îi conferă o mare varietate de peisaje, cu păduri tropicale în nord-est, lanțuri muntoase în sud-est, sud-vest și est și deșert în centru.<ref name="auto">{{cite web|url=http://www.environment.gov.au/parks/national-landscapes/index.html|title=Parks and Reserves—Australia's National Landscapes|website=environment.gov.au|date=23 November 2011|access-date=4 January 2012 |url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20120104114011/http://environment.gov.au/parks/national-landscapes/index.html|archive-date=4 January 2012}}</ref> Deșertul sau terenul semiarid cunoscut în mod obișnuit sub numele de [[Outback]] reprezintă de departe cea mai mare parte a teritoriului.<ref name="portrait">{{cite book|title=Australia: Portrait of a continent|last1=Loffler|first1=Ernst|first2=Anneliese|last2=Loffler |author3=A. J. Rose|first4=Denis|last4=Warner|year=1983|publisher=Hutchinson Group (Australia)|location=Richmond, Victoria|isbn=978-0-09-130460-7|pages=37–39}}</ref> Australia este cel mai uscat continent locuit; media anuală a precipitațiilor pe suprafața continentală este mai mică de 500&nbsp;mm.<ref name=bomclim/> Densitatea populației este de 3,2 locuitori pe kilometru pătrat, deși o mare parte a populației trăiește de-a lungul coastei temperate din sud-estul țării.<ref>{{cite web |url=https://www.abs.gov.au/AUSSTATS/abs@.nsf/Previousproducts/3218.0Main%20Features702016-17?opendocument&tabname=Summary&prodno=3218.0&issue=2016-17&num=&view=|title=Population Density|publisher=Australian Bureau of Statistics|date=26 March 2019|access-date=25 April 2020}}</ref>

[[File:Heron Island.jpg|thumb|upright=1.0|left|[[Insula Heron (Queensland)|Insula Heron]], o insuliță de corali din sudul Marii Bariere de Corali]]
[[Marea Barieră de Corali]], cel mai mare recif de corali din lume,<ref name=UNEP>{{cite web|author=UNEP World Conservation Monitoring Centre|year=1980|title=Protected Areas and World Heritage – Great Barrier Reef World Heritage Area|url=http://sea.unep-wcmc.org/sites/wh/gbrmp.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20070528210526/http://sea.unep-wcmc.org/sites/wh/gbrmp.html|archive-date=28 May 2007 |publisher=Department of the Environment, Water, Heritage and the Arts|access-date=19 May 2007}}</ref> se află la mică distanță în largul coastei de nord-est și se întinde pe o distanță de peste 2.000&nbsp;km. [[Muntele Augustus]], despre care se afirmă că este cel mai mare monolit din lume,<ref name="Monolith">{{cite news|url=https://www.smh.com.au/news/Western-Australia/Mount-Augustus/2005/02/17/1108500208314.html |title=Mount Augustus|publisher=The Sydney Morning Herald|date=17 February 2005|access-date=30 March 2010}}</ref> este situat în [[Australia de Vest]]. Având o altitudine de 2.228 m, [[muntele Kosciuszko]] este cel mai înalt munte de pe continentul australian. Chiar mai înalți sunt [[Mawson Peak]] (la 2.745 m), pe îndepărtatul teritoriu extern australian [[Insula Heard și Insulele McDonald|Insula Heard]], și, în [[Zona Antarctică Australiană]], [[muntele McClintock]] și [[muntele Menzies]], la 3.492 m și, respectiv, 3.355 m.<ref>{{cite web|url=http://www.ga.gov.au/education/geoscience-basics/landforms/highest-mountains.html|publisher=Geoscience Australia|title=Highest Mountains|access-date=2 February 2012|date=15 May 2014}}</ref>

Estul Australiei este marcat de [[Marele lanț despărțitor]], care se întinde paralel cu coasta din [[Queensland]], [[Noul Wales de Sud|New South Wales]] și o mare parte din [[Victoria (Australia)|Victoria]]. Denumirea nu este strict exactă, deoarece unele părți ale lanțului sunt formate din dealuri joase, iar înălțimea munților nu depășește în mod obișnuit 1.600 m.<ref name="Johnson2009p202">{{cite book|last=Johnson|first=David|year=2009
|title=The Geology of Australia|edition=2|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-76741-5|page=202}}</ref> Între coastă și munți se află înălțimile de coastă și o centură de pășuni Brigalow, în timp ce în interiorul lanțului despărțitor se află suprafețe mari de pășuni și tufișuri.<ref name="Johnson2009p202"/><ref>{{cite journal|last1=Seabrooka
|first1=Leonie|last2=McAlpinea|first2=Clive|last3=Fenshamb|first3=Rod|year=2006|title=Cattle, crops and clearing: Regional drivers of landscape change in the Brigalow Belt, Queensland, Australia, 1840–2004
|journal=Landscape and Urban Planning|volume=78|issue=4|pages=375–376|doi=10.1016/j.landurbplan.2005.11.007}}</ref> Printre acestea se numără câmpiile vestice din New South Wales, precum și [[Mitchell Grass Downs]] și [[Mulga Lands]] din interiorul Queensland. Cel mai nordic punct al continentului este [[Peninsula Cape-York|peninsula tropicală Cape York]].<ref name=lat/>

[[File:Uluru, helicopter view, cropped.jpg|thumb|upright=1.0|right|[[Uluru]] în regiunea semi-aridă din Australia Centrală]]
Peisajele din [[Top End]] și din [[Gulf Country]] - cu climatul lor tropical - includ păduri, zone umede, pășuni, păduri tropicale și deșert.<ref>{{cite web|date=27 June 2009|title=Rangelands – Overview|work=Australian Natural Resources Atlas|publisher=Australian Government |url=http://www.anra.gov.au/topics/rangelands/overview/qld/ibra-gup.html|access-date =16 June 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100313224717/http://www.anra.gov.au/topics/rangelands/overview/qld/ibra-gup.html|archive-date=13 March 2010}}</ref> În partea de nord-vest a continentului se află stâncile și defileurile de gresie din Kimberley, iar mai jos, Pilbara. Savana tropicală Victoria Plains se află la sud de savanele Kimberly și Arnhem Land, formând o tranziție între savanele de coastă și deșerturile din interior.<ref>{{cite book|last=Van Driesum|first=Rob|year=2002|title=Outback Australia|publisher=Lonely Planet|isbn=978-1-86450-187-2|page=306}}</ref> În inima țării se află munții din centrul Australiei. Caracteristicile proeminente ale centrului și sudului includ [[Uluru]] (cunoscut și sub numele de Ayers Rock), faimosul monolit de gresie, și deșerturile interioare [[Deșertul Simpson|Simpson]], [[Deșertul Tirari|Tirari]] și Sturt Stony, [[Deșertul Gibson|Gibson]], [[Deșertul Great Sandy|Great Sandy]], [[Deșertul Tanami|Tanami]] și [[Deșertul Great Victoria|Great Victoria]], cu faimoasa [[Câmpia Nullarbor|câmpie Nullarbor]] pe coasta sudică.<ref>{{cite book|last=Banting|first=Erinn
|year=2003|title=Australia: The land|publisher=Crabtree Publishing Company|isbn=978-0-7787-9343-4|page=[https://archive.org/details/australia00bant_2/page/10 10]
|url=https://archive.org/details/australia00bant_2/page/10}}</ref> Tufișurile de mulga din Australia de Vest se află între deșerturile interioare și sud-vestul Australiei cu climă mediteraneană.

===Geologie===
[[File:Ausgeolbasic.jpg|thumb|upright=1.2|right|Regiunile geologice de bază din Australia, în funcție de vârstă.]]

Aflată pe [[placa indo-australiană]], [[Australia continentală]] este cea mai joasă și cea mai primordială masă de uscat de pe Pământ, cu o istorie geologică relativ stabilă<ref>Pirajno, F., Occhipinti, S.A. and Swager, C.P., 1998. ''Geology and tectonic evolution of the Palaeoproterozoic Bryah, Padbury and Yerrida basins, Western Australia: implications for the history of the south-central Capricorn orogen'' Precambrian Research, 90: 119–40</ref><ref>Pain, C.F., Villans, B.J., Roach, I.C., Worrall, L. & Wilford, J.R. (2012) "Old, flat and red – Australia's distinctive landscape" In: ''Shaping a Nation: A Geology of Australia'' Blewitt, R.S. (Ed.) Geoscience Australia and ANU E Press, Canberra. pp. 227–75 {{ISBN|978-1-922103-43-7}}</ref> Masa de uscat include practic toate tipurile de roci cunoscute și din toate perioadele de timp geologic, acoperind peste 3,8 miliarde de ani din [[istoria Pământului]].

După ce a făcut parte din toate [[supercontinent]]ele majore, [[Australia (continent)|continentul australian]] a început să se formeze după destrămarea [[Gondwana|Gondwanei]] în [[Permian]], odată cu separarea masei continentale de continentul [[africa]]n și de [[Subcontinentul Indian|subcontinentul indian]]. S-a separat de [[Antarctica]] într-o perioadă prelungită care a început în [[permian]] și a continuat până în [[cretacic]].<ref>{{cite journal|last1=Hawkesworth|first1=CJ|display-authors=et al.|year=2010|title=The generation and evolution of the continental crust|journal=Journal of the Geological Society|volume=167|issue=2|pages=229–248 |doi=10.1144/0016-76492009-072|bibcode=2010JGSoc.167..229H|s2cid=131052922}}</ref> Când [[ultima perioadă glaciară]] s-a încheiat în jurul anului 10.000 î.Hr. creșterea nivelului mării a format [[strâmtoarea Bass]], separând [[Tasmania]] de continent. Apoi, între aproximativ 8.000 și 6.500 î.Hr., câmpiile joase din nord au fost inundate de mare, separând [[Noua Guinee]], [[Insulele Aru]] și partea continentală a Australiei.<ref>Hillis RR & Muller RD. (eds) 2003 ''Evolution and dynamics of the Australian Plate'' Geological Society of Australia Special Publication 22: 432 p.</ref> Continentul australian se deplasează spre [[Eurasia]] cu o rată de 6-7 centimetri pe an.<ref>{{cite journal|last1=Cawood|first1=PA|year=2005|title=Terra Australis Orogen: ''Rodinia breakup and development of the Pacific and Iapetus margins of Gondwana during the Neoproterozoic and Paleozoic''|journal=Earth-Science Reviews|volume=69|issue=3–4|pages=249–279|doi=10.1016/j.earscirev.2004.09.001|bibcode=2005ESRv...69..249C}}</ref>

Crusta continentală a Australiei continentale, excluzând marginile subțiate, are o grosime medie de 38&nbsp;km, cu o variație a grosimii de la 24&nbsp;km la 59&nbsp;km.<ref>McKenzie et al. (ed) 2004 Australian Soils and Landscapes: an illustrated compendium [[CSIRO]] Publishing: 395 p.</ref> Geologia Australiei poate fi împărțită în mai multe secțiuni principale, arătând că continentul a crescut de la vest la est: scuturile cratonice arhaice care se găsesc mai ales în vest, centurile de falduri proterozoice în centru și bazinele sedimentare fanerozoice, rocile metamorfice și [[Rocă magmatică|magmatice]] în est.<ref>Bishop P & Pillans B. (eds) 2010, Australian Landscapes Geological Society of London Special Publication 346</ref>

Continentul australian și Tasmania sunt situate în mijlocul plăcii tectonice și nu au vulcani activi,<ref name="ag">{{cite web|url=http://www.australiangeographic.com.au/journal/land-of-earthquakes-and-volcanoes.htm|title=Land of earthquakes and volcanoes?|first=Kevin|last=Mccue|access-date=25 April 2010|date=26 February 2010|publisher=Australian Geographic|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20100306150520/http://www.australiangeographic.com.au/journal/land-of-earthquakes-and-volcanoes.htm|archive-date=6 March 2010}}</ref> dar, datorită trecerii peste [[punctul fierbinte din Australia de Est]], a avut loc un vulcanism recent în timpul [[Holocen]]ului, în [[provincia vulcanică Newer]] din vestul statului Victoria și sud-estul Australiei de Sud. Vulcanismul apare, de asemenea, în insula Noua Guinee (considerată din punct de vedere geologic ca făcând parte din continentul australian) și în teritoriul extern australian al [[Insula Heard și Insulele McDonald|insulei Heard și al insulelor McDonald]].<ref>Van Ufford AQ & Cloos M. 2005 ''Cenozoic tectonics of New Guinea'' AAPG Bulletin 89: 119–140</ref> Activitatea seismică în Australia continentală și în Tasmania este, de asemenea, scăzută, cel mai mare număr de victime fiind înregistrat în cutremurul din Newcastle din 1989.<ref>{{cite web|url=http://www.ga.gov.au/urban/factsheets/earthquakes_newcastle.jsp|title=Earthquake History, Regional Seismicity And The 1989 Newcastle Earthquake |publisher=Geoscience Australia|date=22 June 2004|access-date=27 June 2007|archive-url=https://web.archive.org/web/20040826220212/http://www.ga.gov.au/urban/factsheets/earthquakes_newcastle.jsp|archive-date=26 August 2004}}</ref>

=== Climă ===
[[File:Australia Köppen.svg|thumb|upright=1.2|right|Tipurile de climă din Australia.<ref>{{cite journal|last1=Beck|first1=Hylke E.|last2=Zimmermann|first2=Niklaus E. |last3=McVicar|first3=Tim R.|last4=Vergopolan|first4=Noemi|last5=Berg|first5=Alexis|last6=Wood|first6=Eric F.|title=Present and future Köppen-Geiger climate classification maps at 1-km resolution |journal=Scientific Data|date=30 October 2018|volume=5|issue=1|page=180214|doi=10.1038/sdata.2018.214|pmid=30375988|pmc=6207062|bibcode=2018NatSD...580214B}}</ref>]]

Clima Australiei este influențată în mod semnificativ de curenții oceanici, inclusiv de [[Dipolul Oceanului Indian]] și de [[oscilația El Niño-Sud]], care este corelată cu seceta periodică, precum și de sistemul sezonier de presiune joasă tropicală care produce ciclonii în nordul Australiei.<ref>{{cite news|url=http://www.theage.com.au/news/climate-watch/no-more-drought-its-a-permanent-dry/2007/09/06/1188783415754.html|title=No more drought: it's a 'permanent dry'|last=Kleinman|first=Rachel|date=6 September 2007|access-date=30 March 2010|publisher=The Age|location=Melbourne}}</ref><ref>{{cite news|url=http://news.independent.co.uk/world/australasia/article2465960.ece|title=Australia's epic drought: The situation is grim|last=Marks|first=Kathy|newspaper=The Independent|date=20 April 2007|access-date=30 March 2010|location=London|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20070422065131/http://news.independent.co.uk/world/australasia/article2465960.ece|archive-date=22 April 2007}}</ref> Acești factori determină ca precipitațiile să varieze semnificativ de la an la an. O mare parte din nordul țării are un climat tropical, predominant de vară ([[muson]]).<ref name=bomclim>{{cite web|title=Australia – Climate of Our Continent|publisher=Bureau of Meteorology|url=http://www.bom.gov.au/lam/climate/levelthree/ausclim/zones.htm|access-date=17 June 2010|archive-url=https://webarchive.nla.gov.au/awa/20090317054300/http://pandora.nla.gov.au/pan/96122/20090317-1643/www.bom.gov.au/lam/climate/levelthree/ausclim/zones.html|archive-date=17 March 2009}}{{cbignore|bot=medic}}</ref> Partea de sud-vest a țării are un climat mediteraneean.<ref>{{cite web|title=Climate of Western Australia|publisher=Bureau of Meteorology|url=http://www.bom.gov.au/lam/climate/levelthree/ausclim/ausclimwa.htm|access-date=6 December 2009|archive-url=https://webarchive.nla.gov.au/awa/20090317054300/http://pandora.nla.gov.au/pan/96122/20090317-1643/www.bom.gov.au/lam/climate/levelthree/ausclim/ausclimwa.html|archive-date=17 March 2009}}{{cbignore|bot=medic}}</ref> În sud-est, climatul variază de la [[Climat temperat-oceanic|temperat-oceanic]] (Tasmania și Victoria de coastă) la [[Climat subtropical umed|subtropical umed]] (jumătatea superioară a New South Wales), iar zonele muntoase prezintă un climat [[climat alpin|alpin]] și [[climat oceanic subpolar|oceanic subpolar]]. Interiorul este [[arid]] până la [[Climat semiarid|semiarid]].<ref name=bomclim/>

Sub influența schimbărilor climatice, temperaturile medii au crescut cu peste 1&nbsp;°C din 1960. Modificările asociate ale tiparelor de precipitații și ale extremelor climatice exacerbează problemele existente, cum ar fi seceta și incendiile de tufișuri. 2019 a fost cel mai călduros an înregistrat în Australia,<ref>{{cite web|url=http://www.bom.gov.au/state-of-the-climate/documents/State-of-the-Climate-2020.pdf |title=State of the Climate 2020|publisher=Bureau of Meteorology|date=November 2020|access-date=2 December 2020}}</ref> iar sezonul de incendii de tufișuri 2019-2020 a fost cel mai rău înregistrat vreodată în această țară.<ref>{{cite news|title=Australia fires: Life during and after the worst bushfires in history|url=https://www.bbc.co.uk/newsround/52410744|publisher=BBC News|date=28 April 2020}}</ref> Emisiile de gaze cu efect de seră ale Australiei pe cap de locuitor sunt printre cele mai mari din lume.<ref>{{cite report|date=9 March 2020|title=Environment at a Glance Indicators: Climate change|url=https://www.oecd.org/environment/environment-at-a-glance/Climate-Change-Archive-February-2020.pdf |publisher=OECD|page=6}}</ref>

În multe regiuni și orașe din Australia se aplică frecvent restricții de apă ca răspuns la penuria cronică datorată creșterii populației urbane și secetei localizate..<ref>{{cite news|last1=Heggie|first1=Jon|title=Making Every Drop Count: How Australia is Securing its Water Future|url=https://www.nationalgeographic.com/environment/2019/08/partner-content-how-australia-is-securing-its-water-future/|publisher=National Geographic|date=August 2019}}</ref><ref>{{cite news|url=http://www.nwc.gov.au/urban/more/national-review-of-water-restrictions-in-australia |archive-url=https://web.archive.org/web/20120227083656/http://www.nwc.gov.au/urban/more/national-review-of-water-restrictions-in-australia|archive-date=27 February 2012|title=National review of water restrictions in Australia|publisher=Australian Government National Water Commission|date=15 January 2010 |access-date=27 September 2012}}</ref> În mare parte a continentului, inundații majore urmează în mod regulat unor perioade prelungite de secetă, care scurg sistemele fluviale interioare, revarsă baraje și inundă mari câmpii inundabile interioare, așa cum s-a întâmplat în toată Australia de Est la începutul anilor 2010, după seceta din anii 2000.<ref>{{cite web|url=https://theconversation.com/yes-australia-is-a-land-of-flooding-rains-but-climate-change-could-be-making-it-worse-157586|last=Gergis|first=Joelle|title=Yes, Australia is a land of flooding rains. But climate change could be making it worse|date=23 March 2021|website=The Conversation}}</ref>

=== Biodiversitate ===
[[File:Koala climbing tree.jpg|thumb|upright=1.0|left|alt=A koala holding onto a eucalyptus tree with its head turned so both eyes are visible|[[Koala]] și ''[[eucalipt]]ul'' formează o pereche emblematică a Australiei.]]
Deși cea mai mare parte a Australiei este semiaridă sau deșertică, continentul include o gamă variată de habitate, de la zone [[climat alpin|alpine]] până la [[Pădure tropicală|păduri tropicale]]. Ciupercile caracterizează această diversitate - aproximativ 250.000 de specii - dintre care doar 5% au fost descrise - se întâlnesc în Australia.<ref>Pascoe, I. G.; (1991) History of systematic mycology in Australia ''History of Systematic Botany in Australasia'' Ed. by: P. Short Australian Systematic Botany Society Inc. pp. 259–264</ref> Din cauza vechimii mari a continentului, a modelelor meteorologice extrem de variabile și a izolării geografice pe termen lung, o mare parte din [[biom]]ul australian este unic. Aproximativ 85% dintre plantele cu flori, 84% dintre mamifere, peste 45% dintre păsări și 89% dintre peștii din zona temperată de pe țărm sunt endemici.<ref>{{cite web |url=http://www.deh.gov.au/biodiversity/about-biodiversity.html|title=About Biodiversity|access-date=18 September 2007|publisher=Department of the Environment and Heritage|archive-url=https://web.archive.org/web/20070205015628/http://www.environment.gov.au/biodiversity/about-biodiversity.html|archive-date=5 February 2007}}</ref> Australia are cel puțin 755 de specii de reptile, mai multe decât oricare altă țară din lume.<ref>{{cite book|last=Lambertini|first=Marco|title=A Naturalist's Guide to the Tropics|year=2000|isbn=978-0-226-46828-0|publisher=University of Chicago Press |url=http://www.press.uchicago.edu/Misc/Chicago/468283.html|format=excerpt|access-date=30 March 2010}}</ref> În afară de Antarctica, Australia este singurul continent care s-a dezvoltat fără specii de [[Felinae|feline]]. Este posibil ca pisicile să fi fost introduse în secolul al XVII-lea de către naufragiații olandezi, iar mai târziu, în secolul al XVIII-lea, de către coloniștii europeni. În prezent, ele sunt considerate un factor major în declinul și dispariția multor specii indigene vulnerabile și pe cale de dispariție.<ref>{{cite web|url=https://www.abc.net.au/news/2014-11-13/greg-hunt-feral-cat-native-animals-fact-check/5858282|title=Fact check: Are feral cats killing over 20 billion native animals a year?|date=20 November 2014|publisher=ABC News|access-date=22 January 2017}}</ref> Australia este, de asemenea, una dintre cele 17 țări megadiverse.<ref>{{cite journal |last1=Evans |first1=Megan C. |last2=Watson |first2=James E. M. |last3=Fuller |first3=Richard A. |last4=Venter |first4=Oscar |last5=Bennett |first5=Simon C. |last6=Marsack |first6=Peter R. |last7=Possingham |first7=Hugh P. |title=The Spatial Distribution of Threats to Species in Australia |journal=BioScience |date=April 2011 |volume=61 |issue=4 |page=282 |doi=10.1525/bio.2011.61.4.8 |doi-access=free }}</ref>

[[Pădurile Australiei|Pădurile australiene]] sunt alcătuite în cea mai mare parte din specii veșnic verzi, în special [[Eucalipt|eucalipți]] în regiunile mai puțin aride; [[salcâm]]ii îi înlocuiesc ca specie dominantă în regiunile mai aride și în deșerturi.<ref name=dfat>{{cite web|url=http://www.dfat.gov.au/facts/flora_and_fauna.html|title=About Australia: Flora and fauna|access-date=15 May 2010|date=May 2008|publisher=Department of Foreign Affairs and Trade|archive-url=https://web.archive.org/web/20140211203954/http://www.dfat.gov.au/facts/flora_and_fauna.html|archive-date=11 February 2014}}</ref> Printre animalele australiene bine cunoscute se numără [[monotreme]]le ([[ornitorinc]]ul și [[Echidnă|echidna]]); o serie de marsupiale, printre care [[cangur]]ul, [[koala]] și [[Vombatide|wombatul]], și păsări precum [[emu]] și [[kookaburra]]. 188] În Australia trăiesc multe animale periculoase, inclusiv unii dintre cei mai veninoși șerpi din lume.<ref name=dfat/> Australia is home to [[Animal attacks in Australia|many dangerous animals]] including some of the most venomous snakes in the world.<ref>{{Cite web |date=2015-01-15 |title=Snake bite – The Australian Venom Compendium Concept |url=http://www.avru.org/compendium/biogs/A000084b.htm |access-date=2022-01-15 |website= |archive-url=https://web.archive.org/web/20150115112947/http://www.avru.org/compendium/biogs/A000084b.htm |archive-date=15 January 2015 |url-status=dead}}</ref> [[Câine dingo|Dingo]] a fost introdus de către populațiile austroneziene care făceau comerț cu indigenii australieni în jurul anului 3000 î.Hr.<ref name="savolainen2004">{{cite journal|last1=Savolainen|first1=P.|last2=Leitner|first2=T.|last3=Wilton|first3=A.N.|last4=Matisoo-Smith|first4=E.
|last5=Lundeberg|first5=J.|title=A detailed picture of the origin of the Australian dingo, obtained from the study of mitochondrial DNA|doi=10.1073/pnas.0401814101|journal=Proceedings of the National Academy of Sciences|volume=101|issue=33|pages=12387–12390|year=2004|pmid=15299143|pmc=514485|bibcode=2004PNAS..10112387S|doi-access=free}}</ref> Multe specii de animale și plante au dispărut la scurt timp după prima colonizare umană,<ref>{{cite news|url=http://uninews.unimelb.edu.au/view.php?articleID=170|title=Humans to blame for extinction of Australia's megafauna|publisher=University of Melbourne|date=8 June 2001|access-date=30 March 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100402065113/http://uninews.unimelb.edu.au/view.php?articleID=170|archive-date=2 April 2010|url-status=dead}}</ref> inclusiv [[megafauna australiană]]; altele au dispărut de la colonizarea europeană, printre care [[Lup marsupial|lupul marsupial]].<ref name="NW">{{cite web|url=http://www.naturalworlds.org/thylacine/index.htm|title=The Thylacine Museum – A Natural History of the Tasmanian Tiger|publisher=The Thylacine Museum|access-date=14 October 2013}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.deh.gov.au/biodiversity/threatened/ts-day/index.html|title=National Threatened Species Day |publisher=Department of the Environment and Heritage, Australian Government|year=2006|access-date=21 November 2006|archive-url=https://web.archive.org/web/20061209084616/http://www.deh.gov.au/biodiversity/threatened/ts-day/index.html|archive-date=9 December 2006|url-status=live}}</ref>

Multe dintre ecoregiunile Australiei și speciile din aceste regiuni sunt amenințate de activitățile umane și de speciile de animale, cromozomi, ciuperci și plante introduse.<ref>{{cite web|url=http://www.environment.gov.au/biodiversity/invasive/index.html|title=Invasive species|publisher=Department of the Environment, Water, Heritage and the Arts|date=17 March 2010|access-date=14 June 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100629001302/http://www.environment.gov.au/biodiversity/invasive/index.html|archive-date=29 June 2010|url-status=live}}</ref> Toți acești factori au făcut ca Australia să aibă cea mai mare rată de dispariție a mamiferelor dintre toate țările din lume.<ref>{{cite web|url=http://www.australiangeographic.com.au/topics/wildlife/2012/10/australias-most-endangered-species |title=Australia's most endangered species|publisher=Australian Geographic|access-date=16 June 2014|date=2 October 2012}}</ref> Legea federală din 1999 privind protecția mediului și conservarea biodiversității reprezintă cadrul juridic pentru protecția speciilor amenințate.<ref>{{cite web|url=http://www.environment.gov.au/epbc/about/index.html|title=About the EPBC Act|publisher=Department of the Environment, Water, Heritage and the Arts|access-date=14 June 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100531084042/http://www.environment.gov.au/epbc/about/index.html|archive-date=31 May 2010|url-status=live}}</ref> Numeroase [[Zonele protejate din Australia|zone protejate]] au fost create în cadrul Strategiei naționale pentru conservarea diversității biologice a Australiei pentru a proteja și conserva ecosisteme unice;<ref>{{cite web|url=http://www.environment.gov.au/biodiversity/publications/strategy/index.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20110312021249/http://www.environment.gov.au/biodiversity/publications/strategy/index.html|archive-date=12 March 2011|title=National Strategy for the Conservation of Australia's Biological Diversity|publisher=Department of the Environment, Water, Heritage and the Arts|date=21 January 2010|access-date=14 June 2010}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.environment.gov.au/biodiversity/publications/strategy/chap1.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20110313222100/http://www.environment.gov.au/biodiversity/publications/strategy/chap1.html|archive-date=13 March 2011|title=Conservation of biological diversity across Australia |publisher=Department of the Environment, Water, Heritage and the Arts|date=19 January 2009 |access-date=14 June 2010}}</ref> 65 de [[Zonă umedă|zone umede]] sunt enumerate în cadrul [[Convenția Ramsar|Convenției Ramsar]],<ref>{{cite web|url=http://www.ramsar.org/document/the-list-of-wetlands-of-international-importance-the-ramsar-list|title=The List of Wetlands of International Importance|publisher=Ramsar Convention|pages=6–7|date=22 May 2010|access-date=14 June 2010}}</ref> și au fost înființate 16 situri naturale ale [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Patrimoniului Mondial]].<ref name="WHC">{{cite web|url=https://whc.unesco.org/en/statesparties/au |title=Australia|work=UNESCO World Heritage Centre|publisher=UNESCO|access-date=5 September 2009}}</ref> Australia a fost clasată pe locul 21 din 178 de țări din lume în cadrul [[Indicele de performanță a mediului|Indicelui de performanță a mediului]] din 2018.<ref>{{citation|title=2018 EPI Results|url=https://epi.envirocenter.yale.edu/epi-topline|work=Environmental Performance Index|publisher=Yale Center for International Earth Science Information Network|access-date=24 September 2018|archive-date=23 July 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190723205354/https://epi.envirocenter.yale.edu/epi-topline|url-status=dead}}</ref> Pe lista de specii amenințate din Australia se află peste 1.800 de animale și plante, inclusiv peste 500 de animale.<ref>{{cite web|url=https://www.abc.net.au/news/2019-06-24/australias-long-list-of-threatened-species/11234090|title='Haunting': What it's like watching the last of a species die|last=March|first=Stephanie|date=24 June 2019|publisher=ABC News|access-date=16 July 2019}}</ref>

Paleontologii au descoperit un sit fosilizat al unei păduri tropicale preistorice în [[McGraths Flat]], în Australia de Sud, care prezintă dovezi că acest deșert acum arid și această zonă de arbuști/pășuni uscate au găzduit cândva viață în abundență.<ref>{{cite web |title=Mind-Blowing New Fossil Site Found in The 'Dead' Heart of Australia |author=Michelle Starr |date=7 Jan 2022 |website=Science Alert |url=https://www.sciencealert.com/incredible-new-fossil-site-found-in-the-dead-heart-of-australia}}</ref><ref>{{cite web |title=See the spectacular fossils from a newly discovered prehistoric rainforest |date=7 Jan 2022 |author=Michael Greshko |website=National Geographic |url=https://www.nationalgeographic.com/science/article/see-the-spectacular-fossils-from-a-newly-discovered-prehistoric-rainforest}}</ref>

== Guvern și politică ==
<!-- {{ARP|Politica Australiei}}-->
Australia este o [[monarhie constituțională]] [[Sistem parlamentar|parlamentară]] [[Federalism|federală]][205].[205] Țara a menținut un sistem politic [[Democrație liberală|liberal-democrat]] stabil în temeiul [[Constituția Australiei|constituției]] sale, care este una dintre cele mai vechi din lume, încă de la [[Federația Australiei|Federația]] din 1901. Este, de asemenea, una dintre cele mai vechi federații din lume, în care puterea este împărțită între [[Guvern federal|guvernul federal]] și guvernele de [[Statele și teritoriile Australiei|stat și teritoriale]]. Sistemul australian de guvernare combină elemente derivate din sistemele politice din [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] (un executiv, o monarhie constituțională și o disciplină de partid puternică) și din Statele Unite (federalism, o constituție scrisă și un bicameralism puternic cu o cameră superioară aleasă), alături de trăsături distinctive indigene.<ref>{{cite journal|last=Thompson|first=Elaine|title=The "Washminster" Mutation|journal=Australian Journal of Political Science|year=1980|volume=15|issue=2|page=32 |doi=10.1080/00323268008401755}}</ref><ref>{{cite web|title=Systems of government in Australia, Britain and United States – Get Parliament|url=https://getparliament.peo.gov.au/the-australian-constitution/systems-of-government-in-australia-britain-and-united-states|website=getparliament.peo.gov.au|access-date=3 November 2019}}</ref>

Guvernul federal este împărțit în trei ramuri:<ref>{{cite web|url=https://www.aph.gov.au/About_Parliament/Work_of_the_Parliament/Forming_and_Governing_a_Nation/parl|publisher=Parliament of Australia|title=parliament and Government|access-date=2 April 2021|archive-date=2021-03-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20210328003357/https://www.aph.gov.au/About_Parliament/Work_of_the_Parliament/Forming_and_Governing_a_Nation/parl|dead-url=yes}}</ref>

*Legislativ: [[Parlamentul Australiei|Parlamentul]] bicameral, format din [[Monarhia în Australia|monarh]] (reprezentat de [[Guvernatorul General al Australiei|guvernatorul general]]), [[Senatul Australiei|Senat]] și [[Camera Reprezentanților a Australiei|Camera Reprezentanților]];
*Executiv: [[Consiliul Executiv Federal (Australia)|Consiliul Executiv Federal]], care, în practică, dă efect juridic deciziilor [[Guvernul Australiei|cabinetului]], format din [[Prim-ministrul Australiei|primul ministru]] și alți miniștri de stat numiți de guvernatorul general la recomandarea Parlamentului;<ref name="CIAfactbook">{{cite web |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/index.html|title=The World Factbook 2009|year=2009|publisher=Central Intelligence Agency|access-date=29 March 2010|location=Washington, D.C.
|archive-url=https://web.archive.org/web/20100324151921/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/index.html|archive-date=24 March 2010|url-status=live}}</ref>
*Sistemul judiciar: [[Înalta Curte a Australiei]] și alte instanțe federale, ai căror judecători sunt numiți de guvernatorul general la recomandarea Parlamentului

[[Charles al III-lea]] domnește ca [[Regele Australiei|rege al Australiei]] și este reprezentat în Australia de [[Guvernatorul General al Australiei|guvernatorul general]] la nivel federal și de guvernatorii la nivel de stat, care, prin convenție, acționează la sfatul miniștrilor săi.<ref name="Davison pp287–8">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|pages=287–88}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.gg.gov.au/governorgeneral/category.php?id=2|archive-url=https://web.archive.org/web/20080804130529/http://www.gg.gov.au/governorgeneral/category.php?id=2|archive-date=4 August 2008 |title=Governor-General's Role|publisher=Governor-General of Australia|access-date=23 April 2010}}</ref> Astfel, în practică, guvernatorul general acționează ca o figură juridică pentru acțiunile primului ministru și ale Consiliului Executiv Federal. Guvernatorul general dispune de puteri extraordinare de rezervă care pot fi exercitate în afara solicitării prim-ministrului în circumstanțe rare și limitate, cel mai notabil exercițiu fiind demiterea guvernului Whitlam în [[Criza constituțională din Australia din 1975|criza constituțională din 1975]].<ref>{{cite web|publisher=Parliament of Australia|date=23 January 1998|access-date=18 June 2010|url=http://www.aph.gov.au/library/pubs/rn/1997-98/98rn25.htm|title=The Reserve Powers of the Governor-General|author=Downing, Susan|archive-url=https://web.archive.org/web/20100726170040/http://www.aph.gov.au/library/pubs/rn/1997-98/98rn25.htm|archive-date=26 July 2010|url-status=dead}}</ref>

[[File:Parliament House at dusk, Canberra ACT.jpg|thumb|upright=1.0|left|alt=A large white and cream coloured building with grass on its roof. The building is topped with a large flagpole.|[[Parlamentul, Canberra|Parlamentul]], [[Canberra]]]]

În Senat (camera superioară), sunt 76 de senatori: câte doisprezece din partea statelor și câte doi din partea teritoriilor continentale (Teritoriul Capitalei Australiene și Teritoriul de Nord).<ref name=sen>{{cite web|url=http://www.abc.net.au/elections/federal/2007/guide/senatecomposition.htm|title=Senate Summary|publisher=Australian Broadcasting Corporation|access-date=23 April 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100506235552/http://www.abc.net.au/elections/federal/2007/guide/senatecomposition.htm|archive-date=6 May 2010|url-status=live}}</ref> Camera Reprezentanților (camera inferioară) are 151 de membri aleși din circumscripții electorale uninominale, cunoscute în mod obișnuit sub numele de „electorate” sau „mandate”, alocate statelor pe baza numărului de locuitori,<ref>{{cite web|url=http://www.aec.gov.au/Voting/How_to_vote/Voting_HOR.htm|title=Voting HOR|publisher=Australian Electoral Commission|date=31 July 2007|access-date=23 April 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100525053550/http://www.aec.gov.au/Voting/How_to_vote/Voting_HOR.htm|archive-date=25 May 2010|url-status=live}}</ref> fiecare stat original având garantat un minim de cinci locuri.<ref>{{cite web|url=http://www.abc.net.au/elections/federal/2007/guide/state_tas.htm|title=Election Summary: Tasmania|publisher=Australian Broadcasting Corporation|access-date=23 April 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100503053159/http://www.abc.net.au/elections/federal/2007/guide/state_tas.htm|archive-date=3 May 2010|url-status=live}}</ref> Alegerile pentru ambele camere au loc în mod normal la fiecare trei ani simultan; senatorii au mandate de șase ani care se suprapun, cu excepția celor din teritorii, ale căror mandate nu sunt fixe, ci sunt legate de ciclul electoral pentru camera inferioară; astfel, doar 40 din cele 76 de locuri din Senat sunt disputate la fiecare alegeri, cu excepția cazului în care ciclul electoral este întrerupt de o [[dublă dizolvare]].<ref name=sen/>

[[Sistemul electoral al Australiei|Sistemul electoral]] australian utilizează [[votul preferențial]] pentru toate alegerile pentru camerele inferioare, cu excepția Tasmaniei și a ACT, care, împreună cu Senatul și majoritatea camerelor superioare ale statelor, îl combină cu [[Reprezentare proporțională|reprezentarea proporțională]] într-un sistem cunoscut sub numele de [[vot unic transferabil]]. Votul este obligatoriu pentru toți cetățenii înscriși care au minimum 18 ani în fiecare jurisdicție,<ref>{{cite web|url=http://www.aec.gov.au/pdf/voting/compulsory_voting.pdf|title=Compulsory Voting in Australia|last=Evans|first=Tim|year=2006|publisher=Australian Electoral Commission|page=4|access-date=21 June 2009|archive-url=https://web.archive.org/web/20090611200653/http://www.aec.gov.au/pdf/voting/compulsory_voting.pdf|archive-date=11 June 2009|url-status=live}}</ref> la fel ca și înscrierea.<ref>{{cite web|url=https://aec.gov.au/FAQs/Enrolment.htm#compulsory|title=Is it compulsory to enrol, regardless of age or disability?|work=Enrolment – Frequently Asked Questions|publisher=Australian Electoral Commission|access-date=11 September 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20210524015925/https://aec.gov.au/FAQs/Enrolment.htm |archive-date=24 May 2021|url-status=live}}</ref> Partidul cu sprijin majoritar în Camera Reprezentanților formează guvernul, iar liderul acestuia devine prim-ministru. În cazurile în care niciun partid nu are sprijin majoritar, guvernatorul general are puterea constituțională de a numi prim-ministrul și, dacă este necesar, de a-l demite pe cel care a pierdut încrederea Parlamentului.<ref>{{cite web |url=http://www.gg.gov.au/content.php/page/id/3/title/governor-generals-role|archive-url=https://web.archive.org/web/20121014171300/http://www.gg.gov.au/content.php/page/id/3/title/governor-generals-role |archive-date=14 October 2012|title=Governor-General's Role|publisher=Governor-General of the Commonwealth of Australia|access-date=13 January 2012}}</ref> Datorită poziției relativ unice a Australiei, care funcționează ca o democrație parlamentară de tip Westminster cu o cameră superioară aleasă, sistemul a fost denumit uneori ca având o „mutație Washminster”<ref>{{cite journal |last1=Thompson |first1=Elaine | journal = Politics|title=The 'Washminster' mutation |date=1980 |volume=15 |issue=2 |pages=32–40 |doi=10.1080/00323268008401755}}</ref> sau ca fiind un [[sistem semi-parlamentar]].<ref name=Ganghof>{{cite journal |last1=Ganghof |first1=S|title=A new political system model: Semi-parliamentary government |journal=European Journal of Political Research |date=May 2018 |volume=57 |issue=2 |pages=261–281 |doi=10.1111/1475-6765.12224 |doi-access=free }}</ref>

Există două grupuri politice majore care formează de obicei guvernul, atât la nivel federal, cât și în state: [[Partidul Laburist din Australia]] și [[Coaliția (Australia)|Coaliția]], care este o grupare formată din [[Partidului Liberal din Australia|Partidului Liberal]] și a partenerului său mai mic, [[Partidul Național din Australia|Partidul Național]].<ref>{{cite web|url=http://www.abc.net.au/elections/federal/2007/guide/glossary.htm#coalition|title=Glossary of Election Terms|publisher=Australian Broadcasting Corporation|access-date=23 April 2010}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.abc.net.au/elections/federal/2007/results/sop.htm|title=State of the Parties|publisher=Australian Broadcasting Corporation|access-date=23 April 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100418163914/http://www.abc.net.au/elections/federal/2007/results/sop.htm|archive-date= 18 April 2010|url-status=live}}</ref> [[Partidul Național Liberal din Queensland|Partidul Național Liberal]] și [[Partidul Liberal al Țarii]] sunt facțiuni care au fuzionat în Queensland și Teritoriul de Nord, care funcționează ca partide separate la nivel federal.<ref>{{Cite web|date=30 July 2008|title=The Liberal-National Party – a new model party?|url=https://www.abc.net.au/news/2008-07-30/the-liberal-national-party---a-new-model-party/457812|access-date=8 September 2021|website=www.abc.net.au|language=en-AU}}</ref> În cadrul culturii politice australiene, Coaliția este considerată de [[centru-dreapta]], iar Partidul Laburist este considerat de [[centru-stânga]].<ref>{{cite book|last1=Fenna|first1=Alan|last2=Robbins|first2=Jane|last3=Summers|first3=John |title=Government Politics in Australia|publisher=Pearson Higher Education AU|location=London|year=2013|isbn=978-1-4860-0138-5|page=139}}</ref> Membrii independenți și mai multe partide mici au obținut reprezentare în parlamentele australiene, mai ales în camerele superioare. [[Verzii australieni]] sunt deseori considerați „a treia forță” în politică, fiind al treilea partid ca mărime, atât ca număr de voturi, cât și ca număr de membri.<ref>{{cite web|url=https://www.smh.com.au/politics/federal/old-greens-wounds-reopen-as-members-vote-on-directly-electing-leader-20200422-p54m5r.html|title=Old Greens wounds reopen as members vote on directly electing leader|last=Harris|first=Rob|date=22 April 2020|newspaper=The Sydney Morning Herald|access-date=24 April 2020}}</ref><ref>{{cite book |last1=Jackson |first1=Stewart |title=The Australian Greens : from activism to Australia's third party |date=2016 |publisher=Melbourne University Press |isbn=9780522867947}}</ref>

Cele mai recente [[Alegeri legislative în Canada, 2022|alegeri legislative]] au avut loc la 22 mai 2022 și au dus la aducerea la guvernare a Partidului Laburist, condus de [[Anthony Albanese]].<ref>{{Cite news |date=2022-05-22 |title=Anthony Albanese sworn in as Prime Minister |language=en-AU |work=ABC News |url=https://www.abc.net.au/news/2022-05-23/anthony-albanese-to-be-sworn-in-prime-minister/101089902 |access-date=2022-05-22}}</ref>

===State și teritorii===
[[File:Australia states and territories labelled.svg|thumb|upright=1.75|right|Hartă cu statele și teritoriile Australiei]]

Australia are șase state - [[New South Wales]] (NSW), [[Queensland]] (QLD), [[Australia de Sud]] (SA), [[Tasmania]] (TAS), [[Victoria (Australia)|Victoria]] (VIC) și [[Australia de Vest]] (WA) - și trei teritorii continentale - [[Australian Capital Territory]] (ACT), [[Teritoriul de Nord]] (NT) și [[Jervis Bay Territory]] (JBT). În majoritatea aspectelor, ACT și NT funcționează ca state, cu excepția faptului că Parlamentul Commonwealth-ului are puterea de a modifica sau de a abroga orice legislație adoptată de parlamentele teritoriilor.<ref>{{cite web|url=http://www8.austlii.edu.au/cgi-bin/viewdoc/au/legis/cth/consol_act/coaca430/s122.html|title=Commonwealth of Australia Constitution Act – Sect 122 Government of territories|publisher=Australasian Legal Information Institute}}</ref>

În conformitate cu Constituția, statele au, în esență, putere legislativă plenară pentru a legifera în orice domeniu, în timp ce Parlamentul Commonwealth-ului (federal) poate legifera doar în cadrul domeniilor enumerate la [[Articolul 51 al Constituției Australiei|articolul 51]]. De exemplu, parlamentele statelor au competența de a legifera în ceea ce privește educația, dreptul penal și poliția statală, sănătatea, transporturile și administrația locală, dar Parlamentul Commonwealth-ului nu are nicio competență specifică de a legifera în aceste domenii.<ref>{{cite web|url=http://www.australia.gov.au/about-australia/our-government/state-and-territory-government|title=State and Territory Government|publisher=Government of Australia|access-date=23 April 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20091112011823/http://www.australia.gov.au/about-australia/our-government/state-and-territory-government|archive-date=12 November 2009|url-status=dead}}</ref> Cu toate acestea, legile Commonwealth-ului prevalează asupra legilor statelor în măsura în care există neconcordanțe.

Fiecare stat și teritoriu continental major are propriul [[Parlamentele statelor și teritoriilor Australiene|parlament]] - [[Unicameralism|unicameral]] în [[Teritoriul de Nord]], ACT și Queensland, și [[Bicameralism|bicameral]] în celelalte state. Statele sunt entități suverane, deși se supun anumitor puteri ale Commonwealth-ului, așa cum sunt definite de Constituție. Camerele inferioare sunt cunoscute sub numele de [[Adunarea legislativă]] (Adunarea legislativă în Australia de Sud și Tasmania); camerele superioare sunt cunoscute sub numele de [[Consiliul Legislativ|Consiliul legislativ]]. Șeful guvernului în fiecare stat este premierul, iar în fiecare teritoriu, [[ministru-șef]]. Regele este reprezentat în fiecare stat de un guvernator; iar în Teritoriul de Nord, de un [[Administratorul Teritoriului de Nord|administrator]].<ref>{{cite web|url=http://www.nt.gov.au/administrator/administrator.shtml|archive-url=https://web.archive.org/web/20130430111225/http://www.nt.gov.au/administrator/administrator.shtml|archive-date=30 April 2013|publisher=Government House Northern Territory|title=Role of the Administrator |date=16 June 2008|access-date=30 March 2010}}</ref> În Commonwealth, reprezentantul regelui este [[Guvernatorul General al Australiei|guvernatorul general]].<ref>{{cite web |url=http://www.gg.gov.au/governorgeneral/category.php?id=2|publisher=Governor–General of the Commonwealth of Australia|title=Governor-General's Role|access-date=30 March 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20080804130529/http://www.gg.gov.au/governorgeneral/category.php?id=2|archive-date=4 August 2008}}</ref>

De asemenea, Parlamentul Commonwealth-ului administrează direct teritoriile externe [[Insulele Ashmore și Cartier|Ashmore și Cartier]], [[insula Crăciunului]], [[Insulele Cocos]], [[Insulele Mării de Coral]], [[Insula Heard și Insulele McDonald]] și regiunea revendicată a [[Zona Antarctică Australiană|Zonei Antarctice Australiene]], precum și [[Jervis Bay Territory]], o bază navală și un port maritim pentru capitala națională pe un teritoriu care a făcut parte din New South Wales.<ref name="CIAfactbook" /> Teritoriul extern al [[Insula Norfolk|Insulei Norfolk]] a exercitat anterior o autonomie considerabilă în temeiul ''Norfolk Island Act 1979'', prin intermediul propriei adunări legislative și a unui administrator care o reprezenta pe regină.<ref>{{cite web|archive-url=https://web.archive.org/web/20080806021653/http://ag.gov.au/www/agd/agd.nsf/Page/Territories_of_AustraliaNorfolk_IslandAdministrator_of_Norfolk_Island|url=http://ag.gov.au/www/agd/agd.nsf/Page/Territories_of_AustraliaNorfolk_Island|publisher=Australian Government Attorney-General's Department|title=Administrator of Norfolk Island|archive-date=6 August 2008}}</ref> În 2015, Parlamentul Commonwealth-ului a abolit autonomia, integrând Insula Norfolk în sistemele fiscale și de asistență socială din Australia și înlocuind adunarea legislativă cu un consiliu.<ref>{{cite news|url=https://www.theguardian.com/australia-news/2015/may/12/norfolk-island-loses-its-parliament-as-canberra-takes-control|title=Norfolk Island loses its parliament as Canberra takes control|first1=Monica|last1=Tan|author2=Australian Associated Press |date=12 May 2015|newspaper=The Guardian|access-date=21 October 2015}}</ref> [[Insula Macquarie]] face parte din Tasmania,<ref>{{cite news|title=Macquarie Island research station to be closed in 2017 |url=https://www.abc.net.au/news/2016-09-13/macquarie-island-research-station-to-be-closed-in-2017/7839640|publisher=ABC News|date=13 September 2016|access-date=19 October 2019}}</ref> iar [[insula Lord Howe]] din New South Wales.<ref>{{cite book|title=Nomination of The Lord Howe Island Group by the Commonwealth of Australia For inclusion in the World Heritage List |url=https://www.environment.gov.au/system/files/pages/a7088999-c54e-4e80-9891-fba5de5acd77/files/lord-howe-1981-nomination.pdf|publisher=New South Wales Government|date=December 1981|pages=1–2|isbn=0-642-87819-6}}</ref>

===Relații externe===
În ultimele decenii, relațiile externe ale Australiei au fost determinate de o asociere strânsă cu [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]] prin intermediul pactului [[ANZUS]] și de o concentrare pe relațiile din regiunea [[Asia-Pacific]]. Fiind o putere regională, Australia este membră a unor grupări regionale și culturale, inclusiv a [[Forumul Insulelor din Pacific|Forumului Insulelor din Pacific]], a [[Comunitatea Pacificului|Comunității Pacificului]] și a [[Comunitatea Națiunilor|Comunității Națiunilor]], și participă la [[Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est|mecanismul ASEAN+6]] și la [[Summitul Asiei de Est]].

Australia este membră a mai multor grupări în domeniul apărării, al informațiilor și al securității, printre care alianța [[Five Eyes]] cu Statele Unite, [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]], [[Canada]] și [[Noua Zeelandă]]; alianța ANZUS cu Statele Unite și Noua Zeelandă; tratatul de securitate [[AUKUS]] cu Statele Unite și Regatul Unit; dialogul cvadrilateral de securitate cu Statele Unite, [[India]] și [[Japonia]]; [[Acordurile de apărare ale celor Cinci Puteri|acordurile de apărare ale celor cinci puteri]] cu Noua Zeelandă, Regatul Unit, [[Malaysia]] și [[Singapore]]; și [[Acordul de Acces Reciproc]] în domeniul apărării și securității cu Japonia.

Australia a urmărit cauza [[Comerț liber|liberalizării comerțului internațional]].<ref>{{cite book|last=Capling|first=Ann|title=Australia and the Global Trade System: From Havana to Seattle|publisher=Cambridge University Press|year=2013|isbn=978-0-521-78525-9|page=116}}</ref> A condus formarea [[Grupul Cairns|Grupului Cairns]] și a [[Cooperarea Economică Asia-Pacific|Cooperării Economice Asia-Pacific]]<ref>{{cite journal|author=Gallagher, P. W.|title=Setting the agenda for trade negotiations: Australia and the Cairns group|journal=Australian Journal of International Affairs|volume=42|issue=1 April 1988|pages=3–8|doi=10.1080/10357718808444955|year=1988}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.apec2007.org/aa.htm|title=APEC and Australia|publisher=APEC 2007|date=1 June 2007|access-date=23 April 2010|archive-date=2021-04-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20210421170701/http://www.apec2007.org/aa.htm|dead-url=yes}}</ref> și este membră a [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică|Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] (OCDE) și a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]] (OMC).<ref>{{cite web |url=http://www.oecd.org/about/0,3347,en_33873108_33873229_1_1_1_1_1,00.html|title=Australia:About|publisher=Organisation for Economic Co-operation and Development|access-date=23 April 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100420083545/http://www.oecd.org/about/0%2C3347%2Cen_33873108_33873229_1_1_1_1_1%2C00.html|archive-date=20 April 2010|url-status=live}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/australia_e.htm|title=Australia – Member information|publisher=World Trade Organization|access-date=23 April 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100525011833/http://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/australia_e.htm|archive-date=25 May 2010|url-status=live}}</ref> În ultimele decenii, Australia a încheiat acordurile multilaterale de liber schimb cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (Comprehensive and Progressive Agreement for Trans-Pacific Partnership) și Parteneriatul economic regional cuprinzător (Regional Comprehensive Economic Partnership), precum și acorduri bilaterale de liber schimb cu [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]], [[China]], [[Japonia]], [[Coreea de Sud]], [[Indonezia]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] și [[Noua Zeelandă]].<ref name="CERdfat">{{cite web|url=http://www.dfat.gov.au/geo/new_zealand/anz_cer/anz_cer.html|title=Closer Economic Relations|publisher=Department of Foreign Affairs and Trade|access-date=30 March 2010 |location=Canberra, ACT|archive-url=https://web.archive.org/web/20091008192957/http://www.dfat.gov.au/geo/new_zealand/anz_cer/anz_cer.html|archive-date=8 October 2009}}</ref>

Australia menține o relație profund integrată cu vecina Noua Zeelandă, cu libera mobilitate a cetățenilor între cele două țări în cadrul Acordului de călătorie Trans-Tasman și liberul schimb în cadrul Acordului privind relațiile economice mai strânse.<ref>{{cite news|url=https://www.smh.com.au/articles/2006/12/04/1165080875361.html|title=NZ, Australia 'should consider merger'|date=4 December 2006|newspaper=Sydney Morning Herald|access-date=20 March 2008|quote=The House of Representatives Standing Committee on Legal and Constitutional Affairs [found] "While Australia and New Zealand are of course two sovereign nations, it seems to the committee that the strong ties between the two countries – the economic, cultural, migration, defence, governmental and people-to-people linkages – suggest that an even closer relationship, including the possibility of union, is both desirable and realistic ..."}}</ref> Printre țările cele mai bine văzute de către poporul australian în 2021 se numără Noua Zeelandă, Regatul Unit, Japonia, [[Germania]], [[Taiwan]], [[Thailanda]], Statele Unite și Coreea de Sud.<ref>{{cite web|url=https://poll.lowyinstitute.org/files/lowyinsitutepoll-2021.pdf|title=2021 Lowy Institute Poll|last=Kassam|first=Natasha|date=2021|publisher=Lowy Institute}}</ref> Țară membră fondatoare a [[Organizația Națiunilor Unite|Organizației Națiunilor Unite]], Australia este puternic angajată în [[multilateralitate|multilateralism]]<ref>{{cite web|url=http://cpd.org.au/article/in-defence-multilateralism|archive-url=https://web.archive.org/web/20090917192642/http://cpd.org.au/article/in-defence-multilateralism|archive-date=17 September 2009|title=In Defence of Multilateralism|author1=Arvanitakis, James|author2=Tyler, Amy|date=3 June 2008|publisher=Centre for Policy Development}}</ref> și menține un program de ajutor internațional în cadrul căruia primesc asistență aproximativ 60 de țări.<ref name="budget">{{Cite web|last=Treasury|first=scheme&#61;AGLSTERMS AglsAgent; corporateName&#61;Department of the|date=2021-05-11|title=2021–22 Budget|url=https://budget.gov.au/|access-date=2022-01-15|website=budget.gov.au|language=en}}</ref> Australia s-a clasat pe locul al patrulea în Indicele de angajament pentru dezvoltare 2021 al Centrului pentru Dezvoltare Globală.<ref>{{cite web|url=https://www.cgdev.org/publication/commitment-development-index-2021|title=The Commitment to Development Index 2021|last1=Mitchell|first1=Ian|last2=Robinson|first2=Lee|last3=Cichocka|first3=Beata|last4=Ritchie|first4=Euan|date=13 September 2021|access-date=17 August 2022|publisher=[[Center for Global Development]]|location=[[Washington, D.C.]]}}</ref>

===Armata===
Forțele armate ale Australiei - [[Forțele de Apărare Australiene]] (ADF) - cuprind [[Marina Regală Australiană]] (RAN), [[Armata Australiană]] și [[Forțele Aeriene Regale Australiene]] (RAAF), în total 81.214 persoane (inclusiv 57.982 de militari în termen și 23.232 de rezerviști), la data de noiembrie 2015. Rolul titular de comandant-șef îi revine guvernatorului general, care numește un șef al Forțelor de Apărare din cadrul unuia dintre serviciile armate, la recomandarea guvernului.<ref>{{Cite book|title=Australian Defence Almanac 2004–2005 |last=Khosa|first=Raspal|year=2004|publisher=Australian Strategic Policy Institute|location=Canberra|page=4}}</ref> Într-o diarhie, șeful Forțelor de Apărare îndeplinește funcția de copreședinte al Comitetului de Apărare, împreună cu secretarul apărării, la comanda și controlul Organizației de Apărare a Australiei.<ref>{{cite web |url=http://www.defence.gov.au/CDF/Diarchy.asp |title=The Secretary and Chief of the Defence Force – "the Diarchy" |publisher=[[Department of Defence (Australia)|Department of Defence]] |access-date=8 January 2016 }}</ref>

În bugetul pentru 2016-2017, cheltuielile pentru apărare au reprezentat 2% din PIB, reprezentând al 12-lea cel mai mare buget de apărare din lume.<ref>{{cite web |url=https://www.sipri.org/sites/default/files/Trends-world-military-expenditure-2016.pdf|title=Trends in World Military Expenditure, 2016|publisher=SIPRI|last1=Tian|first1=Nan|last2=Fleurant|first2=Aude |last3=Wezeman|first3=Pieter D.|last4=Wezeman|first4=Siemon T.|date=April 2017}}</ref> Australia a fost implicată în operațiuni de menținere a păcii la nivelul Organizației Națiunilor Unite și la nivel regional, în operațiuni de ajutorare în caz de dezastre, precum și în conflicte armate începând cu [[Primul Război Mondial]].

== Demografie ==
[[Fișier:Gold Coast skyline.jpg|thumb|alt=O plajă populată de oameni; un oraș poate fi văzut la orizont|Australia are una dintre cele mai urbanizate populații din lume, majoritatea locuind în orașele de pe coastă, precum [[Gold Coast]] din [[Queensland]].]]

Australia  are o [[Densitatea populației|densitate medie a populației]] de 3,3 persoane pe kilometru pătrat, fiind una dintre [[Lista țărilor după densitatea populației|cele mai puțin populate țări]] din lume. Populația este puternic concentrată pe coasta de est și, în special, în regiunea de sud-est dintre [[South East Queensland]] la nord-est și [[Adelaide]] la sud-vest.<ref>{{cite news|url=https://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/Latestproducts/3218.0Main+Features652017-18?opendocument&tabname=Summary&prodno=3218.0&issue=2017-18&num=&view=|title=Main Features – Centre of Population |publisher=Commonwealth of Australia |agency=Biroul australian de statistică |date=27 martie 2019|work=3218.0 – Regional Population Growth, Australia, 2017-18|language=engleză}}</ref>

Australia este o țară foarte urbanizată, 67% din populație trăind în 2018 în zonele denumite ''Greater Capital City Statistical Areas'' (cuprind zonele metropolitane din statul respectiv și capitalele statale continentale).<ref>{{cite news|url=https://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/mf/3218.0|title=Main Features – Main Features |publisher=Commonwealth of Australia |agency=Biroul australian de statistică |date=27 March 2019|work=3218.0 – Regional Population Growth, Australia, 2017-18|language=engleză}}</ref> Zonele metropolitane cu peste un milion de locuitori sunt [[Sydney]], [[Melbourne]], [[Brisbane]], [[Perth]] și [[Adelaide]].<ref>{{cite web|url=https://www.abs.gov.au/statistics/people/population/regional-population/latest-release|title=Regional population|publisher=Australian Bureau of Statistics|date=30 March 2021}}</ref>

La fel ca multe alte state dezvoltate, Australia se confruntă cu o îmbătrânire a populației ce determină o creștere a numărului de pensionari și o scădere a numărului de persoane aflate în câmpul muncii. În 2018 vârsta medie a populației australiene era de 38,8 ani.<ref>{{citation|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/as.html|title=World Factbook OCEANIA : AUSTRALIA|work=The World Factbook|date=12 July 2018|language=engleză|access-date=2020-12-26|archive-date=2015-07-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20150703214756/https://www.cia.gov/Library/publications/the-world-factbook/geos/as.html|dead-url=yes}}</ref> Aproximativ 2,15% din populația australiană trăia în străinătate în 2015, una dintre cele mai mici proporții la nivel mondial.<ref>{{cite web|url=https://www.un.org/en/development/desa/population/migration/data/estimates2/estimates15.shtml|title=United Nations Population Division – Department of Economic and Social Affairs|accessdate=13 May 2016|language=engleză}}</ref>

{{Largest cities
| name        = Largest cities of Australia
| country     = Australia
| kind        = populated areas
| stat_ref    = Date din 2019 de la [[Biroul Australian de Statistică]]<ref>{{Cite web|last=|first=|date=|title=3218.0 - Regional Population Growth, Australia, 2018-19|url=https://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/0/B7616AB91C66CDCFCA25827800183B7B?Opendocument|url-status=live|archive-url=|archive-date=|access-date=|website=[[Australian Bureau of Statistics]]}}</ref>

| list_by_pop = Listă a orașelor din Australia după populație
| div_name    = Stat
| div_link    =

| city_1 = Sydney
| div_1  = New South Wales{{!}}NSW
| pop_1  = 5.312.163

| city_2 = Melbourne
| div_2  = Victoria (Australia){{!}}Vic
| pop_2  = 5.078.193

| city_3 = Brisbane
| div_3  = Queensland{{!}}Qld
| pop_3  = 2.514.184

| city_4 = Perth
| div_4  = Western Australia{{!}}WA
| pop_4  = 2.085.973

| city_5 = Adelaide
| div_5  = South Australia{{!}}SA
| pop_5  = 1.359.760

| city_6 = Gold Coast{{!}}Gold Coast
| div_6  = Queensland{{!}}Qld.
| pop_6  = 693.671

| city_7 = Newcastle, New South Wales{{!}}Newcastle
| div_7  = New South Wales{{!}}NSW
| pop_7  = 491.474

| city_8 = Canberra
| div_8  = Australian Capital Territory{{!}}ACT.
| pop_8  = 462.136

| city_9 = Sunshine Coast, Queensland{{!}}Sunshine Coast
| div_9  = Queensland{{!}}Qld
| pop_9  = 341.069

| city_10 = Wollongong
| div_10  = New South Wales{{!}}NSW
| pop_10  = 306.034

| city_11 = Geelong
| div_11  = Victoria (Australia){{!}}Vic
| pop_11  = 275.794

| city_12 = Hobart
| div_12  = Tasmania{{!}}Tas
| pop_12  = 236.136

| city_13 = Townsville
| div_13  = Queensland{{!}}Qld
| pop_13  = 181.668

| city_14 = Cairns
| div_14  = Queensland{{!}}Qld
| pop_14  = 153.951

| city_15 = Darwin, Northern Territory{{!}}Darwin
| div_15  = Northern Territory{{!}}NT
| pop_15  = 147.255

| city_16 = Toowoomba
| div_16  = Queensland{{!}}Qld
| pop_16  = 138.223

| city_17 = Ballarat
| div_17  = Victoria (Australia){{!}}Vic
| pop_17  = 107.652

| city_18 = Bendigo
| div_18  = Victoria (Australia){{!}}Vic
| pop_18  = 100.991

| city_19 = Albury-Wodonga
| div_19  = New South Wales{{!}}NSW
| pop_19  = 93.603

| city_20 = Launceston, Tasmania{{!}}Launceston
| div_20  = Tasmania{{!}}Tas
| pop_20  = 87.382

}}<noinclude>

===Origini și imigrație===
Între 1788 și cel de-[[al Doilea Război Mondial]], marea majoritate a coloniștilor și imigranților au provenit din [[Insulele Britanice]] (în principal [[Anglia]], [[Irlanda]] și [[Scoția]]), deși în secolul al XIX-lea a existat o imigrație semnificativă din [[China]] și [[Germania]]. În deceniile imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial, Australia a primit un val mare de imigranți din întreaga Europă, mult mai mulți imigranți veniți din [[Europa de Sud]] și de [[Europa de Est|Est]] decât în deceniile anterioare. De la sfârșitul [[Politica Australiei Albe|politicii Australiei Albe]] în 1973, Australia a urmat o politică oficială de multiculturalism<ref>{{cite web|url=http://www.immi.gov.au/facts/06evolution.htm|title=The Evolution of Australia's Multicultural Policy|access-date=18 September 2007|year=2005|publisher=Department of Immigration and Multicultural and Indigenous Affairs|archive-url=https://web.archive.org/web/20060219130703/http://www.immi.gov.au/facts/06evolution.htm|archive-date=19 February 2006}}</ref> și a existat un val mare și continuu de imigrație din întreaga lume, Asia fiind cea mai mare sursă de imigranți în secolul al XXI-lea.<ref name="homeaffairs.gov.au">{{cite web|url=https://www.homeaffairs.gov.au/research-and-stats/files/report-migration-program-2018-19.pdf|title=2018–19 Migration Program Report|website=Australian Government Department of Home Affairs|date=30 June 2019}}</ref>

În prezent, Australia are a opta cea mai mare populație de imigranți din lume, aceștia reprezentând 30% din populație, cea mai mare proporție dintre marile națiuni occidentale.<ref name="auto1"/><ref>{{Cite web|title=United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division|url=https://www.un.org/en/development/desa/population/migration/data/estimates2/estimatesmaps.shtml?1t1|access-date=2022-01-15|website=www.un.org}}</ref> 160.323 de imigranți permanenți au fost admiși în Australia în 2018-2019 (excluzând refugiații),<ref name="homeaffairs.gov.au"/> în timp ce a existat un câștig net de populație de 239.600 de persoane din toată imigrația permanentă și temporară în acel an.<ref name="immig">{{cite web|url=https://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/Latestproducts/3412.0Main%20Features52018-19?opendocument&tabname=Summary&prodno=3412.0&issue=2018-19&num=&view=|title=Net Overseas Migration|access-date=4 May 2020|publisher=Australian Bureau of Statistics}}</ref> Majoritatea imigranților sunt calificați,<ref name="homeaffairs.gov.au"/> dar programul de imigrație include categorii pentru membrii de familie și refugiați.[293] În 2020, cele mai mari populații născute în străinătate erau cele născute în [[Anglia]] (3,8%), [[India]] (2,8%), [[China continentală]] (2,5%), [[Noua Zeelandă]] (2,2%), [[Filipine]] (1,2%) și [[Vietnam]] (1,1%).<ref>{{cite web|url=https://www.abs.gov.au/statistics/people/population/migration-australia/2019-20|title=Migration, Australia 2019–20|date=17 June 2021|publisher=Australian Bureau of Statistics|access-date=27 June 2021}}</ref>

[[Biroul Australian de Statistică]] nu colectează date privind rasa, dar cere fiecărui rezident australian să nominalizeze până la doi strămoși la fiecare recensământ.<ref name="Understanding and using Ancestry da">{{cite web | url=https://www.abs.gov.au/statistics/detailed-methodology-information/information-papers/understanding-and-using-ancestry-data | title=Understanding and using Ancestry data &#124; Australian Bureau of Statistics | date=28 June 2022 }}</ref> Aceste răspunsuri privind strămoșii sunt clasificate în grupuri mari standardizate de strămoși.<ref>{{cite web | url=https://www.abs.gov.au/statistics/classifications/australian-standard-classification-cultural-and-ethnic-groups-ascceg/latest-release | title=Australian Standard Classification of Cultural and Ethnic Groups (ASCCEG), 2019 &#124; Australian Bureau of Statistics | date=18 December 2019 }}</ref> La recensământul din 2021, numărul de răspunsuri privind strămoșii din cadrul fiecărui grup standardizat, ca proporție din totalul populației, a fost următorul:<ref name="abs.gov.au">https://www.abs.gov.au/statistics/people/people-and-communities/cultural-diversity-census/2021/Cultural%20diversity%20data%20summary.xlsx {{Bare URL spreadsheet|date=July 2022}}</ref> 57,2% europeni (46% din [[Europa de Nord-Vest]] și 11,2% din [[Europa de Sud]] și de [[Europa de Est|Est]]), 33,8% din [[Oceania]], 17,4% asiatici (6,5% din [[Asia Centrală]] și de [[Asia de Sud|Sud]], 6,4% din [[Asia de Nord-Est]] și 4,5% din [[Asia de Sud-Est]]),
3,8 aborigeni, 3,2% din [[Africa Nordică|Africa de Nord]] și [[Orientul Mijlociu]], 1,4% popoare din Americi și 1,3% din Africa Subsahariană. La recensământul din 2021, cei mai des nominalizați strămoși individuali ca proporție din totalul populației au fost:<ref>{{cite web |title=2021 Census Community Profiles: Australia |url=https://www.abs.gov.au/census/find-census-data/community-profiles/2021/AUS/download/GCP_AUS.xlsx}}</ref>
{{columns-list|colwidth=12em|
* [[Australieni englezi|englez]] (33%)
* [[Australieni|australian]] (29,9%){{refn|group="N"|Biroul Australian de Statistică a anunțat că majoritatea celor care au nominalizat un strămoș australian aveau cel puțin un strămoș [[Australieni anglo-celtici|anglo-celtic]] [[Australieni europeni|european]].<ref name="Commonwealth of Australia">{{cite news|url=http://www.abs.gov.au/Ausstats/abs@.nsf/94713ad445ff1425ca25682000192af2/49f609c83cf34d69ca2569de0025c182!OpenDocument|title=Feature Article – Ethnic and Cultural Diversity in Australia (Feature Article) |publisher=[[Commonwealth of Australia]] |agency=[[Australian Bureau of Statistics]] |work=1301.0 – Year Book Australia, 1995}}</ref>}}
* [[Australieni irlandezi|irlandez]] (9,5%)
* [[Australieni scoțieni|scoțian]] (8,6%)
* [[Australieni chinezi|chinez]] (5,5%)
* [[Australieni italieni|italian]] (4,4%)
* [[Australieni germani|german]] (4%)
* [[Australieni aborigeni|aborigen]] (3,8%)
* [[Australieni indieni|indian]] (3,1%)
* [[Australieni greci|grec]] (1,7%)
* [[Australieni filipinezi|filipinez]] (1,6%)
* [[Australieni neerlandezi|neerlandez]] (1,5%)
* [[Australieni vietnamezi|vietnamez]] (1,3%)
}}

===Limbi===
[[File:Australian Census 2011 demographic map - Australia by SLA - BCP field 2571 Speaks other language Australian Indigenous Languages Persons.svg|thumb|Procentul populației care vorbește limbile indigene australiene, conform recensământului din 2011]]
Deși Australia nu are o limbă oficială, [[Limba engleză|engleza]] este ''[[de facto]]'' limba națională.<ref name=language>{{cite web|url=http://www.immi.gov.au/media/publications/multicultural/confer/04/speech18b.htm |title=Pluralist Nations: Pluralist Language Policies? |work=1995 Global Cultural Diversity Conference Proceedings, Sydney |publisher=[[Department of Immigration and Citizenship]] |access-date=11 January 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081220020910/http://www.immi.gov.au/media/publications/multicultural/confer/04/speech18b.htm |archive-date=20 December 2008 |url-status=dead}} "English has no de jure status but it is so entrenched as the common language that it is de facto the official language as well as the national language."</ref> [[Engleza australiană]] este o varietate majoră a limbii, cu un accent și un lexic distinctiv<ref>{{cite web|url=http://www.nma.gov.au/libraries/attachments/exhibitions/vocabulary_of_australian_english/files/5471/Vocabulary%20of%20Australian%20English.pdf |title=The Vocabulary Of Australian English |last=Moore |first=Bruce |publisher=National Museum of Australia |access-date=5 April 2010 |url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20110320004658/http://www.nma.gov.au/libraries/attachments/exhibitions/vocabulary_of_australian_english/files/5471/Vocabulary%20of%20Australian%20English.pdf |archive-date=20 March 2011 }}</ref> și diferă ușor de alte varietăți ale limbii engleze în ceea ce privește gramatica și ortografia.<ref name="Fourth Edition 2005">"The Macquarie Dictionary", Fourth Edition. The Macquarie Library Pty Ltd, 2005.</ref> Australiana obișnuită servește drept dialect standard.<ref>{{cite web|url=https://www.noslangues-ourlanguages.gc.ca/en/blogue-blog/australian-english-eng|title=Australian English in a nutshell|last=Lalande|first=Line|date=4 May 2020|publisher=Government of Canada}}</ref>

La recensământul din 2021, engleza era singura limbă vorbită în casă pentru 72% din populație. Următoarele limbi vorbite acasă sunt [[Limba mandarină|mandarina]] (2,7 %), [[Limba arabă|araba]] (1,4 %), [[Limba vietnameză|vietnameza]] (1,3 %), [[Limba cantoneză|cantoneza]] (1,2 %) și [[Limba punjabă|punjaba]] (0,9 %).<ref>{{cite web |url=https://www.abs.gov.au/census/find-census-data/quickstats/2021/AUS|title=2021 Australia, Census All persons QuickStats &#124; Australian Bureau of Statistics }}</ref> Se crede că peste 250 de [[Limbile aborigene australiene|limbi aborigene australiene]] existau în momentul primului contact cu Europa,<ref name="Romaine1991">{{Cite book|last=Romaine|first=Suzanne|url=https://books.google.com/books?id=odXuIsxHaOYC|title=Language in Australia|date=1991|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-33983-4|language=en}}</ref> dintre care mai puțin de douăzeci sunt încă folosite zilnic de toate grupele de vârstă.<ref>{{cite web|url= http://www.australiangeographic.com.au/news/2011/08/a-mission-to-save-indigenous-languages/|archive-url= https://web.archive.org/web/20131224075354/http://www.australiangeographic.com.au/news/2011/08/a-mission-to-save-indigenous-languages/|archive-date= 24 December 2013| title=A mission to save indigenous languages| publisher=Australian Geographic|access-date=18 March 2016|date= 19 August 2011}}</ref><ref name=nilsr /> Alte aproximativ 110 sunt vorbite exclusiv de persoanele în vârstă.<ref name=nilsr>{{cite web|url=http://arts.gov.au/sites/default/files/pdfs/nils-report-2005.pdf |title=National Indigenous Languages Survey Report 2005 |publisher=Department of Communications, Information Technology and the Arts |access-date=5 September 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090709141342/http://www.arts.gov.au/indigenous/national_indigenous_languages_survey_report_2005 |archive-date=9 July 2009 |url-status=dead}}</ref> La recensământul din 2006, 52.000 de australieni indigeni, reprezentând 12% din populația indigenă, au declarat că vorbesc o limbă indigenă acasă.<ref>{{cite web |url=http://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/mf/4713.0 |title=4713.0 – Population Characteristics, Aboriginal and Torres Strait Islander Australians, 2006 |last=Australian Bureau of Statistics |date=4 May 2010 |publisher=Australian Bureau of Statistics |location=Canberra |access-date=7 December 2010}}</ref> Australia are un [[Limbajul semnelor|limbaj al semnelor]] cunoscut sub numele de [[Auslan]], care este limba principală a aproximativ 10.112 persoane surde care au declarat că folosesc limba Auslan acasă la recensământul din 2016.<ref>{{cite web |url=http://stat.data.abs.gov.au/Index.aspx?DataSetCode=ABS_C16_T09_SA |title=Census 2016, Language spoken at home by Sex (SA2+) |last=Australian Bureau of Statistics |date=9 August 2016 |work=2016 Census Tables : Australia |location=Canberra |publisher=Australian Bureau of Statistics |access-date=12 May 2019 |archive-date=2018-12-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181226044803/http://stat.data.abs.gov.au/Index.aspx?DataSetCode=ABS_C16_T09_SA |dead-url=yes }}</ref>

===Educație===
Frecventarea școlii, sau înscrierea pentru școlarizarea la domiciliu,<ref>{{cite news|last1=Townsend|first1=Ian|title=Thousands of parents illegally home schooling|url=http://www.abc.net.au/news/2012-01-28/thousands-of-parents-illegally-home-schooling/3798008|access-date=2 December 2015|publisher=ABC News|date=30 January 2012}}</ref> este obligatorie pe întreg teritoriul Australiei. Educația este responsabilitatea fiecărui stat și teritoriu în parte<ref>{{cite web|url=http://www.deewr.gov.au/Schooling/Pages/overview.aspx|archive-url=https://web.archive.org/web/20110328132033/http://www.deewr.gov.au/Schooling/Pages/overview.aspx|archive-date=28 March 2011|title=Schooling Overview|publisher=Australian Government, Department of Education, Employment and Workplace Relations}}</ref>, astfel încât regulile variază de la un stat la altul, dar, în general, copiii sunt obligați să frecventeze școala de la vârsta de aproximativ 5 ani până la aproximativ 16 ani.<ref>{{cite web|url=http://www.immi.gov.au/living-in-australia/settle-in-australia/everyday-life/education/|title=Education|publisher=Department of Immigration and Citizenship|access-date=14 January 2012|archive-url=https://web.archive.org/web/20140218220904/http://www.immi.gov.au/living-in-australia/settle-in-australia/everyday-life/education|archive-date=18 February 2014}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.dfat.gov.au/facts/education_in_australia.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20110514101140/http://www.dfat.gov.au/facts/education_in_australia.html|archive-date=14 May 2011|title=Our system of education|publisher=Australian Government: Department of Foreign Affairs and Trade|access-date=13 January 2012}}</ref> În unele state (Australia de Vest, Teritoriul de Nord și New South Wales), copiii cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani sunt obligați fie să frecventeze școala, fie să participe la o formare profesională, cum ar fi o ucenicie.<ref>{{cite web|url=http://det.wa.edu.au/schoolsandyou/detcms/navigation/parents-and-community/schooling/?oid=Category-id-3869597|archive-url=https://web.archive.org/web/20120321204923/http://det.wa.edu.au/schoolsandyou/detcms/navigation/parents-and-community/schooling/?oid=Category-id-3869597|archive-date=21 March 2012|title=The Department of Education – Schools and You – Schooling|website=det.wa.edu.au|access-date=31 December 2011}}</ref><ref>{{cite web|title=Education Act (NT) – Section 20 |url=http://www.austlii.edu.au/au/legis/nt/consol_act/ea104/s20.html|website=austlii.edu.au}}</ref><ref>{{cite web|title=Education Act 1990 (NSW) – Section 21 |url=http://www.austlii.edu.au/au/legis/nsw/consol_act/ea1990104/s21b.html|work=austlii.edu.au}}</ref><ref>{{cite web|title=Minimum school leaving age jumps to 17|url=http://news.theage.com.au/breaking-news-national/minimum-school-leaving-age-jumps-to-17-20090128-7r4d.html|publisher=The Age|access-date=30 May 2013|date=28 January 2009}}</ref>

Australia are o rată de alfabetizare a adulților care a fost estimată la 99% în 2003.<ref name=cialittab>{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2103.html#136|title=Literacy|work=CIA World Factbook|access-date=10 October 2013|archive-date=24 November 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20161124171442/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2103.html#136|url-status=dead}}</ref> Cu toate acestea, un raport din 2011-2012 pentru Biroul de Statistică australian a raportat că Tasmania are o rată de alfabetizare și de calcul de numai 50%.<ref>{{cite news|url=http://www.abc.net.au/radionational/programs/backgroundbriefing/2013-09-22/4962902|title=A literacy deficit|website=abc.net.au|date=22 September 2013|access-date=10 October 2013}}</ref>

Australia are 37 de universități finanțate de guvern și trei universități private, precum și o serie de alte instituții specializate care oferă cursuri aprobate la nivelul învățământului superior.<ref>{{cite web|url=http://www.ausitaleem.com.pk/australian-education-system.shtml|title=Australian Education &#124; Australian Education System &#124; Education &#124; Study in Australia|publisher=Ausitaleem.com.pk |access-date=31 December 2011|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20120119063252/http://www.ausitaleem.com.pk/australian-education-system.shtml|archive-date=19 January 2012}}</ref> OCDE plasează Australia printre cele mai scumpe națiuni pentru a urma o facultate.<ref>[http://www.oecd.org/dataoecd/44/35/37376068.pdf Education at a Glance 2006] {{webarchive |url=https://web.archive.org/web/20160102101942/http://www.oecd.org/dataoecd/44/35/37376068.pdf|date=2 January 2016}} Organisation for Economic Co-operation and Development</ref> Există un sistem de formare profesională bazat pe stat, cunoscut sub numele de TAFE, și multe meserii desfășoară ucenicii pentru formarea de noi meseriași.<ref>{{cite web |url=http://www.australianapprenticeships.gov.au/about/default.asp|title=About Australian Apprenticeships|publisher=Australian Government|access-date=23 April 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20091111234035/http://www.australianapprenticeships.gov.au/about/default.asp|archive-date=11 November 2009}}</ref> Aproximativ 58% dintre australienii cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani au calificări profesionale sau terțiare<ref>{{cite web|website=Australian Bureau of Statistics|url=http://www.abs.gov.au/ausstats/abs@.nsf/94713ad445ff1425ca25682000192af2/1a79e7ae231704f8ca256f720082feb9!OpenDocument|title=Year Book Australia 2005 |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20160409132916/http://www.abs.gov.au/ausstats/abs%40.nsf/94713ad445ff1425ca25682000192af2/1a79e7ae231704f8ca256f720082feb9%21OpenDocument |archive-date=9 April 2016 |date=21 January 2005 }}</ref>, iar rata de absolvire a învățământului terțiar, de 49%, este cea mai ridicată dintre țările OCDE. 30,9% din populația Australiei a obținut o calificare de învățământ superior, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai ridicate procente din lume.<ref>{{cite web|url=https://finance.yahoo.com/news/the-most-educated-countries-in-the-world.html;_ylt=AlaWy8IcyeBaviKi7_.WJyhE6odG;_ylu=X3oDMTJrY2d2NGZyBG1pdANDeFMgRmluYW5jaWFsbHkgRml0IEFydGljbGUgQXJ0aWNsZSBCb2R5IFByb2QEcG9zAzMEc2VjA01lZGlhQXJ0aWNsZUJvZHlBc3NlbWJseQ--;_ylg=X3oDMTNjdGVoaXJqBGludGwDdXMEbGFuZwNlbi11cwRwc3RhaWQDY2IyOTRhMGEtYmY2OS0zYTdlLThlYTUtZWFlNTU3YWI1ZTc3BHBzdGNhdANleGNsdXNpdmVzfGZpbmFuY2lhbGx5Zml0BHB0A3N0b3J5cGFnZQ--;_ylv=3?page=1|title=The Most Educated Countries in the World – Yahoo Finance|last=Sauter|first=Michael B.|publisher=Finance.yahoo.com|date=24 September 2012|access-date=14 November 2015|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20160204213400/http://finance.yahoo.com/news/the-most-educated-countries-in-the-world.html%3B_ylt%3DAlaWy8IcyeBaviKi7_.WJyhE6odG%3B_ylu%3DX3oDMTJrY2d2NGZyBG1pdANDeFMgRmluYW5jaWFsbHkgRml0IEFydGljbGUgQXJ0aWNsZSBCb2R5IFByb2QEcG9zAzMEc2VjA01lZGlhQXJ0aWNsZUJvZHlBc3NlbWJseQ--%3B_ylg%3DX3oDMTNjdGVoaXJqBGludGwDdXMEbGFuZwNlbi11cwRwc3RhaWQDY2IyOTRhMGEtYmY2OS0zYTdlLThlYTUtZWFlNTU3YWI1ZTc3BHBzdGNhdANleGNsdXNpdmVzfGZpbmFuY2lhbGx5Zml0BHB0A3N0b3J5cGFnZQ--%3B_ylv%3D3?page=1|archive-date=4 February 2016}}</ref><ref>{{cite magazine|url=http://newsfeed.time.com/2012/09/27/and-the-worlds-most-educated-country-is|title=And the World's Most Educated Country Is ...|magazine=Time|first=Samantha |last=Grossman|date=27 September 2012|access-date=14 November 2015}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.censusdata.abs.gov.au/census_services/getproduct/census/2016/quickstat/036|title=2016 Census QuickStats: Australia|website=censusdata.abs.gov.au|access-date=14 February 2018|archive-date=2018-06-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20180620052901/http://www.censusdata.abs.gov.au/census_services/getproduct/census/2016/quickstat/036|dead-url=yes}}</ref>

Australia are cea mai mare proporție de studenți internaționali pe cap de locuitor din lume, 812.000 de studenți internaționali fiind înscriși în universitățile și instituțiile profesionale ale națiunii în 2019.<ref>{{cite web|url=https://www.theaustralian.com.au/subscribe/news/1/?sourceCode=TAWEB_WRE170_a&dest=https%3A%2F%2Fwww.theaustralian.com.au%2Fbusiness%2Fproperty%2Fbooming-student-market-a-valuable-property%2Fnews-story%2F6bb3823260aa3443f0c26909406d089b&memtype=anonymous&mode=premium&nk=5cfb870de12779cf853780286e352a51-1587312248|title=Subscribe to The Australian &#124; Newspaper home delivery, website, iPad, iPhone & Android apps|website=theaustralian.com.au}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.macrobusiness.com.au/2019/11/australian-universities-double-down-on-international-students/|title=Australian universities double down on international students|first1=Leith van OnselenLeith van Onselen is Chief Economist at the MB|last1=Fund|first2=MB Super Leith has previously worked at the Australian|last2=Treasury|first3=Victorian |last3=Treasury|first4=Goldman|last4=Sachs|date=31 October 2019|website=MacroBusiness}}</ref> În consecință, în 2019, studenții internaționali reprezentau în medie 26,7% din corpul studențesc al universităților australiene. Prin urmare, educația internațională reprezintă unul dintre cele mai mari exporturi ale țării și are o influență pronunțată asupra demografiei țării, o proporție semnificativă a studenților internaționali rămânând în Australia după absolvire cu diverse vize de calificare și de angajare.<ref>{{cite news|url=https://www.abc.net.au/news/2018-07-27/temporary-graduate-visa-485-boom/10035390|title=Record number of international students sticking around on work visas|first=political reporter Jackson|last=Gothe-Snape|date=27 July 2018|newspaper=ABC News}}</ref> Educația este al treilea cel mai mare export al Australiei, după minereul de fier și cărbune, și a contribuit cu peste 28 de miliarde de dolari la economie în 2016-17.<ref name=":1" />

===Sănătate===
Speranța de viață a Australiei, de 83 de ani (81 de ani pentru bărbați și 85 de ani pentru femei),<ref>{{cite web|url=https://data.worldbank.org/indicator/SP.DYN.LE00.IN?locations=AU|title=Life expectancy at birth, total (years) - Australia|publisher=[[World Bank]]|access-date=17 August 2022}}</ref> este a cincea cea mai mare din lume. Are cele mai mari rate de cancer de piele din lume,<ref>{{cite web|url=http://www.health.gov.au/internet/skincancer/publishing.nsf/Content/fact-2|title=Skin cancer – key statistics|year=2008|publisher=[[Department of Health and Ageing]]|archive-url=https://web.archive.org/web/20140208171642/http://www.health.gov.au/internet/skincancer/publishing.nsf/Content/fact-2|archive-date=8 February 2014}}</ref> în timp ce fumatul este cea mai mare cauză prevenibilă de deces și boală, fiind responsabil pentru 7,8% din totalul mortalității și a bolilor. Pe locul al doilea în topul cauzelor care pot fi prevenite se află hipertensiunea arterială, cu 7,6%, iar obezitatea ocupă locul al treilea, cu 7,5%.<ref>{{cite web|url=http://www.aihw.gov.au/publications/hwe/bodaiia03/bodaiia03-c05.pdf|title=Risks to health in Australia|website=Australian Institute of Health and Welfare|date=26 February 2011|archive-url=https://web.archive.org/web/20110226105813/http://www.aihw.gov.au/publications/hwe/bodaiia03/bodaiia03-c05.pdf|archive-date=26 February 2011}}</ref><ref>{{Cite web |date=2011-02-19 |title=quitnow – Smoking – A Leading Cause of Death |url=http://quitnow.info.au/internet/quitnow/publishing.nsf/Content/warnings-graph |access-date=2022-01-15 |website= |archive-url=https://web.archive.org/web/20110219073743/http://quitnow.info.au/internet/quitnow/publishing.nsf/Content/warnings-graph |archive-date=19 February 2011 |url-status=dead}}</ref> În 2012, Australia s-a clasat pe locul 35 în lume în ceea ce privește proporția de femei obeze<ref>{{Cite web |title= Global prevalence of adult obesity | date=January 2012 |url=http://www.iaso.org/site_media/uploads/Global_prevalence_of_adult_obesity_Ranking_by_country_2012.pdf |access-date=2022-01-15 |website= |archive-url=https://web.archive.org/web/20120829014750/http://www.iaso.org/site_media/uploads/Global_prevalence_of_adult_obesity_Ranking_by_country_2012.pdf |archive-date=29 August 2012 |url-status=dead}}</ref> și aproape de vârful clasamentul în rândul națiunilor dezvoltate în ceea ce privește proporția de adulți obezi;<ref>{{cite web|url=http://www.health.gov.au/internet/main/Publishing.nsf/Content/health-pubhlth-strateg-hlthwt-obesity.htm|title=About Overweight and Obesity|publisher=Department of Health and Ageing|archive-url=https://web.archive.org/web/20100507033011/http://www.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/Content/health-pubhlth-strateg-hlthwt-obesity.htm|archive-date=7 May 2010|url-status=dead|access-date=11 May 2010}}</ref> 63% din populația sa adultă este fie supraponderală, fie obeză.<ref name="aihw">{{cite web|url=http://www.aihw.gov.au/overweight-and-obesity/|title=Overweight and obesity|publisher=Australian Institute of Health and Welfare}}</ref>

Australia a cheltuit aproximativ 9,91% din PIB-ul său total pentru asistență medicală în 2021.<ref>{{cite web|url=https://data.worldbank.org/indicator/SH.XPD.CHEX.GD.ZS?locations=AU|title=Current healthcare expenditure (% of GDP) - Australia|publisher=[[World Bank]]|access-date=17 August 2022}}</ref> A introdus asistența medicală universală în 1975.<ref name="medicbrief">{{cite web|url=http://www.aph.gov.au/library/intguide/SP/medicare.htm|title=Medicare – Background Brief|last=Biggs|first=Amanda|date=29 October 2004|publisher=Commonwealth of Australia|location=Canberra, ACT|work=Parliament of Australia: Parliamentary Library|access-date=16 April 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100414012007/http://www.aph.gov.au/library/intguide/SP/medicare.htm|archive-date=14 April 2010|url-status=dead}}</ref> Cunoscută sub numele de Medicare, aceasta este în prezent finanțată nominal printr-o suprataxă din impozitul pe venit cunoscută sub numele de Medicare levy, în prezent de 2%.<ref>{{cite web|url=https://www.ato.gov.au/Individuals/Medicare-levy/|title=Medicare levy|publisher=Australian Taxation Office|date=18 October 2017|access-date=9 April 2018|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20130629085049/http://www.ato.gov.au/Individuals/Medicare-levy/|archive-date=29 June 2013}}</ref> Statele gestionează spitalele și serviciile ambulatorii atașate, în timp ce Commonwealth-ul finanțează sistemul de beneficii farmaceutice (subvenționarea costurilor medicamentelor) și medicina generală.<ref name="medicbrief" />

În timpul pandemiei COVID-19, Australia a avut una dintre cele mai restrictive politici de carantină, ceea ce a dus la una dintre cele mai scăzute rate de mortalitate la nivel mondial.<ref>{{cite web |title=Estimation of total and excess mortality due to COVID-19 |date=22 April 2021 |url=http://www.healthdata.org/special-analysis/estimation-excess-mortality-due-covid-19-and-scalars-reported-covid-19-deaths |access-date=27 November 2021}}</ref>

===Religie===
Australia nu are o [[religie de stat]]; Secțiunea 116 din [[Constituția australiană]] interzice guvernului federal să dea orice lege pentru a stabili o religie, să impună orice respectare religioasă sau să interzică exercitarea liberă a oricărei religii.<ref>{{cite web |title=About Australia: Religious Freedom |url=http://www.dfat.gov.au/facts/religion.html |archive-url=https://web.archive.org/web/20110806061716/http://www.dfat.gov.au/facts/religion.html |archive-date=6 August 2011 |access-date=31 December 2011 |publisher=Dfat.gov.au}}</ref>

La recensământul din 2021, 38,9% din populație s-a identificat ca neavând „nicio religie”,<ref>{{cite web |title=2021 Census Community Profiles: Australia |url=https://www.abs.gov.au/census/find-census-data/community-profiles/2021/AUS/download/GCP_AUS.xlsx}}</ref> în creștere de la 15,5% în 2001.<ref>{{cite web | url=https://www.abs.gov.au/census/find-census-data/quickstats/2001/0 | title=2001 Australia, Census All persons QuickStats &#124; Australian Bureau of Statistics }}</ref> Cea mai mare religie este [[creștinism]]ul (43,9% din populație).<ref>{{cite web |title=2021 Census Community Profiles: Australia |url=https://www.abs.gov.au/census/find-census-data/community-profiles/2021/AUS/download/GCP_AUS.xlsx}}</ref> Cele mai mari confesiuni creștine sunt [[Biserica Latină|Biserica Romano-Catolică]] (20% din populație) și [[Biserica Anglicană din Australia]] (9,8%). Imigrația multiculturală de după cel de-[[al Doilea Război Mondial]] a dus la creșterea religiilor necreștine, dintre care cele mai mari sunt [[islam]]ul (3,2%), [[hinduism]]ul (2,7%), [[budism]]ul (2,4%), [[sikhism]]ul (0,8%) și [[iudaism]]ul (0,4%).<ref name=":02">{{cite web |title=2021 Census Community Profiles: Australia |url=https://www.abs.gov.au/census/find-census-data/community-profiles/2021/AUS/download/GCP_AUS.xlsx}}</ref>

În 2021, puțin sub 8.000 de persoane și-au declarat afilierea la religiile tradiționale aborigene.<ref name=":02" /> În [[mitologia aborigenă australiană]] și în cadrul animist dezvoltat în Australia aborigenă, [[Visul]] este o epocă [[Sfințenie|sacră]] în care ființele ancestrale [[totem]]ice ale spiritului au format [[Mitul creației|Creația]]. Visul a stabilit legile și structurile societății și ceremoniile efectuate pentru a asigura continuitatea vieții și a pământului.<ref>Flood, Josephine (2019). pp. 163-69</ref>

==Economie==
Economia de [[Economie mixtă|piață mixtă]] cu venituri ridicate a Australiei este bogată în [[resurse naturale]]<ref>{{cite web|last=Russell|first=Clyde|url=https://www.reuters.com/article/uk-column-russell-commodities-australia-idUKKBN2BM0WC|title=Column: Resource-rich Australia shows vagaries of any commodity supercycle|date=30 March 2021|work=[[Reuters]]|access-date=14 August 2022}}</ref>, fiind a treisprezecea cea mai mare din lume în termeni nominali și a 18-a ca mărime în funcție de [[paritatea puterii de cumpărare]]. Din 2021, are a doua cea mai mare cantitate de avere pe adult, după [[Luxemburg]];<ref>{{Cite web|title=Global Wealth Databook 2021|url=https://www.credit-suisse.com/media/assets/corporate/docs/about-us/research/publications/global-wealth-databook-2021.pdf|access-date=14 August 2022|publisher=[[Credit Suisse]]|format=PDF}}</ref> și are al treisprezecelea cel mai mare număr de active financiare pe cap de locuitor.<ref>{{cite web|format=PDF|last1=Carrera|first1=Jordi Bosco|last2=Grimm|first2=Michaela|last3=Halzhausen|first3=Arne|last4=Pelaya|first4=Patricia|url=https://www.allianz.com/content/dam/onemarketing/azcom/Allianz_com/economic-research/publications/specials/en/2021/october/2021_10_07_Global-Wealth-Report.pdf|title=ALLIANZ GLOBAL WEALTH REPORT 2021|date=7 October 2021|publisher=[[Allianz]]|access-date=14 August 2022}}</ref> Australia are o forță de muncă de aproximativ 13,5 milioane de persoane, cu o rată a șomajului de 3,5% în iunie 2022.<ref name="ABSLabourForce">{{cite web|website=Australian Bureau of Statistics|url=https://www.abs.gov.au/statistics/labour/employment-and-unemployment/labour-force-australia/latest-release|title=Labour Force, Australia|date=14 July 2022|access-date=14 August 2022}}</ref> Potrivit Consiliului australian al serviciilor sociale, rata sărăciei din Australia depășește 13,6% din populație, cuprinzând 3,2 milioane de persoane. De asemenea, a estimat că există 774.000 (17,7%) de copii sub 15 ani care trăiesc în sărăcie relativă.<ref>{{Cite web|url=http://povertyandinequality.acoss.org.au/poverty/|title=Poverty – Poverty and Inequality}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.acoss.org.au/media_release/report-shows-three-million-people-in-poverty-in-australia-and-why-we-must-act-to-support-each-other/|title=Report shows three million people in poverty in Australia and why we must act to support each other – ACOSS}}</ref> [[Dolar australian|Dolarul australian]] este moneda națională, care este, de asemenea, împărtășită cu trei state insulare din Pacific: [[Kiribati]], [[Nauru]] și [[Tuvalu]].<ref>{{cite web|url=https://www.adb.org/sites/default/files/publication/30205/ado2013-small-island-economies.pdf|title=Small island economies|year=2013|publisher=[[Asian Development Bank]]|access-date=14 August 2022|format=PDF|quote=All three countries use the Australian dollar as legal tender.}}</ref>

Datoria guvernamentală australiană, de aproximativ 963 de miliarde de dolari, depășește 45,1% din PIB-ul total al țării, fiind a opta cea mai mare din lume.<ref>{{cite web|last=Dossor|first=Rob|url=https://www.aph.gov.au/About_Parliament/Parliamentary_Departments/Parliamentary_Library/pubs/rp/BudgetReview202122/CommonwealthDebt|title=Commonwealth debt|publisher=[[Parliament of Australia]]|access-date=14 August 2022}}</ref> În 2020, Australia avea al doilea cel mai mare nivel de îndatorare a gospodăriilor din lume, după Elveția.<ref>{{cite web|url=https://www.imf.org/external/datamapper/HH_LS@GDD/AUS/CHE|title=Household debt, loans and debt securities|publisher=[[International Monetary Fund]]|access-date=14 August 2022}}</ref> Prețurile locuințelor sale sunt printre cele mai mari din lume, în special în marile zone urbane,<ref>{{cite web|last=Neubauer|first=Ian|url=https://www.aljazeera.com/economy/2022/4/6/australians-home-ownership-dream-turns-soar-as-prices-soar|title='Ridiculous prices': Australians’ home ownership dreams turn sour|work=[[Al Jazeera]]|date=6 April 2022|access-date=14 August 2022}}</ref> ceea ce a determinat mulți analiști să susțină existența unei bule imobiliare.<ref>{{cite web|last=Mishra|first=Vivek|url=https://www.reuters.com/markets/rates-bonds/australias-housing-boom-deflate-mortgage-rates-rise-2022-05-26/|title=Australia's housing boom to deflate as mortgage rates rise|work=[[Reuters]]|date=26 May 2022|access-date=14 August 2022}}</ref> Sectorul mare al serviciilor reprezintă aproximativ 71,2 % din PIB-ul total, urmat de sectorul industrial (25,3 %), în timp ce sectorul agricol este de departe cel mai mic, reprezentând doar 3,6 % din PIB-ul total.<ref>{{cite web|url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/australia/ |title=Australia. CIA – The World Factbook |work=[[The World Factbook]]|publisher=[[Central Intelligence Agency]]|access-date=22 January 2011}}</ref> Australia este al 21-lea cel mai mare exportator și al 24-lea cel mai mare importator din lume.<ref>{{cite web|url=https://www.trademap.org/Country_SelProductCountry.aspx?nvpm=1%7c036%7c%7c%7c%7cTOTAL%7c%7c%7c2%7c1%7c1%7c2%7c1%7c%7c2%7c1%7c1%7c1|title=List of importing markets for the product exported by Austral1ia in 2021|publisher=[[International Trade Centre]]|accessdate=August 14, 2022}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.trademap.org/Country_SelProductCountry.aspx?nvpm=1%7c036%7c%7c%7c%7cTOTAL%7c%7c%7c2%7c1%7c1%7c1%7c1%7c%7c2%7c1%7c1%7c1|title=List of supplying markets for the product imported by Australia in 2021|publisher=[[International Trade Centre]]|accessdate=August 14, 2022}}</ref> [[China]] este cel mai mare partener comercial al Australiei, reprezentând aproximativ 40 % din exporturile țării și 17,6 % din importurile sale.<ref>{{cite web|url=https://www.cnbc.com/2020/12/29/trade-war-with-china-australias-economy-after-covid-19-pandemic.html|title=Australia's growth may 'never return' to its pre-virus path after trade trouble with China, says economist|last=Tan|first=Weizhen|date=29 December 2020|publisher=[[CNBC]]|access-date=10 February 2021}}</ref> Alte piețe majore de export sunt [[Japonia]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]] și [[Coreea de Sud]].<ref>{{cite web|url=https://www.dfat.gov.au/publications/trade-and-investment/trade-and-investment-glance-2020|title=Trade and investment at a glance 2020|publisher=[[Department of Foreign Affairs and Trade]]|access-date=14 August 2022}}</ref>

Australia are un nivel ridicat de competitivitate și libertate economică și se situează pe locul opt în [[Indicele dezvoltării umane]]. Începând cu 2022, se află pe locul al doisprezecelea în [[Indicele libertății economice]] și pe locul al nouăsprezecelea în [[Raportul de competitivitate globală]].<ref>{{Cite web|title=Country Rankings|url=https://www.heritage.org/index/ranking|publisher=[[The Heritage Foundation]]|access-date=14 August 2022|archive-date=2020-05-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20200521231822/https://www.heritage.org/index/ranking|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www3.weforum.org/docs/WEF_TheGlobalCompetitivenessReport2022.pdf|title=The Global Competitiveness Report|publisher=[[World Economic Forum]]|last=Schwab|first=Klaus|author-link=Klaus Schwab|year=2022}}</ref> A atras 9,5 milioane de turiști internaționali în 2019<ref>{{Cite web|url=https://statistics.jnto.go.jp/en/graph/#graph--inbound--travelers--transition|title=Trends in the Visitor Arrivals to Japan by Year|publisher=JNTO|accessdate=December 11, 2020}}</ref> și s-a clasat pe locul al treisprezecelea în rândul țărilor din Asia-Pacific în 2019 la numărul de intrări.<ref name="WTOB">{{cite journal|url=https://www.e-unwto.org/doi/epdf/10.18111/wtobarometereng.2020.18.1.5|date=August–September 2020|publisher=UNWTO|title=Statistical Annex|journal=UNWTO World Tourism Barometer|volume=18|issue=5|page=18|doi=10.18111/wtobarometereng.2020.18.1.5|doi-access=free}}</ref> Raportul privind competitivitatea în turism și călătorii din 2021 a clasat Australia pe locul al șaptelea în lume din 117 țări.<ref>{{cite web|title=The Travel & Tourism Development Index 2021 |date=May 2022|publisher=[[World Economic Forum]]|url=https://www3.weforum.org/docs/WEF_Travel_Tourism_Development_2021.pdf|accessdate=July 31, 2022}}</ref> Încasările sale din turismul internațional în 2019 s-au ridicat la 45,7 miliarde de dolari.<ref name="WTOB"/>

===Energie===
În 2003, sursele de energie ale Australiei erau: cărbune (58,4%), energie hidroelectrică (19,1%), gaze naturale (13,5%), instalații de comutare a combustibililor fosili lichizi/gaz (5,4%), petrol (2,9%) și alte resurse regenerabile, cum ar fi energia eoliană, energia solară și bioenergia (0,7%).<ref>OECD/IEA, p. 96</ref> În secolul al XXI-lea, Australia a avut tendința de a genera mai multă energie folosind resurse regenerabile și mai puțină energie folosind combustibili fosili. În 2020, Australia a utilizat cărbunele pentru 62% din totalul energiei (creștere de 3,6% față de 2013), energia eoliană pentru 9,9% (creștere de 9,5%), gazele naturale pentru 9,9% (scădere de 3,6%), energia solară pentru 9,9% (creștere de 9,8%), energia hidroelectrică pentru 6,4% (scădere de 12,7%), bioenergia pentru 1,4% (creștere de 1,2%) și alte surse precum petrolul și gazele reziduale din minele de cărbune pentru 0,5%.<ref name="energy">{{cite web |last1=Clean Energy Council Australia |title=Clean Energy Australia Report 2021 |url=https://assets.cleanenergycouncil.org.au/documents/resources/reports/clean-energy-australia/clean-energy-australia-report-2021.pdf |website=Clean Energy Australia |access-date=3 June 2021}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.cleanenergycouncil.org.au/resources/resources-hub/clean-energy-australia-report|publisher=Clean Energy Council – Australia|title=CLEAN ENERGY AUSTRALIA REPORT|date=31 March 2021|access-date=3 June 2021}}</ref>

În august 2009, guvernul australian și-a stabilit obiectivul de a obține 20% din toată energia din țară din surse regenerabile până în 2020.<ref>{{cite web|url=http://www.climatechange.gov.au/renewabletarget/pubs/RET-scheme-design.pdf |title=Renewable Energy Target Scheme Design |access-date=15 May 2009 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20090515035607/http://www.climatechange.gov.au/renewabletarget/pubs/RET-scheme-design.pdf |archive-date=15 May 2009 }}</ref> Și-au atins acest obiectiv, deoarece resursele regenerabile au reprezentat 27,7% din energia Australiei în 2020.<ref name="energy"/>

===Știință și tehnologie===
În 2019, Australia a cheltuit 35,6 miliarde de dolari australieni pentru cercetare și dezvoltare, alocând aproximativ 1,79% din PIB.<ref>{{Cite web |date=2021-03-09 |title=Research and Experimental Development, Businesses, Australia, 2019–20 financial year {{!}} Australian Bureau of Statistics |url=https://www.abs.gov.au/statistics/industry/technology-and-innovation/research-and-experimental-development-businesses-australia/latest-release |access-date=2022-05-20 |website=www.abs.gov.au |language=en}}</ref> Un studiu recent realizat de [[Accenture]] pentru Tech Council arată că sectorul tehnologic australian combinat contribuie cu 167 de miliarde de dolari pe an la economie și angajează 861.000 de persoane.<ref>{{Cite web |date=2022-04-12 |title=Australia wants a place in ranks of global tech nations |url=https://www.afr.com/technology/australia-wants-a-place-in-ranks-of-global-tech-nations-20220328-p5a8kh |access-date=2022-05-20 |website=Australian Financial Review |language=en}}</ref> Cel mai recunoscut și important sector de acest tip din țară este cel minier,<ref>{{cite news |last1=Casey |first1=J.P. |date=15 March 2021 |title=In numbers: how mining came to be Australia's most profitable sector |work=Mining Technology |location=London |url=https://www.mining-technology.com/features/in-numbers-how-mining-came-to-be-australias-most-profitable-sector/ |access-date=23 August 2021}}</ref> unde Australia continuă să aibă cea mai mare penetrare a tehnologiilor, în special a dronelor, a vehiculelor autonome și teleghidate și a software-ului de gestionare a minelor.<ref>{{Cite web |date=2022-04-12 |title=Australia continues to lead the way in mining technology adoption |url=https://www.mining-technology.com/comment/australia-lead-mining-technology-adoption/ |access-date=2022-05-20 |website=Mining Technology |language=en-US |archive-date=2022-05-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220522073707/https://www.mining-technology.com/comment/australia-lead-mining-technology-adoption/ |dead-url=yes }}</ref> În plus, recentul ecosistem australian de startup-uri crește anual cu o rată de 5,8%,<ref>{{Cite web |last1=cycles |first1=This text provides general information Statista assumes no liability for the information given being complete or correct Due to varying update |last2=Text |first2=Statistics Can Display More up-to-Date Data Than Referenced in the |title=Topic: Startups in Australia |url=https://www.statista.com/topics/4729/start-ups-in-australia/ |access-date=2022-05-20 |website=Statista |language=en}}</ref> iar ecosistemele din Sydney și Melbourne sunt deja evaluate la 25 de miliarde de dolari.<ref>{{Cite web |date=2021-09-23 |title=Sydney's startup ecosystem is worth $24 billion, Melbourne's $10.5bn |url=https://www.startupdaily.net/2021/09/sydneys-startup-ecosystem-is-worth-24-billion-melbournes-10-5bn/ |access-date=2022-05-20 |website=Startup Daily |language=en-US}}</ref> Australia s-a clasat în mod constant pe un loc fruntaș în Indexul global de inovare (GII). În 2021, Australia s-a clasat pe locul 25 din cele 132 de economii prezentate în GII 2021, în scădere față de locul 22 în 2019.<ref>{{cite web|url=https://www.wipo.int/edocs/pubdocs/en/wipo_pub_gii_2021/au.pdf|title=Australia|work=[[Global Innovation Index]]|publisher=[[World Intellectual Property Organization]]|year=2021|access-date=11 August 2022}}</ref>

Cu doar 0,3% din populația lumii, Australia a contribuit cu 4,1% din cercetările publicate la nivel mondial în 2020, ceea ce o situează printre primii 10 contribuitori la cercetare din lume.<ref name=":1">{{Cite web |last=Berthold |first=Emma |date=2021-05-17 |title=Science in Australia |url=https://www.science.org.au/curious/policy-features/science-australia |access-date=2022-07-24 |website=Curious |language=en}}</ref><ref>{{Cite web |title=Research Output {{!}} Australian Innovation System Monitor |url=https://publications.industry.gov.au/publications/australianinnovationsystemmonitor/science-and-research/research-output/index.html |access-date=2022-07-24 |website=publications.industry.gov.au}}</ref> CSIRO, agenția națională de știință a Australiei, contribuie cu 10% din toate cercetările din țară, în timp ce restul sunt efectuate de universități.<ref name=":1" />

== Cultură ==
[[File:Royal exhibition building tulips straight.jpg|thumb|right|alt=Ornate white building with an elevated dome in the middle, fronted by a golden fountain and orange flowers|Clădirea [[Royal Exhibition Building]] din Melbourne a fost prima clădire din Australia care a fost inclusă pe lista [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Patrimoniului Mondial UNESCO]] în 2004.<ref>{{cite web |url=http://www.dfat.gov.au/facts/world_heritage.html |title=About Australia: World Heritage properties|publisher=Department of Foreign Affairs and Trade |access-date=14 June 2010| archive-url=https://web.archive.org/web/20100725033040/http://www.dfat.gov.au/facts/world_heritage.html| archive-date= 25 July 2010 | url-status=live}}</ref>]]
Australia găzduiește o [[Multiculturalism în Australia|diversitate de culturi]], rezultat al istoriei sale de imigrație.<ref>{{Cite web|title=Face the Facts: Cultural Diversity|url=https://humanrights.gov.au/our-work/education/face-facts-cultural-diversity#:~:text=Australia%20is%20a%20vibrant%2C%20multicultural,one%20of%20our%20greatest%20strengths.|access-date=2022-01-21|website=Australian Human Rights Commission}}</ref> Începând cu 1788, cultura australiană a fost în primul rând o cultură occidentală puternic influențată de primii coloniști anglo-celtici.<ref>{{Harvnb|Jupp1|pp=796–802}}</ref><ref>{{Harvnb|Teo|White|2003|pp=118–20}}</ref> Alte influențe includ [[cultura aborigenă australiană]], tradițiile aduse în țară de valurile de imigranți din întreaga lume<ref>{{Harvnb|Jupp1|pp=808–12, 74–77}}</ref> și [[Cultura Statelor Unite ale Americii|cultura Statelor Unite]].<ref>{{cite journal |last1=White |first1=Richard |date=1 January 1983 |title=A Backwater Awash: The Australian Experience of Americanisation |journal=Theory, Culture and Society |volume=1 |issue=3 |pages=108–122|doi=10.1177/026327648300100309 |s2cid=144339300 }}</ref> Divergența și evoluția culturală care a avut loc de-a lungul secolelor de la colonizarea europeană a dus la o cultură australiană distinctă.<ref name="Davison pp98–9">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|pages=98–99}}</ref><ref>{{Harvnb|Teo|White|2003|pp=125–27}}</ref>

===Mass-media===
Australia are două companii publice ([[Australian Broadcasting Corporation]] și [[Special Broadcasting Service]]), trei rețele comerciale de televiziune, mai multe servicii de televiziune cu plată<ref name=bbc>{{Cite news|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/1250188.stm|work=BBC News|title=Country profile: Australia|date=13 October 2009|access-date=7 April 2010}}</ref> și numeroase posturi de televiziune și de radio publice și non-profit. Fiecare oraș mare are cel puțin un cotidian<ref name=bbc /> și există două cotidiene naționale, ''[[The Australian]]'' și ''[[The Australian Financial Review]]''.<ref name=bbc /> În 2020, [[Reporteri fără frontiere]] a plasat Australia pe locul 25 pe o listă de 180 de țări clasificate în funcție de libertatea presei, în urma [[Noua Zeelandă|Noii Zeelande]] (locul 8), dar înaintea [[Marea Britanie|Marii Britanii]] (locul 33) și a [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite]] (locul 44).<ref>{{cite web |url=https://rsf.org/en/ranking_table |title=Press Freedom Index 2020 |publisher=[[Reporters Without Borders]] |year=2020 |access-date=22 November 2020 |archive-date=2016-04-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160424043201/https://rsf.org/en/ranking_table |dead-url=yes }}</ref> Acest clasare relativ scăzută se datorează în primul rând diversității limitate a proprietății mass-media comerciale din Australia;<ref>{{Cite web|title=Media Ownership In Australia – 1999 &#124; AustralianPolitics.com|url=https://australianpolitics.com/1999/12/01/media-ownership-in-australia.html|access-date=2022-01-15|website=australianpolitics.com}}</ref> majoritatea presei scrise se află sub controlul [[News Corporation]] și a [[Nine Entertainment Co.]]<ref>{{cite web|url=http://www.aph.gov.au/library/INTGUIDE/SP/Media_Regulation.htm|title=Media Ownership Regulation in Australia|publisher=[[Parliament of Australia]] |author1=Gardiner-Garden, John |author2=Chowns, Jonathan |name-list-style=amp |date=30 May 2006| archive-url=https://web.archive.org/web/20100328020533/http://www.aph.gov.au/library/intguide/SP/Media_Regulation.htm| archive-date= 28 March 2010 | url-status=live}}</ref>

===Literatură===
[[Literatura australiană]] s-a dezvoltat lent în deceniile care au urmat colonizării europene, deși tradițiile orale indigene, multe dintre ele înregistrate ulterior în scris, sunt mult mai vechi.<ref>Sarwal, Amit; Sarwal, Reema (2009). ''Reading Down Under: Australian Literary Studies Reader''. SSS Publications. p. xii. {{ISBN|978-81-902282-1-3}}.</ref> În secolul al XIX-lea, [[Henry Lawson]] și [[Banjo Paterson]] au surprins experiența peisajului [[Bush (peisaj)|Bush]] folosind un vocabular australian distinctiv.<ref>Mulligan, Martin; Hill, Stuart (2001). ''Ecological Pioneers: A Social History of Australian Ecological Thought and Action''. Cambridge University Press. {{ISBN|978-0-521-00956-0}}, p. 72.</ref> Operele lor sunt încă populare; poemul ''bush'' al lui Paterson „[[Waltzing Matilda]]” (1895) este considerat imnul național neoficial al Australiei.<ref>O'Keeffe, Dennis (2012). ''Waltzing Matilda: The Secret History of Australia's Favourite Song''. [[Allen & Unwin]]. p. back cover. {{ISBN|978-1-74237-706-3}}.</ref> [[Miles Franklin Award|Miles Franklin]] este omonimul celui mai prestigios premiu literar australian, acordat anual celui mai bun roman despre viața australiană.<ref>{{Cite web |date=2012-02-27 |title=The Miles Franklin Literary Award – australia.gov.au |url=http://australia.gov.au/about-australia/australian-story/miles-franklin-literary-award |access-date=2022-01-15 |website= |archive-url=https://web.archive.org/web/20120227135804/http://australia.gov.au/about-australia/australian-story/miles-franklin-literary-award |archive-date=27 February 2012 |url-status=dead}}</ref> Primul laureat al acestuia, [[Patrick White]], a câștigat [[Premiul Nobel pentru literatură]] în 1973.<ref>[http://www.australia.gov.au/about-australia/australian-story/australias-nobel-laureates Australia's Nobel Laureates and the Nobel Prize] {{webarchive |url=https://web.archive.org/web/20160819205739/http://www.australia.gov.au/about-australia/australian-story/australias-nobel-laureates |date=19 August 2016 }}, australia.gov.au. Retrieved 17 April 2015.</ref> Printre laureații australieni ai [[Premiul Booker|Premiului Booker]] se numără [[Peter Carey]], [[Thomas Keneally]] și [[Richard Flanagan]].<ref>{{Cite web|last=Hughes-d'Aeth|first=Tony|title=Australia's Booker prize record suggests others will come in Flanagan's wake|url=http://theconversation.com/australias-booker-prize-record-suggests-others-will-come-in-flanagans-wake-33025|access-date=2022-01-15|website=The Conversation|language=en}}</ref> Intelectualii publici australieni au scris, de asemenea, lucrări fundamentale în domeniile lor respective, printre care feminista [[Germaine Greer]] și filozoful [[Peter Singer]].<ref>Williams, Robyn (12 November 2016). [https://www.abc.net.au/news/2016-11-12/three-books-australian-authors-changed-20th-century/8008380 "Three Australian books that changed history"], ABC Radio National. Retrieved 12 November 2016.</ref>

===Muzică===
Multe dintre companiile producătoare de spectacol din Australia primesc finanțare prin intermediul Consiliului Australiei al guvernului federal.<ref>{{cite web |url=http://www.australiacouncil.gov.au/__data/assets/pdf_file/0019/13753/Australia_Council_for_the_Arts_-_Funding_Guide_2010.pdf |year=2010 |title=Arts funding guide 2010 |publisher=[[Australia Council]] |access-date=14 June 2010 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100705002654/http://www.australiacouncil.gov.au/__data/assets/pdf_file/0019/13753/Australia_Council_for_the_Arts_-_Funding_Guide_2010.pdf |archive-date=5 July 2010 |url-status=dead}}</ref> Există o orchestră simfonică în fiecare stat<ref>{{cite web|url=http://www.australiacouncil.gov.au/__data/assets/pdf_file/0011/50231/LECG_Orchestras_Review_evaluation_summary.pdf |title=Evaluation of the Orchestras Review 2005 funding package implementation |access-date=23 April 2010 |publisher=Australia Council |url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20110314080534/http://www.australiacouncil.gov.au/__data/assets/pdf_file/0011/50231/LECG_Orchestras_Review_evaluation_summary.pdf |archive-date=14 March 2011 }}</ref> și o companie națională de operă, [[Opera Australia]],<ref>{{cite web|url=http://www.australiacouncil.gov.au/the_arts/artists_and_orgs/artists/opera_australia |title=Opera Australia |publisher=Australia Council |access-date=23 April 2010 |url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20080723135113/http://www.australiacouncil.gov.au/the_arts/artists_and_orgs/artists/opera_australia |archive-date=23 July 2008 }}</ref> bine cunoscută pentru celebra soprană [[Joan Sutherland]].<ref>{{cite web |url=http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/music/opera/ |archive-url=https://web.archive.org/web/20110406111552/http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/music/opera/ |archive-date=6 April 2011 |title=Opera in Australia |publisher=Department of the Environment, Water, Heritage and the Arts |date=5 March 2007}}</ref> La începutul secolului al XX-lea, [[Nellie Melba]] a fost una dintre cele mai importante cântărețe de operă din lume.<ref>{{cite web |url=http://www.themonthly.com.au/encounters-shane-maloney-nellie-melba-enrico-caruso--160 |title=Nellie Melba & Enrico Caruso |work=[[The Monthly]]|author=Maloney, Shane |date= January 2006 |access-date=23 April 2010}}</ref> Baletul și dansul sunt reprezentate de [[The Australian Ballet]] și de diverse companii de stat. Fiecare stat are o companie de teatru finanțată din fonduri publice.<ref>{{cite web |url=http://www.minister.dbcde.gov.au/brandis/media/media_releases/2007/35_per_cent_increase_in_funding_for_australias_major_performing_arts_companies/ |title=35 per cent increase in funding for Australia's major performing arts companies |author=Brandis, George |publisher=Department of Communications, Information Technology and the Arts |date=8 May 2007 |access-date=23 April 2010 |author-link=George Brandis|archive-url=https://webarchive.nla.gov.au/awa/20071112025600/http://pandora.nla.gov.au/pan/36698/20071112-1356/www.minister.dcita.gov.au/brandis/media/media_releases/2007/35_per_cent_increase_in_funding_for_australias_major_performing_arts_companies.html|archive-date=12 November 2007}}{{cbignore|bot=medic}}</ref>

===Cinematografie===
''[[The Story of the Kelly Gang]]'' (1906), primul film narativ de lung metraj din lume, a stimulat un avânt al cinematografiei australiene în timpul erei [[Film mut|filmului mut]].<ref>{{cite web|url=http://portal.unesco.org/en/ev.php-URL_ID=37899&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html |title=Return of the Kelly Gang |work=[[UNESCO Courier]] |author=Chichester, Jo |publisher=[[UNESCO]] |year=2007 |access-date=1 February 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100204220758/http://portal.unesco.org/en/ev.php-URL_ID%3D37899%26URL_DO%3DDO_TOPIC%26URL_SECTION%3D201.html |archive-date= 4 February 2010 |url-status=dead}}</ref> După [[Primul Război Mondial]], [[Hollywood]]-ul a monopolizat industria,<ref>{{cite web |url=http://www.afc.gov.au/downloads/policies/early%20history_final1.pdf |title=The first wave of Australian feature film production |access-date=23 April 2010 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090706104843/http://www.afc.gov.au/downloads/policies/early%20history_final1.pdf |archive-date=6 July 2009}}</ref> iar în anii 1960 producția de filme australiene a încetat efectiv.<ref>{{cite web |work=Australian Government: Culture Portal |url=http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/film/ |archive-url=https://web.archive.org/web/20110327002350/http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/film/ |archive-date=27 March 2011 |title=Culture.gov.au – "Film in Australia" |publisher=Department of the Environment, Water, Heritage and the Arts, Commonwealth of Australia |date=22 November 2007}}</ref> Beneficiind de sprijinul guvernului, [[Noul Val Australian]] din anii 1970 a adus filme provocatoare și de succes, multe dintre ele explorând teme de identitate națională, cum ar fi ''[[Wake in Fright]]'' și [[Gallipoli (film din 1981)|Gallipoli]],<ref>{{cite journal |last=Krausz |first=Peter |date=2002 |title=Australian Identity: A Cinematic Roll Call |url=http://students.adelaidehs.sa.edu.au/Subjects/Issues/australianidentity.pdf |journal=Australian Screen Education Online |issue=29 |pages=24–29 |issn=1443-1629 |access-date=22 January 2016 |archive-date=3 March 2016 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160303200657/http://students.adelaidehs.sa.edu.au/Subjects/Issues/australianidentity.pdf |url-status=dead }}</ref> în timp ce ''[[Crocodile Dundee]]'' și seria [[Mad Max]] a mișcării [[Ozploitation]] au devenit succese internaționale.<ref>Moran, Albert; Vieth, Errol (2009). ''The A to Z of Australian and New Zealand Cinema''. Scarecrow Press. {{ISBN|978-0-8108-6347-7}}, p. 35.</ref> Pe o piață cinematografică inundată de conținut străin, filmele australiene au adus o cotă de 7,7 % din box office-ul local în 2015.<ref>{{Cite web|last=Quinn|first=Karl|date=2015-12-04|title=Australian film has had its biggest year at the box office ever. Why?|url=https://www.smh.com.au/entertainment/movies/australian-film-has-had-its-biggest-year-at-the-box-office-ever-why-20151204-glfut3.html|access-date=2022-01-15|website=The Sydney Morning Herald|language=en}}</ref> [[Premiile AACTA]] sunt cele mai importante premii australiene pentru film și televiziune, iar printre câștigătorii notabili ai [[Premiile Oscar|premiilor Oscar]] din Australia se numără [[Geoffrey Rush]], [[Nicole Kidman]], [[Cate Blanchett]] și [[Heath Ledger]].<ref>[http://www.news.com.au/entertainment/awards/ten-great-australian-moments-at-the-oscars/story-e6frfpli-1226841441307 "Ten Great Australian Moments at the Oscars"] {{webarchive |url=https://web.archive.org/web/20140308090335/http://www.news.com.au/entertainment/awards/ten-great-australian-moments-at-the-oscars/story-e6frfpli-1226841441307 |date=8 March 2014 }} (26 February 2014), news.com.au. Retrieved 7 February 2016.</ref>

===Sport===
[[Crichet]]ul și [[fotbal]]ul sunt sporturile predominante în Australia în timpul lunilor de vară și, respectiv, de iarnă. Australia este unică prin faptul că are ligi profesioniste pentru patru tipuri de fotbal. Originar din Melbourne în anii 1850, [[fotbalul australian]] este cel mai popular în toate statele, cu excepția [[Noul Wales de Sud|New South Wales]] și [[Queensland]], unde domină [[rugby league]], urmat de [[rugby]].<ref name="researchgate">{{cite web|url=https://www.researchgate.net/publication/273772263|date=21 December 2013|title=The 'Barassi Line': Quantifying Australia's Great Sporting Divide |access-date=16 August 2018}}</ref> [[Fotbal]]ul, deși se află pe locul al patrulea ca popularitate și resurse, are cele mai mari rate de participare în general.<ref>{{cite book|last1 = Skinner |first1 = James |last2 = Zakus H. |first2 = Dwight | last3 = Edwards |first3 = Allan | editor-first= Brown|editor-last = Adam|title = Football and Community in the Global Context: Studies in Theory and Practice|publisher = Routledge|year = 2013|pages = 92–93|chapter = Coming in from the Margins: Ethnicity, Community Support and the Rebranding of Australian Soccer |isbn = 978-1-317-96905-1}}</ref> Crichetul este popular în toată țara și a fost considerat de mulți australieni ca fiind sportul național. Echipa națională de crichet a Australiei a concurat împotriva Angliei în primul meci test (1877) și în primul meci internațional de o zi (1971), precum și împotriva Noii Zeelande în primul meci [[Twenty20 International]] (2004), câștigând toate cele trei meciuri. De asemenea, a participat la fiecare ediție a [[Cupa Mondială de Crichet|Cupei Mondiale de Crichet]], câștigând turneul de cinci ori, ceea ce reprezintă un record.<ref>{{Cite news|url=https://www.bbc.com/sport/cricket/32105654|title=Cricket World Cup 2015: Australia crush New Zealand in final|date=29 March 2015|newspaper=BBC Sport}}</ref>

Australia este una dintre cele cinci națiuni care au participat la fiecare ediție a [[Jocuri Olimpice de vară|Jocurilor Olimpice de vară]] din epoca modernă,<ref>{{Cite book|last=Oxlade|first=Chris|author-link=Chris Oxlade (writer)|author2=Ballheimer, David|title=Olympics|publisher=DK|series=DK Eyewitness|page=[https://archive.org/details/olympics0000oxla/page/61 61]|isbn=978-0-7566-1083-8|year=2005|url=https://archive.org/details/olympics0000oxla/page/61}}</ref> și a găzduit Olimpiada de două ori: în [[Jocurile Olimpice de vară din 1956|1956]] la Melbourne și în [[Jocurile Olimpice de vară din 2000|2000]] la Sydney.<ref name="Davison pp479-80">{{Harvnb|Davison|Hirst|Macintyre|1998|pages=479–80}}</ref> De asemenea, va găzdui Olimpiada din [[Jocurile Olimpice de vară din 2032|2032]] la Brisbane.<ref>{{cite web|url=https://www.abc.net.au/news/2021-07-21/brisbane-queensland-announced-as-2032-olympic-games-host-city/100311320|title=Brisbane announced as 2032 Olympic Games host city at IOC meeting in Tokyo|work=[[ABC News (Australia)]]|date=21 July 2021|access-date=22 July 2021}}</ref> Australia a participat, de asemenea, la fiecare ediție a Jocurilor Commonwealth-ului,<ref>{{cite web|url=http://www.commonwealthgames.org.au/page/65/by-games |publisher=Australian Commonwealth Games Association |title=Flag Bearers |access-date=23 April 2010 |url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20140726210627/http://www.commonwealthgames.org.au/page/65/by-games |archive-date=26 July 2014 }}</ref> găzduind evenimentul în 1938, 1962, 1982, 2006 și 2018.<ref>{{cite web|url=http://www.thecgf.com/games/games_index.asp?linkresults=1|publisher=Commonwealth Games Federation|title=Past Commonwealth Games|access-date=23 April 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100315102922/http://www.thecgf.com/games/games_index.asp?linkresults=1|archive-date=15 March 2010|url-status=dead}}</ref> Pe lângă faptul că participă regulat la [[Campionatul Mondial de Fotbal|Cupa Mondială FIFA]], Australia a câștigat de patru ori [[Cupa Oceaniei pe Națiuni]] și o dată [[Cupa Asiei AFC]] - singura țară care a câștigat campionate în două confederații FIFA diferite.<ref>{{cite news|last=Linden|first=Julian|title=Factbox – Asian Cup champions Australia|url=http://uk.reuters.com/article/uk-soccer-asia-australia-factbox-idUKKBN0L40BQ20150131|work=Reuters|publisher=Thomson Reuters|date=31 January 2015|access-date=6 June 2015|archive-date=2020-09-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20200903092515/https://uk.reuters.com/article/uk-soccer-asia-australia-factbox-idUKKBN0L40BQ20150131|dead-url=yes}}</ref>

Alte evenimente internaționale majore organizate în Australia includ turneul de mare șlem de tenis [[Australian Open]] și [[Marele Premiu al Australiei|Marele Premiu de Formula 1 al Australiei]]. Cursa anuală de cai [[Melbourne Cup]] și [[cursa de iahturi Sydney-Hobart]] atrag, de asemenea, un interes puternic.<ref>{{cite web|last=Campbell|first=Peter|title=Rolex Sydney Hobart Yacht Race|url=http://www.cyca.com.au/racing/rolex-sydney-hobart-yacht-race/|work=cyca.com.au|publisher=[[Cruising Yacht Club of Australia]]|access-date=6 June 2015}}</ref> Australia se remarcă, de asemenea, prin sporturi nautice, cum ar fi înotul și surfingul.<ref>{{cite book|last=Pike|first=Jeffrey|title=Australia|publisher=Langenscheidt Publishing Group|year=2004|isbn=978-981-234-799-2|page=103}}</ref> Sporturile de zăpadă se desfășoară în principal în Alpii australieni și în Tasmania.<ref>{{Cite web| title = Kiandra – Culture and History| work = The Sydney Morning Herald| url = https://www.smh.com.au/lifestyle/kiandra-20040208-gdkq3f.html| access-date = 4 May 2010| date=21 November 2008}}</ref>

===Gastronomie===
Cele mai multe grupuri indigene australiene se hrăneau cu o dietă simplă de [[Vânător-culegător|vânători-culegători]], bazată pe fauna și flora autohtonă, numită și [[bush tucker]].<ref>{{cite web|url=http://www.teachers.ash.org.au/bushtucker/ |title=Bush Tucker Plants, or Bush Food |publisher=Teachers.ash.org.au |access-date=26 April 2011| archive-url=https://web.archive.org/web/20110511094258/http://www.teachers.ash.org.au/bushtucker/| archive-date= 11 May 2011 | url-status=live}}</ref> Primii coloniști au introdus [[bucătăria britanică]] și [[Bucătăria irlandeză|irlandeză]] pe continent.<ref name=food>{{cite web|url=http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/foodanddrink/|archive-url=https://web.archive.org/web/20100326134155/http://www.cultureandrecreation.gov.au/articles/foodanddrink/|archive-date=26 March 2010|title=Australian food and drink|publisher=Department of the Environment, Water, Heritage and the Arts |date=23 September 2008}}</ref><ref name=f2>{{cite web|url=http://www.sbs.com.au/food/cuisineindex/RecipeByCuisineMain/383|title=Modern Australian recipes and Modern Australian cuisine|publisher=[[Special Broadcasting Service]]|access-date=23 April 2010| archive-url=https://web.archive.org/web/20100503111747/http://www.sbs.com.au/food/cuisineindex/RecipeByCuisineMain/383| archive-date= 3 May 2010 | url-status=live}}</ref> Această influență se vede în popularitatea durabilă a mai multor feluri de mâncare britanice, cum ar fi [[pește cu cartofi pai]], și în mâncărurile australiene prin excelență, cum ar fi [[plăcinta cu carne australiană]], care este înrudită cu plăcinta cu friptură britanică. Imigrația postbelică a transformat bucătăria australiană. De exemplu, migranții din Europa de Sud au contribuit la crearea unei culturi înfloritoare a [[Cultura cafelei|cafelei]] australiene, care a dat naștere unor băuturi de cafea australiene precum [[flat white]],<ref>{{cite news|url=https://www.independent.co.uk/life-style/flat-white-coffee-culture-antipodean-mcdonalds-advert-starbucks-latte-a8246111.html|title=How the flat white conquered the coffee scene|work=[[The Independent]]|date=9 April 2018|access-date=4 October 2018}}</ref> în timp ce migrația din Asia de Est a dus la preparate precum [[dim sim]] și [[Chiko Roll]],<ref>{{cite book|last=Jonsen|first=Helen|title=Kangaroo's Comments and Wallaby's Words: The Aussie Word Book|publisher=Hippocrene Books|year=1999|isbn=978-0-7818-0737-1|page=23}}</ref> cu influențe cantoneze, precum și la o [[bucătărie chinezească australiană]] distinctă. [[Cârnații sizzles]], [[Pavlova (prăjitură)|pavlova]], [[lamington]], plăcintele cu carne, [[vegemite]] și [[Biscuiți Anzac|biscuiții Anzac]] sunt considerate alimente emblematice ale Australiei.<ref>{{cite book|last=Santich|first=Barbara|title=Bold Palates: Australia's Gastronomic Heritage|publisher=Wakefield Press|year=2012|isbn=978-1-74305-094-1|page=290}}</ref>

Australia este un exportator și un consumator important de [[vin]].<ref name="Australian Bureau of Statistics">{{cite web|url=https://www.wineaustralia.com/report-downloads/08d4027a-e89e-469d-bf9a-a5b548237ea4|title=Australian wine: Production, sales and inventory report, 2018–19|date=12 February 2020|website=wineaustralia.com|publisher=Wine Australia|access-date=11 April 2020|archive-date=2020-04-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20200411112731/https://www.wineaustralia.com/report-downloads/08d4027a-e89e-469d-bf9a-a5b548237ea4|dead-url=yes}}</ref> [[Viticultura în Australia|Vinul australian]] este produs în principal în părțile sudice, mai reci ale țării.<ref>{{cite web|url=https://www.cellarmasters.com.au/discover/wine-regions/australia|publisher=Cellarmasters|title=Wine Regions of Australia|access-date=2 April 2021|archive-date=2021-04-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20210414225154/https://www.cellarmasters.com.au/discover/wine-regions/australia|dead-url=yes}}</ref> De asemenea, Australia ocupă un loc important în ceea ce privește [[Listă de țări după consumul de bere pe cap de locuitor|consumul de bere]],<ref name="Kirin">[http://www.kirinholdings.co.jp/english/ir/news_release051215_4.html Per Capita Beer Consumption by Country (2004)] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080623213209/http://www.kirinholdings.co.jp/english/ir/news_release051215_4.html |date=23 June 2008 }}, Table 3, Kirin Research Institute of Drinking and Lifestyle – Report Vol. 29–15 December 2005, Kirin Holdings Company.</ref> fiecare stat și teritoriu găzduind numeroase fabrici de bere. De asemenea, Australia este cunoscută pentru cultura cafenelelor din centrele urbane.<ref>{{Cite news|url=http://www.abc.net.au/news/2016-05-11/australian-cafes-boom-new-york/7404352|title=Avo smash and flat whites bringing the Aussie vibe to New York|date=11 May 2016|newspaper=ABC News|access-date=3 January 2017}}</ref>

=== Patrimoniul mondial UNESCO ===
Pe lista patrimoniului mondial [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]] sunt incluse următoarele obiective din Australia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]]):
* [[1981]] Marele Recif de Corali
* [[1981]], [[1987]], [[1992]] Parcul Național Kakadu
* [[1981]] Zona lacustră Willandra
* [[1982]], [[1989]] Parcurile naturale din Tasmania de vest
* [[1982]] Grupa de insule Lord Howe
* [[1986]], [[1994]] Rezervațiile forestiere umede din estul Australiei
* [[1987]], [[1994]] Parcul Național Uluru (Ayers Rock) - Kata Tjuta (Mount Olgas)
* [[1988]] Parcul Național Wet Tropics în Queensland
* [[1991]] Parcul Național Shark Bay din vestul Australiei
* [[1992]] Insula Fraser
* [[1994]] Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte
* [[1997]] Insulele vulcanice subantarctice Heard și McDonald
* [[1997]] Insula Macquarie
* [[2000]] Zona montană Greater Blue
* [[2003]] Parcul Național Purnululu
* [[2004]] Clădirea regală de expoziții și grădinile Carlton 
* [[2007]] Opera din [[Sydney]]
* [[2010]] Lagărul istoric al deținuților
* [[2011]] Coasta Ningaloo

== Note ==
{{reflist|group="N"}}

== Referințe ==
<references />

== Bibliografie ==
* Manning Clark, ''A History of Australia'', Printed in England, 1992

== Legături externe ==
{{Sister project links}}
{{Wikivoyage|Australia}}
{{Wikiatlas|Australia}}
* [http://www.dfat.gov.au/geo/australia/ About Australia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141231054514/http://www.dfat.gov.au/geo/australia/ |date=2014-12-31 }} from the [[Department of Foreign Affairs and Trade]] website
* [http://www.gov.au/ Governments of Australia website] (federal, states and territories)
* [http://www.australia.gov.au/ Australian Government website]
* [http://www.aph.gov.au/whoswho/index.htm Parliament of Australia: Who's Who (includes head of state)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120215160003/http://www.aph.gov.au/whoswho/index.htm |date=2012-02-15 }}
* [http://www.abs.gov.au/ Australian Bureau of Statistics]
* [http://www.community.gov.au/ Community organisations portal] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100502175505/http://www.community.gov.au/ |date=2010-05-02 }}
* [http://www.australia.com/ Tourism Australia]
* [http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/australia.htm Australia] at ''UCB Libraries GovPubs''
* {{dmoz|Regional/Oceania/Australia}}
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-australiei-26-01-2008 Ziua Națională a Australiei], 26 ianuarie 2008, ''Amos News''
* [http://www.descopera.ro/travelling/2613925-australia-tara-de-la-antipozi Australia – tara de la antipozi], 6 mai 2008, Andrada Fiscutean, ''Descoperă''
* [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/lovitura-de-bumerang-3177963/ Lovitura de bumerang], 8 august 2008, Mircea Oprita, ''Ziarul financiar''
* [http://adevarul.ro/life-style/travel/video-australia-tara-fripturii-cangur-1_50e6885a596d7200916f0a1b/index.html VIDEO Australia, țara fripturii de cangur], 4 ianuarie 2013, Ciprian Enea, ''Adevărul''

== Vezi și ==
* [[Listă de munți din Australia]]
* [[Listă de fluvii din Australia]]
* [[Lista orașelor din Australia]]
* [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Locuri din patrimoniul mondial UNESCO]]
* [[Listă de superlative geografice]]

{{Subiecte Australia}}
{{Australia}}
{{Țări dezvoltate}}
{{Oceania}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Australia]]
[[Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite]]