Vizualizare sursă pentru „Armata României”

{{Infocaseta Armată
|country                  = România
|name                     = Forțele Armate Române
|image                    = [[Fișier:Statul Major General.png|150px]] [[Fișier:1 1 SMG steag.jpg|125px]]
|caption                  = Stema și steagul
|founded                  = 1860
|current_form             = 11 aprilie 2000
|branches                 = [[File:Statul major al fortelor terestre.png|35px]] [[Forțele Terestre Române|Forțele Terestre]]<br />[[File:Statul Major al Fortelor Navale.png|35px]] [[Forțele Navale Române|Forțele Navale]]<br />[[File:Statul Major al Fortelor Aeriene.png|35px]] [[Forțele Aeriene Române|Forțele Aeriene]]
|headquarters             = {{flagicon image|Flag of Romania.svg|size=24px}}[[București]]
<!-- Leadership -->
|commander-in-chief       ={{flagicon image|Flag of the President of Romania.svg}} [[Klaus Iohannis]]
|commander-in-chief_title = [[Președintele României|Comandantul Suprem al Armatei]]
|minister                 ={{flagicon image|Flag of Romanian Minister of National Defence.svg}} [[Angel Tîlvăr]]
|minister_title           = [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministrul Apărării Naționale]]
|commander                = {{flagicon image|Flag of the Romanian General Staff (Obverse).svg}} [[General]] [[Gheorghiță Vlad]]
|commander_title          = [[Șefii Statului Major General al Armatei Române|Șeful Statului Major al Apărării]]
<!-- Manpower -->
|age                      = 20 ani, 18 ani la cerere
|conscription             = Nu
|manpower_data            = est. 2024 <ref>[[CIA World Factbook]], [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ro.html#Military Military of Romania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200515163205/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ro.html#Military |date=2020-05-15 }} 
[[Global Firepower]], [https://www.globalfirepower.com/active-military-manpower.php] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200515163205/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ro.html#Military |date=2020-05-15 }}</ref>
|manpower_age             = 
|available                = 5.601.234
|available_f              = 5.428.939
|fit                      = 4.550.409
|fit_f                    = 4,507,880
|reaching                 = 117.798
|reaching_f               = 111.607
|active                   = 81.300
|ranked                   = 52
|reserve                  = 79.900{{Nc}}
|amount= 8 Mrd. € <small>(2024)</small><ref>{{Cite web|url=https://www.romania-insider.com/romania-defence-budget-2024|title=Romania's Defence Ministry has EUR 8 bln budget in 2024, 25% up from last year|publisher=romania-insider.com|date=2024-01-26|accessdate=2024-09-18|language=en}}</ref>
|percent_GDP= 2,25 % <small>(2024)</small><ref>{{Cite web|url=https://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/2024/6/pdf/240617-def-exp-2024-en.pdf#page=9/ |title=Defence Expenditure of NATO Countries (2014-2024) |publisher=nato.int|date=2024-06-17|accessdate=2024-09-18|language=en}}</ref>
|domestic_suppliers       = [[ROMARM]]<br />[[Romtehnica]]<br />[[Industria Aeronautică Română]]
|foreign_suppliers        = ''Actuali:''<br />
* {{USA}}<br />
* {{UK}}<br />
* {{CAN}}<br />
* {{GER}}<br />
* {{ESP}}<br />
* {{ITA}}<br />
* {{flag|Israel}}<br />
* {{AUT}}<br />
* {{flag|Elveția}}<br />
* {{RUS}} (furnizare redusă începând cu februarie 2022)<br />
* {{SWE}}<br />
* {{POL}}<br />
* {{BEL}}<br />
* {{PRT}}<br />
''Fost:''<br />{{flag|URSS}}
|imports                  = 
|exports                  = €141.000.000 (2009)<ref>{{Citat web |url=http://stiri.rol.ro/Industria-de-armament-nu-se-preda-478645.html |accessdate=2011-03-20 |titlu=Industria de armament nu se preda {{!}} ROL.ro<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2011-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110227090731/http://stiri.rol.ro/Industria-de-armament-nu-se-preda-478645.html |dead-url=yes }}</ref>
<!-- Related aricles -->
|history                  = [[Istoria militară a României]]
|ranks                    = [[Grad militar|Grade militare în Armata Română]]
}}
'''Forțele Armate Române''' sunt formate din trei categorii de arme: ''[[Forțele Terestre Române|Forțele Terestre]]'', ''[[Forțele Aeriene Române|Forțele Aeriene]]'', ''[[Forțele Navale Române|Forțele Navale]]'' , aflate sub comanda [[Statul Major General|Statului Major al Apărării]], direct subordonat [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]]. Pe timp de război, [[Președintele României]] este comandatul suprem al Forțelor Armate. Ministerul Apărării Naționale are prevăzute, potrivit proiectului pe [[2009]], cheltuieli în valoare de 7,65 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB,<ref>[http://www.sfin.ro/articol_15343/%C3%8Enzestrarea_armatei_un_faliment_garantat.html Săptămâna Financiară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090217191140/http://www.sfin.ro/articol_15343/%C3%8Enzestrarea_armatei_un_faliment_garantat.html |date=2009-02-17 }} - ''Înzestrarea armatei, un faliment garantat'', Radu Tudor - Accesat la data de 14.03.2009</ref> ceea ce reprezintă cu aproximativ două miliarde de lei mai puțin față de suma prevazută în proiectul fostului [[Guvernul Tăriceanu|Guvern Tăriceanu]].<ref>[http://www.mondonews.ro/Buget-MApN:-Suma-alocata-este-cu-2-mld-lei-mai-mica-fata-de-proiectul-fostului-Guvern+id-5131.html Mondo News] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090204072847/http://mondonews.ro/Buget-MApN%3A-Suma-alocata-este-cu-2-mld-lei-mai-mica-fata-de-proiectul-fostului-Guvern+id-5131.html |date=2009-02-04 }} - ''Buget MApN: Suma alocata este cu 2 mld lei mai mică față de proiectul fostului Guvern'' - Accesat la data de 14.03.2009</ref> Modernizarea armatei române necesită, în următorii 10 ani, 13 miliarde euro, doar pentru programele mari de înzestrare, planificate atât pentru forțele aeriene, cât și pentru cele terestre și navale.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_36738/13_mld______in_zece_ani.html Standard.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110716064330/http://www.standard.money.ro/articol_36738/13_mld______in_zece_ani.html |date=2011-07-16 }} - 13 mld. € în zece ani - Accesat la data de 14.03.2009</ref> În prezent, numărul total de efective participante la misiuni internaționale este de 1601.<ref>[http://www.defense.ro/misiuni-internationale/index.php Defense] - Efective participante la misiuni internaționale - Actualizat la 9 martie 2009 - Accesat la data de 14.03.2009</ref> Momentan, sunt trupe române în [[Bosnia și Herțegovina]], [[Kosovo]], [[Irak]] și [[Afganistan]].<ref>[http://www.forter.ro/ro/misiuni/ Forțele Terestre Române] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121015195614/http://www.forter.ro/ro/misiuni/ |date=2012-10-15 }} - Misiuni internaționale - Accesat la data de 14.03.2009</ref> Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat din [[2007]].<ref>[http://www.mapn.ro/recrutare/amr.php MApN] - ''Lege Nr. 395 din 16 decembrie 2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.'' - Accesat la data de 14.03.2009 </ref><ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1148301-luni-serviciul-militar-facultativ.htm HotNews] - ''De luni, serviciul militar e facultativ'' - Accesat la data de 14.03.2009</ref><ref name="tion">[http://www.tion.ro/stiri/IM:ALL:news-romania/articol/s-a-eliminat-obligativitatea-serviciului-militar/cn/aradon-news-editor5-20051125-063321 Tion] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100118204213/http://www.tion.ro/stiri/IM:ALL:news-romania/articol/s-a-eliminat-obligativitatea-serviciului-militar/cn/aradon-news-editor5-20051125-063321 |date=2010-01-18 }} - S-a eliminat obligativitatea serviciului militar - Accesat la data de 14.03.2009</ref>

== Istoric ==
=== În [[Evul Mediu]] ===
[[Armată|Armata]] fiecăreia din [[Țările Române]] era numită ''oaste''.
Oastea, alcătuită din călărime și din pedestrime, se compunea din:
* ''oastea cea mică'', care prin secolul al XV-lea ajunsese la circa 10.000 de oameni, formată din:
** ''oastea domnului'', care depindea direct de [[domnitor]] și era formată din curteni, țărani liberi (moșneni, răzeși), nemeși și târgoveți;
** ''oastea feudalilor'' (steagurile marilor [[boier]]i), formată din slugile boierești.
* ''oastea cea mare'', (care ajunsese la circa 40.000 de oameni) la care participa și o parte a [[țăran|țărănimii]] aservite.

[[Război|Războaiele]] erau purtate, în general, de ''oastea cea mică'' și numai în cazuri deosebite, cu asentimentul sfatului domnesc, era adunată ''oastea cea mare''.
Comandantul oștii era domnul țării (în [[Transilvania]] [[voievod]]ul), iar în lipsa acestuia, de regulă, marele vornic, dar domnitorul putea să încredințeze comanda militară supremă oricăruia dintre [[dregătorie|dregători]].

În secolul al XIV-lea și în prima jumătate a secolului al XV-lea, baza oștii o constituiau ''cetele'' (''steagurile'') ''boierești'', în a doua jumătate a secolului al XV-lea și prima jumătate a secolului al XVI-lea ''cetele de curteni'', iar în a doua jumătate a secolului al XVI-lea și prima jumătate a secolului al XVII-lea ''slujitorii'' (categorie privilegiată, cu obligații militare).
Unii locuitori din ținuturile de margine aveau funcții militare de pază a [[graniță|granițelor]]; astfel, în [[Moldova]] erau ''străjerii'', în [[Țara Românească]] ''plăieșii'', iar în amândouă țările ''călărașii'', împărțiți în steaguri.
Începând din secolul al XVI-lea, în oștirea [[Țările Române|Țărilor Române]] apar unități de [[mercenar]]i (lefegii) [[Polonia|poloni]], [[Lituania|lituani]], [[unguri]], [[secui]], [[sași]], [[Germania|nemți]], [[cazaci]], [[turci]], [[bulgari]] și chiar [[francezi]], [[italieni]] și [[valoni]].

[[Armament]]ul majorității ostașilor, în afară de câteva sute de boieri înzăuați și cu armament greu, cuprindea [[arc (armă)|arcul]] cu săgeți, [[suliță|sulița]], [[sabie|sabia]], [[ghioagă|ghioaga]], [[secure]]a, [[scut]]ul, iar pe la sfârșitul secolului al XV-lea [[sâneață|sânețele]] și "''pușcile''".

Cum [[război|războaiele]] se purtau mai ales vara, obligativitatea serviciului militar era pe la [[Sfântul Gheorghe]] ([[23 aprilie]]) până la [[Sfântul Dimitrie]] ([[26 octombrie]]), intervalul în care cei cu datorii militare trebuia să fie pregătiți pentru orice chemare.

=== În epoca modernă ===
La [[12 noiembrie|12]]/[[24 noiembrie]] [[1859]], prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, al domnitorului [[Alexandru Ioan Cuza]], este înființat [[Statul Major General]].<ref>[http://www.mapn.ro/despremap/cronologie.php MApN] - Repere istorice - Accesat la data de 14.03.2009</ref> Bazele moderne ale constituirii și consacrării Forțelor Terestre pot fi plasate în timp din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.<ref>[http://www.forter.ro/ro/istoric/ Forțele Teresre Române] - Istoricul Forțelor Terestre - Accesat la data de 14.03.2009</ref> Aviația militară română a luat ființă în anul 1910 datorită colaborării societății civile cu Ministerul de Război, iar primul avion militar de concepție și construcție românească, proiectat de inginerul aviator [[Aurel Vlaicu]] și realizat la Arsenalul Armatei, a zburat la 17 iunie 1910.<ref>[http://www.roaf.ro/ro/istorie1.php Forțele Aeriene Române] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090605200325/http://www.roaf.ro/ro/istorie1.php |date=2009-06-05 }} - Istoric - Începuturi - Accesat la data de 14.03.2009</ref> După [[unirea Principatelor Române]], în anul 1859, s-a acționat pentru contopirea flotelor din Moldova și Muntenia și organizarea unei structuri navale unitare ce s-a numit Corpul Flotilei. Prima flotilă militară a statului român a avut în compunere 6 salupe-canoniere și era dispusă în 6 baze, în porturile Chilia, Ismail, Galați, Brăila, Giurgiu și Calafat.<ref>[http://www.navy.ro/ Forțele Navale Române] - Istoric - Accesat la data de 14.03.2009</ref> [[Submarinul NMS Delfinul|NMS Delfinul]] este numele primului din cele două [[submersibil]]e cu acest nume ale Marinei Militare Române.<ref>[http://www.marinarii.ro/nave-de-istorie.php?id=6&name=Submarinul_Delfinul_ Marinarii] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090214155150/http://marinarii.ro/nave-de-istorie.php?id=6&name=Submarinul_Delfinul_ |date=2009-02-14 }} - Nave de istorie - Submarinul Delfinul - Accesat la data de 14.03.2009</ref> Cel actual, numit tot „Delfinul” în memoria primului, a fost construit în [[URSS]].<ref>[http://www.ziua.ro/display.php?id=212342&data=2006-12-06 Ziua] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140413185939/http://www.ziua.ro/display.php?id=212342&data=2006-12-06 |date=2014-04-13 }} - „Delfinul” face valuri în Armată - Accesat la data de 14.03.2009</ref> Marina militară Română mai avea înainte de [[Al Doilea Război Mondial]] alte două submarine: [[Submarinul NMS Rechinul|Rechinul]] și [[Submarinul NMS Marsuinul|Marsuinul]].<ref name="JN">[http://www.jurnalul.ro/special/delfinul-cu-submarinul-la-reparat-105005.htm "Delfinul" - Cu submarinul la reparat] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120527144811/http://www.jurnalul.ro/special/delfinul-cu-submarinul-la-reparat-105005.htm |date=2012-05-27 }}, 8 octombrie 2007, Doru Iordache, ''Jurnalul Național'', accesat la 6 iulie 2012</ref>
[[Fișier:MiG-21UMLancerB.jpg|thumb|right|210px|[[MIG 21]] al [[Forțele Aeriene Române|Forțelor Aeriene Române]]]]
În Armata României, uniformele militare sunt purtate conform unui regulament.<ref name="uniforme">[http://www.defense.ro/uniforme/index.php MApN - Statul Major General] - Uniforme Militare - Accesat la data de 14.03.2009</ref> Toți militarii, indiferent de grad, inclusiv cei în rezervă și în retragere care au aprobare de a purta ținută militară, sunt obligați să cunoască și să aplice prevederile acestuia privind ținutele.<ref name="uniforme"/> Etapele de evoluție a uniformelor militare românești sunt legate de momente ale organizării armatei și reflectă caracterele epocii.<ref name="uniforme"/> Distincțiile militare onorifice sunt însemne care simbolizează aprecierea faptelor deosebite săvârșite în timpul îndeplinirii misiunilor militare. Ele cuprind embleme, insigne onorifice, plachete, denumiri onorifice și distincții de serviciu.<ref>[http://www.defense.ro/distinctii/index.php Statul Major General] - Distincțiile militare onorifice din Armata Română - Accesat la data de 14.03.2009</ref> 

Clubul sportiv al armatei, Steaua, a fost înființat la 6 iunie 1947, pentru a continua într-un cadru instituționalizat vechea tradiție a practicării sportului în Armata României. În cei 60 de ani de existență, sportivii clubului s-au aflat în permanență printre protagoniștii întrecerilor naționale și internaționale.<ref>[http://www.defense.ro/steaua/index.php Ministerul Apararii Nationale - Statul Major General] - Clubul sportiv al armatei, Steaua - Accesat la data de 14.03.2009</ref> 

În București se află Universitatea Națională de Apărare<ref>[http://www.unap.ro/ro/index.html UNAP] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081222110941/http://www.unap.ro/ro/index.html |date=2008-12-22 }} - Prezentare generală - Accesat la data de 14.03.2009</ref> și [[Muzeul Militar Național]].<ref>[http://www.defense.ro/muzeumilitar/index.html Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I] - Home - Accesat la data de 14.03.2009</ref>

În fiecare an, pe [[25 octombrie]] se sărbătorește [[Ziua Armatei Române]],<ref>[http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=cititori&s_id=7928 60 de ani de la eliberarea Transilvaniei de Nord] monitorulexpres.ro/ - Accesat la 20.07.2011</ref> <ref>[http://casa-regala.blogspot.com/2008/08/cnd-cum-i-cine-eliberat-transilvania.html Cînd, cum și cine a eliberat Transilvania?] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110923035846/http://casa-regala.blogspot.com/2008/08/cnd-cum-i-cine-eliberat-transilvania.html |date=2011-09-23 }} casa-regala.blogspot.com/ - Accesat la 20.07.2011</ref> <ref>[http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/epopeea-eliberarii-ardealului-de-nord-168152.html Epopeea eliberării Ardealului de Nord] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110810135052/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/epopeea-eliberarii-ardealului-de-nord-168152.html |date=2011-08-10 }} romanialibera.ro/ - Accesat la 20.07.2011</ref> <ref>[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/825835/Astazi-este-Ziua-Armatei/ Realitatea] - Astăzi este Ziua Armatei - Accesat la data de 14.02.2009</ref> <ref>[http://www.presamil.ro/OM/2005/42/a-5.pdf 25 octombrie 1944: Eliberarea completă a teritoriului național] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110718173746/http://www.presamil.ro/OM/2005/42/a-5.pdf |date=2011-07-18 }} presamil.ro/ - Accesat la 20.07.2011</ref> <ref>[http://www.fundatia-averescu.ro/revista/revista8.pdf Colonel (r) Constantin Dinu, 25 octombrie, Ziua Armatei României] fundatia-averescu.ro/ - Accesat la 20.07.2011</ref> aniversându-se victoria finală pentru [[Bătălia de la Carei|eliberarea Transilvaniei de Nord]] de sub ocupația horthystă ([[25 octombrie]] [[1944]]). Sărbătorirea Zilei Armatei române este stipulată de Decretul nr. 381 din 01.10.1959. <ref>[http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=15500 Decret nr.381 din 1 octombrie 1959 pentru declararea zilei de 25 octombrie ca „Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Române”, publicat in Buletinul Oficial 27 din 5 octombrie 1959 (B. Of. 27/1959)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110806235655/http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=15500 |date=2011-08-06 }} - Accesat la 20.07.2011</ref> 

La [[1 decembrie]], de [[Ziua Națională a României]], la [[București]] și la [[Alba-Iulia]] au loc numeroase parade militare.<ref>[http://www.mediafax.ro/social/parada-militara-ziua-nationala-romaniei-arcul-triumf.html?1688;1056051 Mediafax] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071203123413/http://www.mediafax.ro/social/parada-militara-ziua-nationala-romaniei-arcul-triumf.html?1688;1056051 |date=2007-12-03 }} - Paradă militară de Ziua Națională a României, la Arcul de Triumf - Accesat la 14.03.2009</ref>

== Serviciul militar ==
În [[România comunistă]], serviciul militar era obligatoriu pentru toți cetățenii români, indiferent de sex, îndeplinindu-se în diferite forme (L14 din 28/12/72, art. 28).<ref name="L14-72">{{Citat web |url=http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1434 |accessdate=2012-11-29 |titlu=LEGE: 14 din 28/12/72 Privind organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România |archive-date=2014-08-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140826111733/http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1434 |dead-url=yes }}</ref>
Bărbații puteau fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar de la 20 la 50 de ani, iar femeile de la 18 la 45 de ani (L14 din 28/12/72, art. 29).<ref name="L14-72" />
Admișii și admisele la facultate făceau armata la „termen redus”,<ref name="cp2012-07-18">[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ultima-sarbatoare-a-armatei-romane-nu-s-a-tinut-525194.htm Ultima sărbătoare a Armatei Române nu s-a ținut]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 27 octombrie 2009, Cristina Diac, ''Jurnalul Național'', accesat la 18 iulie 2012</ref> băieții nouă luni înaintea primului an de facultate<ref name="cp2012-07-18" />, iar studentele se inițiau în tainele trasului cu pușca pe durata studiilor.<ref name="cp2012-07-18" />
La Universitate, în trei ani din totalul de patru, câte o zi pe săptămână era alocată milităriei.<ref name="cp2012-07-18" />

Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat din [[2007]].<ref name="tion" />

== Dotări ==
{{ARP|Echipamentul militar al Armatei Române}}
Ca urmare a aderării României la [[NATO]] în [[2004]], a urmat o perioadă de pregătiri intensive pentru transformarea armatei într-o instituție profesionistă până în anul 2007, urmând a avea 90.000 de angajați, dintre care aproximativ 75.000 de [[militar]]i și 15.000 civili.<ref>[http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2003-11-27/In+2007,+armata+romana+va+avea+90.000+de+oameni Curierul Național] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090525141038/http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2003-11-27/In+2007,+armata+romana+va+avea+90.000+de+oameni |date=2009-05-25 }} - ''În 2007, armata română va avea 90.000 de oameni'' - Accesat la data de 14.03.2009</ref> Dintre cei 75.000, circa 45.800 vor reprezenta forțele terestre, circa 13.250 forțele aeriene și 6.800 forțele navale, restul de 8.800 având alte sarcini.<ref name="rcmivmn2012-07-12">[http://www.adevarul.ro/actualitate/Romania-important-viitorii-membri-NATO_0_82793105.html Romania, cel mai important dintre viitorii membri ai NATO], 20 noiembrie 2002, ''Adevărul'', accesat la 12 iulie 2012</ref>
În prezent Armata Română trece printr-un proces de restructurare în trei stagii. Primul stagiu a fost completat în anul 2007. Anul 2015 marchează sfârșitul celui de-al doilea stagiu, când forțele armate vor fi reduse la 80.000 de oameni. Întregul proces este estimat să fie completat în 2025. Aceste modificări au ca scop modernizarea structurii forțelor armate, prin reducerea personalului și achiziționarea de tehnologie nouă și îmbunătățită, compatibilă cu standardele NATO.<ref>[http://www.mapn.ro/despremap/inf_gen.php MApN] - Informații generale - Strategia de transformare a Armatei României - Accesat la data de 14.03.2009</ref>
[[Fișier:Romanian troops.jpg|250px|thumb|left|Trupe române în [[Afganistan]]]]
Potrivit unui material difuzat de Ministerul Apărării Naționale (MApN), prioritatea în domeniul achizițiilor de echipamente moderne o dețin forțele aeriene.<ref name="MAEarmata">[http://ue.mae.ro/index.php?lang=ro&id=31&s=1567&arhiva=true Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană - Bruxelles] - ''Armata română pregătește dotarea forțelor sale cu echipamente și sisteme de armament modernizate'' - Accesat la data de 14.03.2009</ref> O realizare a Forțelor Aeriene a fost modernizarea [[Elicopter|elicopterului]] [[IAR 330|IAR - 330 SOCAT]], realizată cu ajutorul unei firme israeliene, care a dus la asigurarea interoperabilității cu sistemele NATO<ref name="MAEarmata"/> Tancul mijlociu românesc [[TR-85 M1]] a intrat recent în dotarea Forțelor Terestre ale armatei române, el fiind varianta modernizată a principalului vehicul de luptă al infanteriei.<ref name="MAEarmata"/> Obiectivul principal al Statului Major al Forțelor Navale a fost și este achiziția, revitalizarea și modernizarea fregatelor [[Fregata Regele Ferdinand]] și [[Fregata Regina Maria]].<ref name="MAEarmata"/> . În 2016 vor ajunge în România primele aeronave [[F-16]] din cele 12 comandate ce urmează să înlocuiască aeronavele [[Mig-21|Mig-21 Lancer]]. România urmează să mai dea comandă de cel puțin încă 12 aeronave.<ref>{{Citation |publisher=www.romania-actualitati.ro |title=Baza Aeriana Fetești pe Flancul de Est al NATO - România - Radio România Actualități Online |url=http://www.romania-actualitati.ro/baza_aeriana_fetesti_pe_flancul_de_est_al_nato-87798}}</ref>

== Efective ==
Dacă înainte de [[1990]] România avea efective de 300.000 de militari, ulterior armata a fost restructurată, ajungând la un număr de aproximativ 100.000 în anul 2001.<ref name="ia2010-08-12">[http://www.capital.ro/articol/romania-produce-arme-mult-prea-scumpe-pentru-piata-mondiala-4522.html Romania produce arme mult prea scumpe pentru piata mondiala]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 19 iulie 2001, capital.ro, accesat la 12 august 2010</ref>

În aprilie 2007, Armata Română avea în străinătate circa 1.700 de militari, din care 597 se aflau în [[Irak]].<ref name="m2010-11-17">[http://www.gandul.info/news/trupele-romanesti-strainatate-ar-trebui-reduse-jumatate-303979 Trupele românești din străinătate ar trebui reduse la jumătate], 24 apr 2007, gandul.info, accesat la 17 noiembrie 2010</ref>

În septembrie 2011, România avea 1.800 de soldați în Afganistan<ref name="ius2011-12-16">[http://www.ziare.com/international/razboi/pretul-prieteniei-cu-americanii-romania-a-dat-800-milioane-de-dolari-pe-razboaie-1120218 Pretul prieteniei cu americanii: Romania a dat 800 milioane de dolari pe razboaie], 13 septembrie 2011, ziare.com, accesat la 16 decembrie 2011</ref>.

În ianuarie 2009, trupele românești din Irak numărau 498 de militari<ref name="in2011-12-16">[http://www.ziare.com/stiri/frauda/150-de-militari-romani-vor-fi-retrasi-din-irak-din-februarie-640133 150 de militari romani vor fi retrasi din Irak din februarie], 26 ianuarie 2009, ziare.com, accesat la 16 decembrie 2011</ref>,
iar efectivele au fost retrase complet la sfârșitul lunii iulie 2009<ref name="riq2011-12-16">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/irak-razboiul-ocaziilor-ratate-861419.html Irak, războiul ocaziilor ratate], 30 iulie 2009, Oana Dobre, wall-stret.ro, accesat la 16 decembrie 2011</ref>.

În ianuarie 2010, în [[Afganistan]] se aflau 1.092 de militari români<ref name="e2010-01-29">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/884600/Noul-val-de-militari-romani-o-ecuatie-cu-multe-necunoscute/ Noul „val” de militari români, o ecuație cu multe necunoscute], 29 ianuarie 2010, evz.ro, accesat la 29 ianuarie 2010</ref><ref name="f2010-03-05">[http://www.incomemagazine.ro/articol_38321/rocada-militarilor-romani--care-lupta-in-afganistan.html Rocada militarilor romani care lupta in Afganistan]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 14 ianuarie 2010, financiarul.com, accesat la 5 martie 2010</ref>.
Cei mai mulți dintre aceștia (peste 900) erau implicați în misiuni de menținere a securității în regiunea [[Qalat]], din sudul țării, una dintre cele mai periculoase zone<ref name="e2010-01-29" />. Acolo, atacurile insurgenților sunt aproape zilnice - în special cele cu dispozitive explozive improvizate, cu rachete sau cu mortiere<ref name="e2010-01-29" />.

La 8 aprilie 2010, președintele [[Traian Băsescu]] a anunțat la Praga creșterea efectivului românesc din Afganistan la 1.800 de militari.<ref>[[YAHOO News]], [http://news.yahoo.com/s/ap/20100408/ap_on_re_us/us_obama_in_prague_5 ''WHITE HOUSE NOTEBOOK: Obama in Prague'']</ref>

== Controverse ==
{{ARP|Corupția în Armata Română}}
De-a lungul timpului, achizițiile de tehnică militară au generat {{fapt|deseori}} controverse și scandaluri de presă.
Încă din secolul al XIX-lea, când aveau loc primele tentative de creare a unei forțe armate moderne în România, scandalurile, suspiciunile și acuzațiile legate de echipamentele achiziționate s-au ținut lanț.
Este celebră „[[Afacerea Skoda]]”, derulată în anii '20-'30 și bazată exact pe dorința de modernizare a armatei române, care a fost speculată de o serie de oficiali locali și oameni de afaceri străini.
Procedurile utilizate erau: costuri umflate, șpăgi și comisioane, licitații falsificate, clauze total defavorabile statului român.<ref name="c2010-08-13">[http://www.capital.ro/articol/tunurile-armatei-trag-dupa-tinte-dubioase-24190.html Tunurile Armatei trag dupa tinte dubioase]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 20 iunie 2006, capital.ro, accesat la 13 august 2010</ref><ref name="zsk2013-03-23">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/terente-cioaca-skoda-si-caltabosii-10613436/ Terente, Cioacă, Škoda și caltaboșii], 1 martie 2013, Lucian Vasilescu, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 23 martie 2013</ref>

'''„Afacerea Motorola”''' a avut loc în [[1990]], când, pentru o serie de echipamente de comunicații marca [[Motorola]], Ministerul Apărării Naționale, condus pe atunci de [[Victor Atanasie Stănculescu]], a cheltuit peste șase milioane de [[USD|dolari]].
Dacă ar fi fost cumpărate direct de la producător, stațiile de emisie-recepție respective ar fi costat doar 600.000 de dolari. 
Totuși, s-a preferat utilizarea a nu mai puțin de patru firme intermediare.
Cei zece inculpați (fostul ministru al Apărării Naționale și alți nouă oficiali sau oameni de afaceri implicați), acuzați de producerea unui prejudiciu de 6,1 milioane de dolari, au scapăt de pedeapsă pentru simplul motiv că, după ani întregi de tergiversări, fapta lor s-a prescris<ref name="c2010-08-13" />.

'''„Afacerea Puma”''' - în anul [[1995]], au fost achiziționate de la firma ''Armscor'' din [[Africa de Sud]], 12 [[elicopter]]e [[Eurocopter|Puma]] second hand, pentru care s-a plătit un comision de 3,6 milioane de dolari, adică mai mult de 40% din suma de 8,5 milioane achitată de statul român.
Atașatul economic al României la [[Pretoria]], ''Benone Ghinea'', ar fi primit, potrivit procurorilor, circa 800.000 de dolari.
Pe lista suspecților s-au mai aflat firmele ''Brașov Exports'' și ''Aircraft Consultants'', doi cetățeni sud-africani, dar și un cont bancar din [[Luxemburg]].
Ghinea, arestat în scurt timp, a fost condamnat la trei ani de închisoare, dar au existat informații conform cărora banii negri ar fi ajuns și mai sus în sistem<ref name="c2010-08-13" />.

{{clearleft}}

== Note ==
<references/>

== Bibliografie ==
* „''Istoria militară a poporului român 1984''”, 6 volume, Ion Alexandrescu, Ion Ardeleanu, Ilie Ceaușescu, Ion Chiper, Mircea Cociu, 1989
* ''„Armata și luptele românilor”'', Călin Hentea, editura Nemira, 2002
Lectură suplimentară:
* [http://smg.mapn.ro/SIA/Revista_4_62_2013.pdf Repere de referință ale istoriei Artileriei Române moderne] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150402144604/http://smg.mapn.ro/SIA/Revista_4_62_2013.pdf |date=2015-04-02 }}, Colonel prof. univ. Dr. Adrian Stroea, Colonel (r) Marin Ghinoiu, ''Revista Document. Buletinul Arhivelor Militare Române'', Nr. 4 (62) 2013, p. 2-13

== Legături externe ==
{{commonscat|Military of Romania}}
* [http://www.mapn.ro/ Siteul oficial al MApN]
* [http://www.defense.ro/ Siteul oficial al Statului Major General]
* [http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/actualitate-culturala.pdf Tradiții și actualitate culturală. Monumente ale istoriei naționale – Arcul de Triumf. Omagiu adus eroismului ostașilor români] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111108235335/http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/actualitate-culturala.pdf |date=2011-11-08 }}
* [https://web.archive.org/web/20110110173520/http://www.mapn.gov.ro/despremap/cronologie.php Ministerul Apărării Naționale - Cronologie întocmită de Serviciul Arhive și Documentare Militară]
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/militarie-cadentata-9750.htm Militărie cadențată - articol despre cântece de cătănie]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 23 octombrie 2006, Andreea Sminchise, ''Jurnalul Național''
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/150-ani-infiintarea-primelor-institutii-militare-ale-romaniei-moderne-25-11-2011 150 de ani de la inființarea primelor instituții militare ale României moderne], 25 noiembrie 2011, ''Amos News''
* [http://www.zf.ro/business-international/cum-s-ar-descurca-romania-in-caz-de-razboi-tara-noastra-este-pe-locul-44-in-topul-mondial-al-puterii-militare-cum-arata-armata-romana-fata-de-ungaria-polonia-sau-turcia-16539871?utm_source=projectagora&utm_medium=contentdiscovery_gandul Cum s-ar descurca România în caz de război?], 2 iulie 2017, ''zf.ro''

'''''Perioada comunistă'''''

* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ordinul-50-privilegiul-militarilor-de-cariera-516770.htm Ordinul 50 – privilegiul militarilor de carieră]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 5 august 2009, Dr. Petre Opriș, ''Jurnalul Național''

'''''Reportaje'''''

* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sclavie-in-uniforma-militara-703815.html Sclavie în uniformă militară - Soldații pe șantiere în perioada comunistă], 15 ianuarie 2006, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/povestile-generatiei-am-sa-ma-intorc-barbat-834616.html Poveștile generației „Am să mă întorc bărbat“], 7 ianuarie 2009, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/umor-de-cazarma-cu-pifani-si-veterani-877760.html Umor de cazarmă, cu pifani și veterani], 29 noiembrie 2009, Sorin Iordache, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/experienta-de-soldat-vroiam-sa-mi-trag-un-glont-in-cap-sau-sa-mi-tai-venele-929826.html Experiență de soldat: "Vroiam să-mi trag un glonț în cap sau să-mi tai venele"], 15 mai 2011, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/amintiri-din-regimul-comunist-ale-reporterilor-evz-880385.html Amintiri din regimul comunist ale reporterilor EVZ], 22 decembrie 2009, Alexandru Ruja, ''Evenimentul zilei''

'''''Armata la Revoluția din 1989'''''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/armata-s-a-predat-lui-iliescu-pentru-a-i-se-spala-sangele-de-pe-maini-958684.html Armata s-a predat lui Iliescu pentru a i se spăla sângele de pe mâini], 21 decembrie 2011, Alex Mihai Stoenescu, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/armata-l-a-dat-jos-pe-ceausescu-folosind-o-masina-cu-infrasunete-957912.html Armata l-a dat jos pe Ceaușescu folosind o mașină cu infrasunete], 15 decembrie 2011, Adrian Pătrușcă, ''Evenimentul zilei''


{{Armata Română}}
{{OTAN}}
{{Subiecte România}}

[[Categorie:Armata României| ]]
[[Categorie:Forțe armate din România|! Armata Română]]