Astigmatism (ochi)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru aberații în sisteme optice, vedeți Astigmatism.
Astigmatism
Specialitateoftalmologie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM367.20[1][2]
367.2[1][2]  Modificați la Wikidata
OMIM603047
DiseasesDB29648
MedlinePlus001015
MeSH IDD001251[2]  Modificați la Wikidata

Astigmatismul (grec. astigma = fără stigmă, fără punct de focar) este o boală a ochiului cauzată de o deformare de cornee, care atrage după sine o refracție defectuoasă a razei de lumină în globul ocular.
În cazul astigmatismului, razele de lumină albă care sosesc la ochi sub formă de raze paralele (de ex. de la un obiect îndepărtat) suferă un proces complex și inegal de refracție. Cu cât această refracție diferențiată este mai inegală, cu atât astigmatismul se consideră mai grav.
La om ochiul cu un astigmatism de până la 0 ,5 dioptrii (1 dpt = f-1) este considerat normal.

Focarul luminii unui obiect aflat la distanță și al unui obiect apropiat

Forma de manifestare[modificare | modificare sursă]

În timp ce imaginea din focar a unei surse de lumină îndepărtate are la ochiul sănătos o formă sferică, în cazul astigmatismului apare o imagine formată din două linii, din cauza refracției diferite a razelor de lumină. Cu cât cele două linii sunt mai îndepărtate una de alta, cu atât astigmatismul este mai grav.

Forme de astigmatism[modificare | modificare sursă]

Sunt forme regulate de astigmatism, când cele două imagini virtuale formate pe retină care pot fi situate la distanțe diferite între ele după gravitatea bolii, dar imaginile sunt întotdeauna amplasate pe o axă verticală, pe când la formele neregulate imaginile se află în poziția unui unghi de 90° sau așezate oblic una față de alta.

Cauze[modificare | modificare sursă]

Frecvent bombarea corneei are o formă anormală elipsoidală, această deformare poate determina miopie (vedere scurtă), sau keratoconus sau keratoglobus care apare frecvent la ambii ochi manifestându-se frecvent ca miopie mai rar ca prezbitism (raport femei/bărbați fiind 1:2).

Practic, toți oamenii au astigmatism. Este vorba de astigmatismul fiziologic (0,50–0,75 dpt), pentru care nu se impune corecție optică, fiind însoțit de o vedere normală. Existând de la naștere, el poate fi însoțit de o ușoară evoluție și se numește congenital. Astigmatismul poate fi și dobândit, unul dintre factorii determinanți fiind intervenția chirurgicală, dar și diverse maladii oculare, precum keratocon, și pterigion.

Urmări[modificare | modificare sursă]

Imaginea formată pe retină este neclară la ochiul care suferă de această afecțiune care poate să apară ori la naștere (Amblyopie care apare frecvent numai la un ochi), ori mai târziu, fiind o formă ireversibilă.

Corecție si tratare[modificare | modificare sursă]

Corecția optică a astigmatismului se poate face cu ochelari sau lentile de contact. Pentru o corecție permanentă se recurge la chirurgia refractivă.

Chirurgial astigmatismul poate fi corectat prin tehnicile:

  • Lasek/PRK
  • FemtoLasik
  • ReLEx SMILEO
  • Implant in scop refractiv

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ a b c Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);