Vizualizare sursă pentru „Argentina”

{{Infocaseta Țară
| nume_convențional           = Argentina
| nume_nativ                  = República Argentina{{efn-ua|name=altnames|Articolul 35 din [[Constituția Argentinei]] oferă recunoaștere egală numelor "Provinciile Unite de la Râul Plata", "Republica Argentina" și "Confederația Argentina".{{sfn|Constituția Argentinei|loc=art. 35}}}}
| nume_genitiv                = Argentinei
| imagine_drapel              = Flag of Argentina.svg
| imagine_stemă               = Coat_of_arms_of_Argentina.svg
| deviză                      = „''[[En unión y libertad]]''”<br /> „În unitate și libertate”
| imn                         = {{lang|es|"[[Imnul Național Argentinian|Himno Nacional Argentino]]"}}{{spaces|2}}<small>([[Limba spaniolă|spaniolă]])<br />"Imnul Național Argentinian"<br /><div style="text-align:center">[[Fișier:United States Navy Band - Himno Nacional Argentino.ogg]]</div>
| imagine_hartă               = Argentina orthographic.svg
| descriere_hartă             = 
| capitală                    = [[Buenos Aires]]
|latd= 34 | latm= 36 | latNS = S
|longd= 58|longm= 23 |longEW = W
| cel_mai_mare_oraș           = [[Buenos Aires]]
| limbi_oficiale              = [[Limba spaniolă|Spaniola]] <small>(''[[de facto]]'')</small>
| etnonim                     = argentinian, argentiniană, argentinieni<ref>[http://dexonline.ro/definitie/argentinian Argentinian] la dexonline</ref>
| sistem_politic              = [[Republică federală]]
| titlu_conducător1           = [[Președintele Argentinei|Președinte]]
| titlu_conducător2           = Vicepreședinte
| titlu_conducător3           =  
| nume_conducător1            = [[Javier Milei]]
| nume_conducător2            = [[Victoria Villarruel]]
| nume_conducător3            = 
| tip_suveranitate            = Independență față de Spania
| notă_suveranitate           =
| eveniment_fondare1          = [[25 mai]] [[1810]]
| dată_fondare1               = Revoluția din mai
| eveniment_fondare2          = Declarația de independență
| dată_fondare2               = [[9 iulie]] [[1816]]
| eveniment_fondare3          = Adoptarea constituției
| dată_fondare3               = [[1 mai]] [[1853]]
| eveniment_fondare4          = 
| dată_fondare4               = 
| suprafață_loc               = 8
| suprafață_km2               = 2.780.400
| suprafață_notă              = {{efn-ua|name=area|Suprafața nu include teritoriile pretinse din Antarctida (965.597 km{{smallsup|2}}, inclusiv [[Insulele South Orkney]]), [[Insulele Malvine]] (11.410 km{{smallsup|2}}), [[Insula Georgia de Sud|Georgia de Sud]] (3.560 km{{smallsup|2}}) și [[Insulele South Sandwich]] (307 km{{smallsup|2}}).<ref name=totalpop>{{cite web|url=http://www.indec.gov.ar/nuevaweb/cuadros/2/e020202.xls|title=Población total por sexo, índice de masculinidad y densidad de población, según provincia. Total del país. Año 2010|work=Censo Nacional de Población, Hogares y Viviendas 2010|publisher=Instituto Nacional de Estadística y Censos|language=Spanish|accessdate=2014-07-07|archive-date=2013-11-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20131113165822/http://www.indec.gov.ar/nuevaweb/cuadros/2/e020202.xls|dead-url=yes}}</ref>}}
| procentaj_apa               = 1,57%
| populație_estimare_an       = 
| populație_estimare          = 
| populație_estimare_loc      = 32
| populație_recensământ_an    = 
| populație_recensământ       = 
| densitate_populație_km2     = 14,4
| densitate_populație_loc     = 212
| PIB_an                      = 2014
| PIB_PPC                     = 793,779 miliarde $<ref name=imf-2>{{cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2014/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=24&pr.y=3&sy=2014&ey=2014&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=213&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC&grp=0&a= |title=Argentina |work= World Economic Outlook Database, April 2014|publisher=International Monetary Fund|date=April 2014 |accessdate=28 June 2014}}</ref>
| PIB_loc                     = locul 22
| PIB_PPC_pe_locuitor         = 18.917 $<ref name=imf-2/>
| PIB_PPC_pe_locuitor_loc     = 56
| PIB_nominal                 = 404,483 miliarde $<ref name=imf-2/>
| PIB_nominal_loc             = 29
| PIB_nominal_an              = 2014
| PIB_nominal_pe_locuitor     = 9.640 $<ref name=imf-2/>
| PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 69
| IDU_an                      = 2013
| IDU                         = {{increase}} 0,811<ref name=hdi>{{cite web|url=http://hdrstats.undp.org/en/countries/profiles/ARG.html|title=Argentina Country Profile: Human Development Indicators|work=Report 2013|publisher=United Nations Development Programme|year=2013}}</ref>
| IDU_loc                     = 45
| IDU_categorie               = foarte înalt
| Gini                        = {{decrease}} 44,49<ref name=gini>{{cite web|url=http://www.indexmundi.com/facts/argentina/gini-index|title=Argentina – GINI index|publisher=Index Mundi – World Bank, Development Research Group}}</ref>
| Gini_an                     = 2010
| Gini_categorie              = mediu
| monedă                      = [[Peso argentinian]]
| monedă_iso                  = ARS
| fus_orar                    = [[Timpul în Argentina|ART]] ([[UTC-3]])
| utc                         = 
| fus_orar_ODV                = 
| utc_ODV                     = 
| prefix_telefonic            = 54
| domeniu_internet            = [[.ar]]
| note                        = 
}}

[[Fișier:Argentina en el mundo.png|thumb|right|Argentina pe Glob]]
'''Argentina''', oficial '''Republica Argentina'''<ref>{{cite book |autor=Horia C. Matei |coauthors=Silviu Neguț, Ion Nicolae|title=Enciclopedia Statelor Lumii |year=2005|publisher=MERONIA| location=București| pagini  =35–38 |ISBN=978-973-7839-38-1}}</ref>{{efn-ua|name=altnames}} (în {{es|República Argentina}}) este o [[republică federală]] din [[America de Sud]]. Se învecinează la nord cu [[Bolivia]] și [[Paraguay]]; la nord-est cu [[Brazilia]], la est cu [[Uruguay]] și [[Oceanul Atlantic]]; la sud cu [[Oceanul Atlantic]] și la vest cu [[Chile]]. Capitala și cel mai mare oraș din țară este [[Buenos Aires]].
  
Cu o suprafață de 2.780.400&nbsp;km², Argentina este ca mărime a doua țară din [[America de Sud]] (după [[Brazilia]]) și [[Lista țărilor după suprafață|a opta țară din lume]]. Împreună cu [[Insulele Malvine]] și celelalte insule din sudul Atlanticului are o suprafață totală de 2.808.400&nbsp;km². Coastele argentiniene au o lungime de 4990&nbsp;km.

Țara ocupă cea mai mare parte din sudul [[America de Sud|Americii de Sud]] și are forma unui [[triunghi ascuțitunghic]] alungit, cu baza la nord și vârful la [[Punta Dungeness]], extremitatea sudică a continentului. Lungimea teritoriului, de la nord la sud, este de aproximativ 3330&nbsp;km iar lățimea maximă este de aproximativ 1384&nbsp;km. Argentina include și [[Țara de Foc]], care cuprinde jumătatea estică a Insulei Mari a Țării de Foc și numeroase insule vecine (ca, de exemplu, [[Isla de los Estados]]).

== Istoria ==
{{Articol principal|Istoria Argentinei}}
Argentina a fost populată înainte de sosirea exploratorilor [[spanioli]]. Existau [[Tehuelche|triburi nomade]] care se ocupau, în special, cu vânatul și agricultura.

În februarie 1516, navigatorul spaniol [[Juan Díaz de Solís]], căutând un traseu spre Indiile de Est a acostat în estuarul [[Rio de la Plata]] și a revendicat noile teritorii în numele [[Spania|Spaniei]]. În 1526, un navigator italian, [[Sebastian Cabot]], a oprit în estuar, în căutare de provizii și, apoi, a urcat în sus pe râul [[Paraná (fluviu)|Parana]], până aproape de actualul oraș [[Rosario]]. Aici, împreună cu însoțitorii lui, au construit un fort și, apoi, au continuat drumul pe râu, până în [[Paraguay]]ul actual. Cabot a rămas patru ani și a descoperit importante cantități de argint. Sistemul hidrografic a fost denumit [[Rio de la Plata]] (râul argintului).

Colonizarea regiunii a fost începută în 1535 de soldatul spaniol [[Pedro de Mendoza]]. În februarie 1536, Mendoza, care fusese numit guvernator militar al întregului ținut de la sudul lui [[Rio de la Plata]], a pus piatra de temelie a orașului [[Buenos Aires]]. El a încercat să cucerească noi teritorii, dar nu a reușit din cauza lipsei alimentelor și a împotrivirii triburilor băștinașe. Cinci mai târziu, a fost nevoit să părăsească [[Buenos Aires]].

[[Fișier:Josedesanmartin.jpg|thumb|left|250px|José de San Martin (1778-1850)]]
În 1537, [[Domingo Martinez de Irala]], unul dintre locotenenții lui Mendoza, a fondat [[Asuncion]] (capitala actuală a [[Paraguay|Paraguay-]]ului), care a fost prima așezare permanentă din regiunea [[La Plata]]. De la această bază, spaniolii au cucerit, treptat, teritoriile dintre râurile [[Paraná (fluviu)|Parana]] și [[Râul Paraguay|Paraguay]]. [[Santiago del Estero]], prima așezare permanentă din Argentina, a fost construită în 1553 de spaniolii veniți din [[Peru]]. [[Santa Fe, Argentina|Santa Fe]] a fost fondată în 1573, iar în 1580 a fost reluată construcția orașului [[Buenos Aires]].

În 1620 întreaga regiune [[La Plata]] a fost subordonată viceregelui din Peru pentru administrare. Din cauza politicii comerciale restrictive, colonizarea regiunii [[La Plata]] a fost încetinită în următorii o sută de ani. În 1776 teritoriile ocupate, în prezent, de Argentina, [[Bolivia]], [[Paraguay]] și [[Uruguay]] s-au separat de [[Peru]] și s-a constituit [[Viceregatul Rio de la Plata]]. În iunie 1806, orașul Buenos Aires a fost atacat de flota britanică sub comanda amiralului [[Riggs Popham]]. Viceregele nu s-a împotrivit acestui atac neautorizat de guvernul englez și orașul a fost ocupat de [[britanici]]. Aceștia au fost însă alungați, în luna august, de cetățenii orașului. În 1807, englezii au atacat, din nou, Buenos Airesul, dar au fost respinși de locuitori. Acest lucru a avut o importanță deosebită, deoarece coloniștii spanioli au căpătat încredere în forțele lor și s-au implicat în luptele pentru cucerirea independenței. Mișcarea revoluționară în [[La Plata]] a căpătat amploare în perioada detronării regelui [[Ferdinand al VII-lea al Spaniei]] de către [[Napoleon]]. Locuitorii din [[Buenos Aires]] au refuzat să-l recunoască pe Joseph Bonaparte, care fusese instalat pe tronul [[Spania|Spaniei]]. La 25 mai 1810, demonstranții au alungat guvernul viceregal și au instalat un consiliu guvernamental provizoriu, în numele lui [[Ferdinand al VII-lea al Spaniei|Ferdinand al VII-lea]]. În scurt timp, relațiile cu reprezentanții regelui au fost rupte și s-a început campania de cucerire a independenței. Partea eliberată de sub armatele regale a fost împărțită, în 1813, în 14 provincii. În 1814, conducătorul militar [[Jose de San Martin]] a preluat comanda armatei nordului și, mai târziu, a dat lovituri decisive trupelor spaniole în [[Chile]] și [[Peru]].

[[Fișier:Iglesia de los Capuchinos Cordoba Argentina.jpg|thumb|250px|Biserica franciscană din [[Córdoba (Argentina)|Cordoba]]]]
În martie 1816, reprezentanții diferitelor provincii s-au reunit la [[Tucuman]] și, la 9 iulie aceștia au proclamat independența față de [[Spania]] și au declarat formarea ''Provinciilor Unite din America de Sud''. Unii dintre delegați susțineau ideea creării unei monarhii constituționale, iar alții a unui sistem federal guvernamental. Neînțelegerile dintre cele două facțiuni au culminat cu războiul civil din 1819. Pacea s-a instalat în 1820, dar problema a rămas nerezolvată.

[[Fișier:Monumento a la Bandera 8.jpg|thumb|right|250px|''Monumentul Național al Steagului'' (Monumento Nacional a la Bandera) din [[Rosario]]]]
[[Fișier:Salta-Square2.jpg|thumb|right|250px|[[Salta]]]]
În 1829, generalul [[Juan Manuel de Rosas]] a fost ales guvernator al provinciei Buenos Aires. Susținător al federalismului, generalul și-a extins autoritatea și în celelalte Provincii Unite (care se vor denumi, apoi, ''Confederația Argentiniană''). Regimul dictatorial al lui Rosas a fost răsturnat, în 1852, de un grup revoluționar condus de generalul [[Justo Urquiza]]. În 1853 a fost adoptată constituția federală și Urquiza a devenit primul președinte al Republicii Argentina. [[Provincia Buenos Aires]] a refuzat să adopte noua constituție și, în 1854, și-a proclamat independența. S-a declanșat un război între cele două state în 1859, dar Republica Argentina a învins și, în octombrie 1859, Buenos Aires a aderat la federație. În mai 1862, Buenos Airesul a fost desemnat capitala republicii. Între 1865 și 1902, Argentina a participat la numeroase războaie pentru stabilirea granițelor cu vecinii săi ([[Paraguay]], [[Chile]], [[Brazilia]]).

În primul deceniu al secolului al XX-lea, Argentina a devenit una dintre marile puteri din [[America de Sud]], făcând progrese economice și sociale remarcabile. În [[primul război mondial|Primul Război Mondial]], Argentina a rămas neutră, dar a avut un rol important în aprovizionarea cu alimente a aliaților.

Criza economică din 1929 a avut repercusiuni serioase în Argentina. După 1936, mișcările cu caracter fascist capătă amploare.

În ianuarie 1942, la Conferința Pan-Americană pentru apărare de la [[Rio de Janeiro]], Argentina și [[Chile]] au fost singurele țări care au refuzat să rupă relațiile cu puterile [[Axa|Axei]]. Relațiile cu [[Japonia]] și [[Germania nazistă]] au fost rupte de abia în ianuarie 1944. În data de 24 februarie 1944, în perspectiva războiului iminent cu [[Germania nazistă]], o [[juntă]] militară autointitulată „Colonei” l-a destituit pe președintele [[Pedro Ramirez]]. Conducătorul juntei a fost colonelul [[Juan Domingo Peron]]. În ciuda manifestărilor de simpatie față de Aliați, guvernul a continuat să ofere adăpost agenților [[NSDAP|naziști]]. În iulie 1944, [[SUA]] a acuzat Argentina că ajută [[Puterile Axei]]. De abia în ziua de 27 martie 1945, țara a declarat război [[Germania nazistă|Germaniei naziste]] și [[Japonia|Japoniei]]. Argentina a devenit, în lunile următoare, membră a [[ONU|Națiunilor Unite]].

După [[1946]], au avut loc în Argentina numeroase frământări sociale din cauza dictaturilor militare care s-au succedat la conducerea țării și care au încercat să reprime mișcările democratice din țară. Una din cele mai sângeroase dictaturi a fost cea condusă de generalul [[Jorge Videla]], între [[1976]]-[[1983]]. În perioada respectivă, au căzut victime ale răpirilor între 9.000-30.000 de argentinieni (''desaparecidos''), cei mai mulți torturați și uciși fără proces. Doar o mică parte dintre răpiți au fost lăsați în exil.<ref>{{cite web|url=http://www.yendor.com/vanished/how-many.html|title=The Victims: Abducted, Tortured, Vanished |publisher=The Vanished Gallery}}</ref>

== Geografie ==
[[Fișier:Ar-map.png|thumb|left|Harta Argentinei]]
[[Fișier:ViñedoCafayate.jpg|thumb|right|250px|Cafayate]]

=== Relief ===
Argentina cuprinde o diversitate de forme de relief: munți, podișuri si câmpii. Granița de vest traversează [[Anzii Cordilieri|Anzii]], cel mai mare lanț muntos din [[America de Sud]]. Anzii Patagonieni care formează granița naturală dintre Argentina și Chile, au înălțimi până la 3600 m. În partea de nord, la granița cu [[Bolivia]], [[Anzii Cordilieri]] au numeroase vârfuri cu înălțimi de până la 6400 m. Cel mai înalt vârf este [[Aconcagua]] (6960 m). În centrul Argentinei se găsește lanțul muntos [[Sierra de Córdoba]], cu cel mai înalt vârf [[Champaqui]] (2880 m).

La est de lanțul Anzilor se găsesc suprafețe aproape plane ale căror înălțimi variază, treptat, de la 600 m până la nivelul mării. În nord se întinde câmpia denumită [[Gran Chaco]]. [[Pampas]]ul, câmpia lipsită de copaci, este cea mai productivă zonă agricolă a țării, întinzându-se pe aproximativ 1600&nbsp;km în sudul lui [[Gran Chaco]]. În [[Patagonia]], în sudul [[Pampas]]ului, terenul este arid, de tip stepă.

=== Hidrografie ===
Râurile din Argentina se clasifică în trei bazine: râurile care se varsă în [[Oceanul Atlantic]]; cele care se varsă în [[Oceanul Pacific]] și apele de interior. [[Patagonia]] are pe suprafața ei numeroase râuri. Cel mai mare râu al Argentinei este [[Paraná (fluviu)|Parana]], care o traversează din nord spre porțiunea centrală a țării. Alte râuri sunt: [[Uruguay (râu)|Uruguayul]], care formează pe o porțiune granița cu statul [[Uruguay]], [[Paraguay (râu)|Paraguayul]], cel mai mare afluent al [[Paraná (fluviu)|Paranei]], [[Rio Colorado]], [[Rio Salado]] și [[Rio Negro]]. [[Rio de la Plata]] este estuarul format la confluența dintre râurile [[Paraná (fluviu)|Parana]] și [[Uruguay (râu)|Uruguayul]]. Pe râul [[Iguazú]], afluent al fluviului Parana, se află [[Cascadele de pe Iguazú|cascada Iguazú]], o mare atracție turisitică. În [[Anzii Patagonieni]] se găsesc numeroase lacuri de munte, cel mai renumit fiind lacul alpin [[Nahuel Huapi]], în apropierea căruia s-a construit stațiunea turistică [[San Carlos de Bariloche]]. În [[Munții Anzi]] există și foarte multe lacuri glaciare.

=== Climă ===
În emisfera sudică, anotimpurile sunt inversate, dar clima variază în funcție de latitudine și altitudine.

Clima este, în cea mai mare parte a țării, de tip temperat, exceptând o zonă mică în partea de nord, unde este de tip tropical și în [[Gran Chaco]], unde este de tip subtropical. În zonele muntoase temperaturile sunt mai scăzute.

Precipitațiile variază in funcție de regiune: in nord, ploile sunt abundente, în timp ce în sud, climatul este arid. Astfel, în zona pampasului și Buenos Aires, clima este moderată spre caldă și umedă tot timpul anului. Provinciile Argentinei sunt călduroase vara, moderate iarna și umede tot anul. Cea mai mare parte din nord-vestul Argentinei are veri calde și umede și ierni blânde și uscate, excepție făcând altitudinile ridicate, unde nopțile sunt mereu reci și, deseori, chiar geroase. Patagonia Argentiniană are verile blânde în jumătatea nordică și răcoroase în cea sudică, fiind friguroasă iarna.

=== Floră ===
Flora Argentinei este foarte diversificată: de la [[Mlastină|mlaștini subtropicale]], păduri-galerii și păduri de roșcove sau de palmieri până la arbuști de deșert, păduri dense de conifere cu frunze căzătoare, stepe întinse și chiar puțină tundră.

''Ținuturile înverzite'': [[pampas]]ul estic al Argentinei constă în pășuni întinse, pe când în zonele mai aride din sud și de vest există o îmbinare (numită ''monte'') de arbuști pitici și ierburi. În Pampas se pot întâlni, în special, ierburi sau arbori rezistenți la secetă, ca: [[eucalipt]]ul, [[sicamor]]ul și [[acacia]]. În partea subtropicală a provinciei [[Chaco]], ierburile de savană se îmbină cu pădurile de arbuști pitici și spinoși.

''Pădurile-galerii și zonele umede'': râurile nordice (în special, Paraná) au sute de kilometri de maluri puternic împădurite. Speciile importante de plante sunt [[guayobo colorado]], o plantă înrudită cu mirtul, și [[ceibo]], a cărui floare este unul dintre simbolurile naționale ale Argentinei.

Din [[1992]], Argentina a desemnat, conform [[Convenției Ramsar]], 17 zone umede (mai mult de 40.000 de km<sup>2</sup>) ca fiind de importanță internațională. Cea mai spectaculoasă zonă umedă este [[Esteros del Iberá]], unde insulele plutitoare de plante amfibii adăpostesc o multitudine de păsări, mamifere și reptile.

''Pădurile subtropicale'' — Aflată, aproape în totalitate, sub [[Tropicul Capricornului]], Argentina nu are păduri tropicale propriu-zise, dar selva subtropicală se găsește în provincia [[Misiones]]. Mai mult de 90 de specii diferite de copaci, printre care și [[ceibo]] și [[lapacho]] (care face flori de un roz-aprins), cresc în [[Parque Nacional Iguazú]].

O mare parte din [[Gran Chaco]] este acoperit cu păduri de arbuști (exp: [[quebracho]] - copacul ce rupe topoare), iar versanții estici ai Anzilor sunt acoperiți de păduri de roșcove.

''Puna'': în ținuturile înalte din nord-vest, arbuștii de [[tola]] și tufișurile de [[ichu]] formează o pătură subțire deasupra solului stâncos, unele pietre fiind acoperite de [[mușchi (plantă)]] și [[lichen]]i. În canioanele de la baza muntelui se întâlnește cactusul [[cardón]].

Pădurile de foioase și conifere: în regiunea lacurilor patagoneze (de-a lungul graniței chiliene), pădurile veșnic verzi sau cu frunze căzătoare sunt create, majoritar, din anumite specii de [[Nothofagus]] (fag sudic). Coniferele sunt întâlnite ceva mai rar.

''Stepa patagoneză:'' ca și puna, stepa patagoneză constă în petice de iarbă intercalate cu arbuști spinoși, cum ar fi [[calafate]], care dă fructe comestibile. Văile râurilor sunt, în schimb, acoperite de pășuni abundente.

=== Faună ===

;Păsări
Mlaștinile din Iberá găzduiesc 344 de specii, printre care [[cormoran]]i, [[egretă|egrete]], [[bâtlan]]i, [[barză|berze]] și păsări cu corn; specii tropicale, cum ar fi [[tucan]]ul, trăiesc în provincia [[Misiones]].

Pampasul și pădurile-galerii sunt pline de păsări mici: [[tero]] (nagâțul sudic) și [[bandurria]] (ibisul cu gât alb).

În zonele umede din puna se găsesc păsări migratoare, precum: [[lișițe]], [[gâscă|gâște]], [[rață|rațe]] sau [[flamingo]]. În Anzii Patagonezi se întâlnește destul de des [[condor]]ul, pe când specii de păsări care nu zboară ([[choike]]) se găsesc în stepele din nord-vest și din Patagonia. De-a lungul coastei trăiesc [[albatros|albatroși cu sprâncene negre]], [[petrei uriași]] și [[cormorani|cormorani cu gât negru]], iar în provinciile Chubut și Santa Cruz [[pinguin|pinguini Magellan]].

;Mamifere

Cel mai reprezentativ mamifer terestru este [[guanaco]] (o rudă a [[lamei]] domesticite din Patagonia), răspândit peste tot. Alte mamifere rumegătoare sunt [[huemul andin]], o cornută cu subspecii nordice și vestice, și ''pudú'', o [[căprioară|căprioară pitică]]. [[Tapir|Tapirul subtropical]], înrudit cu calul, se întâlnește în zona nordică (subtropicală).

Cel mai mare carnivor din Argentina este [[puma]], care trăiește doar în pădurile subtropicale. Alte mamifere notabile sunt maimuța capucin, maimuța urlătoare și [[capibara]].

Pe plajele nisipoase și pe insulele stâncoase, de-a lungul coastei patagoneze, își duc existența leii-de-mare sudici, elefanții-de-mare sudici și focile cu blană. În apele de lângă Peninsula Valdéz se întâlnesc [[orci]], balene cu cocoașă, balene nordice și [[delfin]]i.

;Reptile
Există trei varietăți de șerpi veninoși [[yarará]], specie comună pentru zona subtropicală, dar rar întâlnită în Patagonia. În zonele umede din nord-est se găsesc două specii de crocodili yacaré (caimani).

;Faună marină
Râurile Patagoniei sunt vestite pentru [[păstrăv]] și [[somon]]ul atlantic, dar și pentru [[biban]] și peștii [[pejerrey]]. [[Paraná]] și alte râuri nordice sunt gazda peștilor [[boga]], [[dorado]] și ''surubí'' (somonul din Paraná).

== Demografie ==
{{Articol principal|Demografia Argentinei}} 
=== Populație ===

[[Fișier:Argentina - Map - Provinces with names.png|thumb|right|300px|Provinciile Argentinei]]
Populația Argentinei era, în 2010, de aproximativ 40.117.096 persoane, în creștere de la 36.260.130 în 2001.<ref>{{cite web|url=http://www.indec.mecon.ar/nuevaweb/cuadros/2/proyecciones_provinciales_vol31.pdf|title=Proyecciones provinciales de población por sexo y grupos de edad 2001–2015|publisher=[[INDEC]]|work=Gustavo Pérez|language=es|page=16|archive-url=https://web.archive.org/web/20110706084227/http://www.indec.mecon.ar/nuevaweb/cuadros/2/proyecciones_provinciales_vol31.pdf|archive-date=6 July 2011}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.censo2010.indec.gov.ar/|title=Censo 2010: Censo Nacional de Población, Hogares y Viviendas|publisher=Censo2010.indec.gov.ar|language=es|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20110615003729/http://www.censo2010.indec.gov.ar/|archive-date=15 June 2011}}</ref> dintre care o treime trăiesc în sau lângă Buenos Aires. Aproximativ 90% din populație este de origine europeană. O mică parte a populației este [[metisă]]. Datorită imigrării masive, între anii 1850-1940, au sosit în Argentina aproximativ 6.608.000 de imigranți [[spanioli]], [[italieni]], dar și [[francezi]], [[englezi]], [[ucraineni]], [[polonezi]], [[germani]], [[ruși]], [[irlandezi]], [[scandinavi]], [[evrei]]. Argentina găzduiește și numeroși rezidenți din țările vecine, cum ar fi [[Bolivia]] sau [[Paraguay]], dar și un număr tot mai mare de imigranți asiatici, majoritatea din [[Hong Kong]], [[Taiwan]] sau [[Coreea]].

Studii recente realizate de cercetători ai Universității din Buenos Aires (UBA - Universidad de Buenos Aires) au demonstrat că 56% din argentinieni au material genetic de la popoarele precolumbiene, dar numai 10% din populația actuală ar fi pur indigenă.

89% din populație trăiește în zone urbane, astfel, o mare parte din suprafața țării este puțin populată.

=== Structura etnică ===
Asemănător altor zone de colonizare, precum [[Canada]], [[Australia]] sau [[Statele Unite ale Americii]], Argentina este considerată o țară a imigranților. Cea mai mare parte a argentinienilor sunt descendenți fie ai populațiilor din epoca colonizării, fie ai imigranților europeni din secolele al XIX-lea și al XX-lea, 86,4% din populația țării având descendență europeană. Aproximativ 8% din populație este metisă, iar peste 4% din argentinieni au origine arabă sau est-asiatică. La ultimul recensământ național, 600.000 dintre argentinieni (1,6%) s-au declarat a fi amerindieni.

După sosirea coloniștilor spanioli, peste 6,2 milioane de europeni au emigrat în Argentina de la mijlocul secolului al XIX-lea până la mijlocului secolului al XX-lea. Argentina a fost întrecută doar de Statele Unite ale Americii în ceea ce privește numărul imigranților, timp în care populația țării s-a dublat la fiecare două decenii.

Majoritatea imigraților europeni au emigrat din Italia și Spania. [[Italieni]]i au sosit, inițial, în cea mai mare parte din regiunile [[Piemont]], [[Veneto]] și [[Lombardia]], iar, mai apoi, din [[Campania]] și [[Calabria]]; aproape 25 de milioane de argentinieni au în diferite grade descendență italiană, reprezentând aproximativ 60% din populația țării. Imigranții [[spanioli]] au predominant [[Galicia|galicieni]] și [[Țara Bascilor|basci]]. Mai puțini ca număr, dar, totuși, semnificativi, imigrații au provenit și din [[Franța]] (mai ales din Bearn și nordul Țării Bascilor), Germania și Elveția, Danemarca, Suedia, Irlanda, Grecia, Portugalia și Regatul Unit al Marii Britanii.

Est-europenii au fost, de asemenea, numeroși, sosind din Rusia, Ucraina, Lituania și din Europa Centrală (în special din Polonia, Ungaria, România, Croația și Slovenia). Un număr important de emigranți au provenit din țările balcanice (Bulgaria și Muntenegru). Există o comunitate numeroasă de [[armeni]] , iar Chubut Valley înregistrează o populație semnificativă cu ascendență galeză.

Puține, dar în creștere, populațiile din Asia de Est s-au stabilit în Argentina, în Buenos Aires, în special. Primii argentinieni-asiatici au avut descendență japoneză, venind, inițial, ca turiști și, mai apoi, stabilindu-se, după anul 1886, în Argentina ; oficial, procesul de imigrare al japonezilor a început în 1912. Au urmat chinezii și coreenii. Astăzi, chinezii sunt comunitatea cu cea mai mare creștere (cu 100.000 de copii născuți în marile orașe argentiniene).

Majoritatea comunității [[evrei]]ești din Argentina este formată din [[evrei așkenazi]], în timp ce 15-20% sunt grupuri de [[evrei sefarzi|sefarzi]] (în principal, [[evrei sirieni]]). Comunitatea evreiască argentiniană este a cincea ca mărime din lume. Argentina este țara gazdă a uneia dintre cele mai numeroase comunități [[arabi|arabe]] din lume, formată, majoritar, din imigranți din Palestina, Siria și Liban. Majoritatea sunt creștini aparținând de Bisericilor Ortodoxă Orientală și Catolică Orientală (Maronită), cu mici minorități [[musulman]]e și evreiești. Mulți au dobândit un statut social ridicat în afaceri sau politică, așa cum este cazul fostului președinte Carlos Menem, fiul unor imigranți sirieni din provincia La Rioja.

Deși puțini ca număr, în mod disproporționat, imigranții [[englezi]] au jucat un rol foarte important în construcția statului modern argentinian. Anglo-argentinienii s-au aflat, adesea, în poziții influente în transportul feroviar, industrie și agricultură. Statutul istoric al acestora a fost complicat de reducerea influenței pe care o aveau în economie odată cu regimul Peron și naționalizarea companiilor britanice după 1940, iar, mai recent, de războiul Falklands din 1982. Populația indigenă recunoscută oficial în țară, conform „Anchetei Complementare a Populațiilor Indigene” 2004-2005, se ridică la aproximativ 600.000 (aproximativ 1,4% din totalul populației), dintre care ceamai numeroasă este populația [[Mapuche]].

Conform lui [[David Levinson]], „Afro-argentinienii sunt în jur de 50.000, aproape toți locuind acum în Buenos Aires. Argentina nu a important un număr mare de sclavi, iar afro-argentinienii de astăzi sunt descendenți ai sclavilor liberi si ai sclavilor care au scăpat din Bolivia, Paraguay și Brazilia. Ca parte a programului de europenizare de la sfârșitul anilor 1980, afro-argentinienii au fost constrânși să-ți părăsească pământurile. Identitatea africană a fost definită ca fiind inferioară, iar războiul, bolile și căsătoriile interetnice au redus numărul acestora. Chiar dacă ignorați pe scară largă și retrogradați spre slujbe inferioare, afro-argentinienii continuă să existe ca o comunitate distinctă în Buenos Aires.”

Recensământul național de stat a fost criticat deoarece datele istorice au fost culese folosind originea națională a populației în dauna celei rasiale, lucru ce a condus la subestimarea numărului de afro-argentinieni și metiși. Recensământul din 1887, din Buenos Aires, a fost ultimul în care negrii au fost considerați o categorie separată.

Imigrația ilegală a fost o problemă recentă a demografiei Argentinei. Cei mai mulți imigranți ilegali provin din Bolivia și Paraguay, țări vecine Argentinei în partea de nord. Grupuri mai mici provin din Peru, Ecuador și România. Guvernul argentinian estimează faptul că aproximativ 750.000 de locuitori nu dețin acte oficiale și a lansat un program numit „Țara Mare” (''Patria Grande'') pentru a încuraja imigranții ilegali să își reglementeze statutul; până în momentul de față, peste 670.000 de aplicații au fost prelucrate în cadrul programului.

=== Gaucho ===
Deși cei mai mulți dintre argentinieni trăiesc în mediul urban, aceștia continuă să se simtă legați de spiritul ''gauchoului'', călărețul legendar al pampasului, și de calitățile sale ideale în ceea ce privește politețea, generozitatea și independența.

În festivalurile populare, apariția ''gauchoului'' este obligatorie.

=== Limba ===

Limba oficială este [[spaniolă|spaniola]]. De asemenea, se vorbesc [[italiană|italiana]] și [[engleză|engleza]].

Datorită intonației italiene, accentele standard ale limbii spaniole diferă de cele ale altor țări. Spaniola-argentiniană este cunoscută pentru tendința sa de ''yeísmo'': grupul „ll” și sunetul „y" - echivalente cu „i”, sună mai mult ca și „ș”. O altă diferență față de spaniola clasică este utilizarea pronumelui la persoana a doua plural ''vos'' si pentru persoana a doua singular ''tu''(exp: ''vos hablás,'' în loc de ''tú hablas''). Vocabularul argentinian include, de asemenea, [[regonalism|regionalisme]], [[argou]]ri, dar și cuvinte împrumutate din alte limbi (de exemplu: engleza).

=== Religia ===

Din punct de vedere istoric, Argentina este o țară romano-catolică, Biserica acționând, de obicei, ca o forță conservatoare.

Cardinalul [[Antonio Quarracino]] (1923-1998) a fost un susținător fervent al dictaturii dintre anii 1976 și 1983, care a condus „ Războiul Murdar” și opozant al homosexualității. În 2005, episcopul militar [[Antonio Baseotto]] a spus despre ministrul Sănătății, Ginés Gonzáles García, că ar trebui „aruncat în mare cu capul înainte și cu o piatră de moară legată de gât”, deoarece acesta susținea distribuirea gratuită de prezervative și legalizarea avortului.

Conform unui sondaj [[CONICET]], 76,5% din argentinieni sunt [[Catolicism|catolici]], 11,3% [[agnostic]]i și [[ateism|atei]], 9% [[Evanghelism|evangheliști]], 1,2% [[Martorii lui Iehova|martori ai lui Iehova]], 0,9% [[mormon]]i; iar restul 1,2% sunt adepții altor religii, printre care [[islam]], [[iudaism]] și [[buddhism]].{{sfn|Mallimaci|Esquivel|Irrazábal|2008|p=9}}

Până la reforma constituțională din 1994, președintele și vicepreședintele erau obligați să fie romano-catolici și să sprijine Biserica Catolică. Guvernul fostului președinte [[Néstor Kirchner]] a provocat deschis [[Vatican]]ul, atunci când l-a demis din funcție pe episcopul Antonio Baseotto.

Biserica oficială nu îi recunoaște pe „sfinții” neoficiali ca ''gauchoul'' Antonio Gil din provincia [[Corrientes]] sau Difunta Correa (o femeie din secolul al XIX-lea) din provincia [[Provincia San Juan (Argentina)|San Juan]]. Cu toate acestea, mii de pelerini vizitează altarele lor.

[[Protestantism|Protestantismul evanghelic]] s-a extins în Argentina mai mult decât oriunde altundeva în [[America Latină]]. Într-un număr ceva mai mic există și rituri protestante standard (anglican sau luteran).

Argentina are una dintre cele mai mari comunități evreiești din lume din afara Israelului.

=== Valuta ===
Moneda națională este peso-ul (cu codul ISO4217 ARS), care are ca subdiviziuni 100 de centavos. Simbolul utilizat în Argentina pentru peso este $. Bancnotele (de câte 2$, 5$, 10$, 20$, 50$ și 100$), au imprimate pe ele personaje istorice ale secolului al XIX-lea. Monedele au valori de 5, 10, 20 și 50 de centavos.

== Organizarea administrativă și politică ==
Argentina este formată din 23 de provincii, un district federal care cuprinde zona orașului [[Buenos Aires]] și câteva suburbii, un sector argentinian în [[Antarctica]] și câteva insule în [[Oceanul Atlantic]].

Cel mai mare oraș este capitala [[Buenos Aires]], cu o populație de aproximativ de 12.000.000 locuitori. Alte orașe importante sunt [[Córdoba (Argentina)|Cordoba]], orașul-port [[Rosario]], [[Mendoza]], [[La Plata]], și [[Mar de Plata|Mar del Plata]].

Conform Constituției din 1853, Argentina este o [[republică federală]], condusă de un președinte asistat de un consiliu de miniștri. Puterea legislativă este formată de un congres național constituit din Senat și Camera Deputaților. 
{{Articol principal|Provinciile Argentinei}}
{| class="wikitable sortable"
! align=center |  Nº<sup>1</sup>
! align=center | Provincia
! align=center | Cod Poștal Argentinian
! align=center | Populație <ref>{{cite web|url=http://www.indec.mecon.ar/nuevaweb/cuadros/2/proyecciones_provinciales_vol31.pdf |title=Proyecciones provinciales de población por sexo y grupos de edad 2001-2015 |publisher=[[INDEC]]|accessdate=2008-02-24}}</ref>
! align=center | Suprafață (km²)
! align=center | Capitala
! align=center | Steag
|-
|1 || [[Provincia Buenos Aires|Buenos Aires]] ||align=center | B ||align=right | 15.052.177 ||align=right | 307.804 || [[La Plata]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Buenos Aires.svg|border|45px]]
|-
|2 || [[Provincia Córdoba (Argentina)|Córdoba]] ||align=center | X ||align=right | 3.340.041 ||align=right | 168.766 || [[Córdoba, Argentina|Córdoba]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Córdoba 2014.svg|border|45px]]
|-
|3 || [[Provincia de Santa Fe|Santa Fe]] ||align=center | S ||align=right | 3.242.551 ||align=right | 133.007 || [[Santa Fe, Argentina|Santa Fe de la Vera Cruz]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Santa Fe.svg|border|45px]]
|-
|4 || [[Provincia Mendoza|Mendoza]] ||align=center | M ||align=right | 1.729.660 ||align=right | 150.839 || [[Mendoza]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Mendoza.svg|border|45px]]
|-
|5 || [[Provincia Tucumán|Tucumán]] ||align=center | T ||align=right | 1.475.384 ||align=right | 22.524 || [[San Miguel de Tucumán]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Tucumán.svg|border|45px]]
|-
|6 || [[Provincia Entre Ríos|Entre Ríos]] ||align=center | E ||align=right | 1.255.787 ||align=right | 78.781 || [[Paraná (Argentina)|Paraná]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Entre Ríos.svg|border|45px]]
|-
|7 || [[Provincia Salta|Salta]] ||align=center | A ||align=right | 1.224.022  ||align=right | 154.775 || [[Salta]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Salta.svg|border|45px]]
|-
|8 || [[Provincia Misiones|Misiones]] ||align=center | N ||align=right | 1.077.987 ||align=right | 29.801 || [[Posadas]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Misiones.svg|border|45px]]
|-
|9 || [[Provincia Chaco|Chaco]] ||align=center | H ||align=right | 1.052.185 ||align=right | 99.633 || [[Resistencia (Chaco)|Resistencia]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia del Chaco.svg|border|45px]]
|-
|10 || [[Provincia Corrientes|Corrientes]] ||align=center | W ||align=right | 1.013.443 ||align=right | 88.199 || [[Corrientes (Capital)|Corrientes]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Corrientes.svg|border|45px]]
|-
|11 || [[Provincia de Santiago del Estero|Santiago del Estero]] ||align=center | G ||align=right | 865.546 ||align=right | 135.254 || [[Santiago del Estero (Capital)|Santiago del Estero]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Santiago del Estero.svg|border|55px]]
|-
|12 || [[Provincia Jujuy|Jujuy]] ||align=center | Y ||align=right | 679.975 ||align=right | 53.219 || [[San Salvador de Jujuy]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Jujuy.svg|border|25px]]
|-
|13 || [[Provincia San Juan|San Juan]] ||align=center | J ||align=right | 695.640 ||align=right | 89.651 || [[San Juan (Capital)|San Juan]]||align=center |[[Fișier:Bandera de San Juan Ciudadana.png|border|45px]]
|-
|14 || [[Provincia Río Negro|Río Negro]] ||align=center | R ||align=right | 597.476 ||align=right | 203.013 || [[Viedma]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia del Río Negro.svg|border|45px]]
|-
|15 || [[Provincia Formosa|Formosa]] ||align=center | P ||align=right | 539.883 ||align=right | 72.066 || [[Formosa (ciudad)|Formosa]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Formosa.svg|border|45px]]
|-
|16 || [[Provincia Neuquén|Neuquén]] ||align=center | Q ||align=right | 547.742 ||align=right | 94.078 || [[Neuquén (Capital)|Neuquén]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Neuquén.svg|border|45px]]
|-
|17 || [[Provincia Chubut|Chubut]] ||align=center | U ||align=right | 460.684 ||align=right | 224.686 || [[Rawson]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia del Chubut.svg|border|45px]]
|-
|18 || [[Provincia San Luis|San Luis]] ||align=center | D ||align=right | 437.544 ||align=right | 76.748 || [[San Luis (Capital)|San Luis]]||align=center | [[Fișier:Bandera de la Provincia de San Luis.svg|border|45px]]
|-
|19 || [[Provincia Catamarca|Catamarca]] ||align=center | K ||align=right | 388.416 ||align=right | 99.818 || [[San Fernando del Valle de Catamarca]]||align=center | [[Fișier:Bandera de la Provincia de Catamarca.svg|border|45px]]
|-
|20 || [[Provincia La Rioja (Argentina)|La Rioja]] ||align=center | F ||align=right | 341.207 ||align=right | 89.680 || [[La Rioja (Capital)|La Rioja]] ||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de La Rioja.svg|border|45px]]
|-
|21 || [[Provincia La Pampa|La Pampa]] ||align=center | L ||align=right | 333.550 ||align=right | 143.440 || [[Santa Rosa (Argentina)|Santa Rosa]] ||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de La Pampa.svg|border|45px]]
|-
|22 || [[Provincia de Santa Cruz|Santa Cruz]] ||align=center | Z ||align=right | 225.920 ||align=right | 243.943 || [[Río Gallegos]]||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Santa Cruz.svg|border|45px]]
|-
|23 ||  [[Țara de Foc, Antarctica și Insulele din Atlanticul de Sud]] ||align=center | V ||align=right | 126.212 ||align=right | 1.002.352 || [[Ushuaia]] ||align=center |[[Fișier:Bandera de la Provincia de Tierra del Fuego.svg|border|45px]]
|}

== Economie ==
{{Articol principal|Economia Argentinei}}
Economia argentiniană se bazează, în primul rând, pe agricultură, dar, în ultimele decenii, s-a dezvoltat mult industria extractivă (datorită zăcămintelor de cărbune și petrol) și industria manufacturieră (prelucrarea produselor petroliere, textilă, chimică, alimentară). Exportul Argentinei se bazează pe produsele agricole (carne, cereale, lână). Importurile constau în echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifianți.

== Cultură ==
[[Fișier:Messi Copa America 2011.jpg|thumb|right|200px|[[Lionel Messi]], câștigător al [[FIFA Ballon d'Or|Balonului de Aur FIFA]] de opt
 ori.]]

=== [[Fotbal]]iști faimoși ===
*[[Lionel Messi]]
*[[Diego Maradona]]
*[[Paulo Dybala]]
* [[Alfredo Di Stéfano]]
* [[Marcelo Bielsa]]
* [[Gonzalo Higuain]]
* [[Juan Román Riquelme]]
* [[Carlos Tevez]]
* [[Sergio Agüero]] 
* [[Javier Mascherano]] 
* [[Angel Di Maria]]
* [[Pablo Zabaleta]]
* [[Javier Zanetti]]
* [[Mario Kempes]]
* [[Diego Simeone]]
* [[Juan Sebastián Verón]]
* [[Claudio Caniggia]]
* [[Fernando Redondo]]
* [[Gabriel Batistuta]]
* [[Daniel Passarella]]
* [[Martín Palermo]]
* [[Gonzalo Martinez]]

=== Mâncare și băutură ===
Bucătăria argentiniană are multe feluri de mâncare, gustări sau deserturi, caracteristice acestei țări.

Majoritatea argentinienilor preferă carnea de [[vacă|vită]]. Mâncarea specifică argentiniană este [[parrillada]], un grătar mixt care cuprinde atât măruntaie (''achuras''), cât și cârnați puțin picanți (''chorizo''), fleică (''vacio''), costiță (''costillas'') și alte feluri de carne. De obicei, se prepară cu ''chimichurri marinade'' pe bază de [[usturoi]] și nu foarte picant și poate include, de asemenea, carne de [[pui]] sau de [[porc]] și ardei copți. Specific Patagoniei este mielul suculent, de obicei fript la proțap. În unele zone se folosește carnea de [[capră]]. ''Puchero'', o altă mâncare specifică Argentinei, este o tocană cu carne de vită fiartă, șuncă sărată, cartofi și alte legume.

În Argentina, mâncarea picantă este neobișnuită. Cu toate acestea, în nord-vestul țării se mănâncă o tocană cu mămăligă în care se pun o mulțime de cărnuri diferite, cârnați și legume asortate cu chimion, boia și ardei iuți. Aceasta tocană picantă poartă numele de ''locro''.

În meniurile argentiniene găsim feluri de mâncare cu carne de vânat, cum ar fi de [[căprioară]] sau [[cerb]] (''venado''), [[mistreț]] (''jabalí''), [[struț]] (''ñandú'') și [[guanaco]].

Tradițiile spaniole și basce se disting clar în feluri precum [[crevete|creveți]] cu usturoi (''gambas al ajillo'') sau inele de [[calmar]] (''rabas''). [[Merluciul]] (''merluza'') este unul dintre cei mai buni pești oceanici gătit în Argentina.

În Buenos Aires și alte câteva orașe există restaurante de [[sushi]].

=== Patrimoniul mondial CONAN ===
[[Fișier:Tour to the Quebrada de las Conchas.jpg|thumb|right|250px|Valles Calchaquíes]]
Pe lista patrimoniului mondial [[UNESCO]] sunt incluse următoarele obiective din Argentina:
* Parcul național „Los Glaciares“ (1981);
* Parcul național Iguazu (1984);
* Cele 4 așezăminte misionare iezuite pentru guarani de la San Ignacio Mini, Santa Ana, Nuestra Señora de Loreto și Santa Maria la Mayor (1983, 1984);
* Peninsula Valdés (1999);
* Picturile murale din peștera “Cueva de las Manos”, Rio Pinturas (1999);
* Parcurile naturale Ischigualasto și Talampaya (2000);
* Ansamblurile de clădiri iezuite din zona Córdoba (2000);
* Quebrada de Humahuaca (2003).

== Vezi și ==
* [[Locuri din patrimoniul mondial UNESCO]]

== Note ==
{{notelist-ua}}

== Referințe ==
<references />

== Bibliografie ==
;Documente legale
{{refbegin}}
* {{citation|url=http://www.senado.gov.ar/web/interes/constitucion/english.php|title=Constitution of the Argentine Nation|authors=National Constituent Convention|place=Santa Fe|date=22 august 1994|ref={{harvid|Constitution of Argentina}}}}
{{refend}}

;Articole
{{refbegin|30em}}
* {{citation|last1=Bolt|first1=Jutta|last2=Van Zanden|first2=Jan Luiten|title=The First Update of the Maddison Project; Re-estimating Growth Before 1820|url=http://www.ggdc.net/maddison/maddison-project/data/mpd_2013-01.xlsx|format=XLS|work=Maddison Project Working Paper 4|publisher=The Maddison Project|year=2013|access-date=2014-07-07|archive-date=2018-01-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20180105044340/http://www.ggdc.net/maddison/maddison-project/data/mpd_2013-01.xlsx|dead-url=yes}}
* {{citation|last1=Colantoni|first1=Laura|last2=Gurlekian|first2=Jorge|title=Convergence and intonation. Historical evidence from Buenos Aires Spanish|series=Bilingualism: Language and Cognition|number=7|year=2004|language=Spanish}}
* {{citation|last1=Cruz, Jr.|first1=Arturo|title=Glory Past but Not Forgotten|series=Insight|date=6 august 1990|ref={{harvid|Cruz|1990}}}}
* {{citation|last1=DellaPergola|first1=Sergio|authorlink=Sergio DellaPergola|title=World Jewish Population, 2012|url=http://www.jewishdatabank.org/Reports/World_Jewish_Population_2012.pdf|format=PDF|editor1-last=Dashefsky|editor1-first=Arnold|editor1-link=Arnold Dashefsky|editor2-last=Sheskin|editor2-first=Ira|work=Current Jewish Population Reports|publisher=North American Jewish Data Bank|place=Storrs, CT|date=2 November 2012}} 
* {{citation|last1=Long|first1=Marshall|title=What is So Special About Shoebox Halls? Envelopment, Envelopment, Envelopment|url=http://mlacoustics.com/PDF/Shoebox.pdf|format=PDF|work=Acoustics Today|date=April 2009|access-date=2014-07-07|archive-date=2017-08-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20170808081005/http://www.mlacoustics.com/PDF/Shoebox.pdf|dead-url=yes}}
* {{cite journal|last1=Mallimaci|first1=Fortunato|last2=Esquivel|first2=Juan Cruz|last3=Irrazábal|first3=Gabriela|title=Primera Encuesta Sobre Creencias y Actitudes Religiosas En Argentina|url=http://www.ceil-conicet.gov.ar/wp-content/uploads/2013/02/encuesta1.pdf|format=PDF|publisher=CONICET – Consejo Nacional de Investigaciones Científicas y Técnicas|place=Buenos Aires|date=26 august 2008|language=Spanish|ref=harv}}
* {{citation|last1=Moore|first1=Don|title=Argentina: Radio with a Past|work=Monitoring Times|date=January 1995}}
* {{citation|last1=Solomon|first1=Hussein|title=South African Foreign Policy, Middle Power Leadership and Preventive Diplomacy|url=http://www.cips.up.ac.za/files/pdf/uafspublications/South%20African%20foreign%20policy%2C%20middle%20power%20leadership%20and%20preventive%20diplomacy.pdf|format=PDF|publisher=Centre for International Political Studies|year=1997|access-date=2014-07-07|archive-date=2014-04-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20140419052314/http://www.cips.up.ac.za/files/pdf/uafspublications/South%20African%20foreign%20policy%2C%20middle%20power%20leadership%20and%20preventive%20diplomacy.pdf|dead-url=yes}}
* {{citation|title=Ethnologue: Languages of the world – Argentina|url=http://www.ethnologue.com/country/AR|editor-last1=Paul|editor-first1=Lewis M.|editor-last2=Simons|editor-first2=Gary F.|editor-last3=Fennig|editor-first3=Charles D.|edition=17|publisher=Summer Institute of Linguistics International|place=Dallas, TX|year=2013|ref={{harvid|Ethnologue|2013}}}}
{{refend}}

;Cărți
{{refbegin|30em}}
* {{cite book|last=Abad de Santillán|first=Diego|title=Historia Argentina|publisher=Tipográfica Editora Argentina|place=Buenos Aires|year=1971|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last1=Aeberhard|first1=Danny|last2=Benson|first2=Andrew|last3=Phillips|first3=Lucy|title=The rough guide to Argentina|publisher=Rough Guides|year=2000|place=London|isbn=1-85828-569-0|ref=harv}}
* {{cite book|last=Adler|first=Emanuel|last2=Greve|first2=Patricia|title=Globalising the Regional, Regionalising the Global|series=Review of International Studies|volume=35|contribution=Overlapping Regional Mechanisms of Security Governance|editor-last=Fawn|editor-first=Rick|publisher=Cambridge University Press|location=Cambridge, Eng.|year=2009|isbn=978-0-521-75988-5|ref=harv}}
* {{cite book|last=Barnes|first=John|title=Evita, First Lady: A Biography of Eva Perón|publisher=Grove Press|place=New York|year=1978|ref=harv}}
* {{cite book|last=Bloom|first=Harold|title=The Western Canon: The Books and School of the Ages|publisher=Harcourt Brace & Company|year=1994|isbn=978-1573225144|ref=harv}}
* {{cite book|last=Boughton|first=James M.|title=Tearing Down Walls. The International Monetary Fund 1990–1999|publisher=International Monetary Fund|place=Washington, D.C.|year=2012|ref=harv}}
* {{cite book|last=Cabrera|first=Ángel Lulio|series=Enciclopedia Argentina de Agricultura y Jardinería|volume=2|title=Regiones fitogeográficas argentinas|publisher=Editorial Acme|place=Buenos Aires|year=1976|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last=Calvo|first=Carlos|title=Anales históricos de la revolucion de la América latina, acompañados de los documentos en su apoyo. Desde el año 1808 hasta el reconocimiento de la independencia de ese extenso continente|volume=2|publisher=A. Durand|location=Paris|year=1864|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last=Crooker|first=Richard A.|title=Argentina|publisher=Infobase Publishing|year=2009|isbn=978-1438104812|ref=harv}}
* {{cite book|last=Crow|first=John A.|title=The Epic of Latin America|edition=4th|publisher=University of California Press|location=Berkeley, Calif.|year=1992|isbn=978-0-520-07723-2|ref=harv}}
* {{cite book|last=Díaz Alejandro|first=Carlos F.|title=Essays on the Economic History of the Argentine Republic|publisher=Yale University Press|place=New Haven|year=1970|isbn=978-0300011937|ref=harv}}
* {{cite book|last=Edwards|first=Todd L.|title=Argentina: A Global Studies Handbook|publisher=ABC-CLIO|year=2008|isbn=978-1851099863|ref=harv}}
* {{cite book|last1=Epstein|first1=Edward|last2=Pion-Berlin|first2=David|title=Broken Promises?: The Argentine Crisis and Argentine Democracy|contribution=The Crisis of 2001 and Argentine Democracy|editor-last1=Epstein|editor-first1=Edward|editor-last2=Pion-Berlin|editor-first2=David|publisher=Lexington Books|year=2006|isbn=978-0739109281|ref=harv}}
* {{cite book|last1=Fearns|first1=Les|last2=Fearns|first2=Daisy|title=Argentina|publisher=Evans Brothers|place=London|year=2005|isbn=978-0237527594|ref=harv}}
* {{cite book|last=Ferro|first=Carlos A.|title=Historia de la Bandera Argentina|publisher=Ediciones Depalma|location=Buenos Aires|year=1991|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last1=Foster|first1=David W.|last2=Lockhart|first2=Melissa F.|last3=Lockhart|first3=Darrell B.|title=Culture and Customs of Argentina|publisher=Greenwood Publishing Group|year=1998|isbn=978-0313303197|ref=harv}}
* {{cite book|last=Galasso|first=Norberto|authorlink=Norberto Galasso|title=Historia de la Argentina, vol. I&II|publisher=Colihue|place=Buenos Aires|year=2011|language=Spanish|isbn=978-9505634781|ref=harv}}
* {{cite book|last=Huntington|first=Samuel P.|title=Globalization, Power, and Democracy|editor-last=Plattner|editor-first=Marc|editor2-last=Smolar|editor2-first=Aleksander|chapter=Culture, Power, and Democracy|publisher=The Johns Hopkins University Press|location=Baltimore, Md.|year=2000|isbn=978-0-8018-6568-8|ref=harv}}
* {{cite book|last=King|first=John|title=Magical Reels: A History of Cinema in Latin America, New Edition|publisher=Verso|year=2000|isbn=978-1859842331|ref=harv}}
* {{cite book|last=Lake|first=David|title=Globalising the Regional, Regionalising the Global|editor-last=Fawn|editor-first=Rick|series=Review of International Studies|volume=35
|contribution=Regional Hierarchies: Authority and Local International Order|publisher=Cambridge University Press|location=Cambridge, Eng.|year=2009|isbn=978-0-521-75988-5|ref=harv}}
* {{cite book|last=Levene|first=Ricardo|series=Historia del Derecho Argentino|title=Volume 4 (Desde la Revolución de Mayo a la Asamblea de 1813–15)|volume=4|publisher=Editorial G. Kraf|location=Buenos Aires|year=1948|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last=Lewis|first=Daniel K.|title=The History of Argentina|publisher=Palgrave Macmillan|year=2003|isbn=978-1403962546|ref=harv}}
* {{cite book|last=Lewis|first=Paul|title=The Crisis of Argentine Capitalism|publisher=University of North Carolina Press|year=1990|isbn=978-0807843567|ref=harv}}
* {{cite book|last=Malamud|first=Andrés|series=Latin American Politics and Society|volume=53|issue=3|contribution=A Leader Without Followers? The Growing Divergence Between the Regional and Global Performance of Brazilian Foreign Policy|publisher=Institute of Social Sciences of the University of Lisbon|location=Lisbon|year=2011|ref=harv}}
* {{cite book|last1=Maldifassi|first1=José O.|last2=Abetti|first2=Pier A.|title=Defense industries in Latin American countries: Argentina, Brazil, and Chile|publisher=Praeger|year=1994|isbn=978-0275947293|ref=harv}}
* {{cite book|last=Margheritis|first=Ana|title=Argentina's foreign policy: domestic politics and democracy promotion in the Americas|publisher=FirstForumPress|place=Boulder, CO|year=2010|isbn=978-1935049197|ref=harv}}
* {{cite book|last1=McCloskey|first1=Erin|last2=Burford|first2=Tim|title=Argentina|year=2006|publisher=Bradt Travel Guides|isbn=978-1841621388|ref=harv}}
* {{cite book|last=McColl|first1=Robert W.|title=Argentina – Encyclopedia of World Geography|volume=1|editor-last1=Robbers|editor-first1=Gerhard|publisher=Golson Books|year=2005|isbn=978-0816072293|ref=harv}}
* {{cite book|last=McKinney|first=Kevin|title=Everyday geography|publisher=GuildAmerica Books|place=New York|year=1993|isbn=978-1568650326|ref=harv}}
* {{cite book|last1=Menutti|first1=Adela|last2=Menutti|first2=María Mercedes|title=Geografía Argentina y Universal|year=1980|publisher=Edil|place=Buenos Aires|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last=Miller|first=Marilyn Grace|title=Rise and Fall of the Cosmic Race: The Cult of Mestizaje in Latin America|publisher=University of Texas Press|year=2004|isbn=978-0292705968|ref=harv}}
* {{cite book|last=Moore|first=David Moresby|title=Flora of Tierra del Fuego|publisher=A. Nelson|year=1983|isbn=978-0904614053|ref=harv}}
* {{cite book|last=Morris|first=Michael|title=The Strait of Magellan|editor-last=Mangone|editor-first=Gerard|series=International Straits of the World|volume=11|publisher=Martinus Nijhoff Publishes|location=Dordrecht, The Netherlands|year=1988|isbn=0-7923-0181-1|ref=harv}}
* {{cite book|last=Mosk|first=Sanford A.|title=People and Issues in Latin American History, Vol. II: From Independence to the Present|contribution=Latin America and the World Economy, 1850–1914|editor-last1=Hanke|editor-first1=Lewis|editor-last2=Rausch|editor-first2=Jane M.|publisher=Markus Wiener Publishing|place=New York|year=1990|isbn=978-1558760189|ref=harv}}
* {{cite book|last=Nierop|first=Tom|title=The Territorial Factor|editor-last=Dijkink|editor-first=Gertjan|editor2-last=Knippenberg|editor2-first=Hans|chapter=The Clash of Civilisations|publisher=Vossiuspers UvA – Amsterdam University Press|location=Amsterdam|year=2001|ref=harv}}
* {{cite book|last=Papadopoulos|first=Anestis|title=The International Dimension of EU Competition Law and Policy|publisher=Cambridge University Press|location=New York|year=2010|ref=harv}}
* {{cite book|last=Rey Balmaceda|first=Raúl|title=Mi país, la Argentina|publisher=Arte Gráfico Editorial Argentino|place=Buenos Aires|year=1995|language=Spanish|isbn=84-599-3442-X|ref=harv}}
* {{cite book|last=Rivas|first=José Andrés|title=Santiago en sus letras: antología críticotemática de las letras santiagueñas|publisher=Universidad Nacional de Santiago del Estero|year=1989|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last=Robben|first=Antonius C. G. M.|title=Political Violence and Trauma in Argentina|publisher=University of Pennsylvania Press|year=2011|isbn=978-0812203318|ref=harv}}
* {{cite book|last=Roca|first=Roberto Luis|title=Wings from Afar: An Ecoregional Approach to Conservation of Neotropical Migratory Birds in South America|publisher=Nature Conservancy, Latin America and Caribbean Division|year=1996|isbn=978-1886765030|ref=harv}}
* {{cite book|last=Rock|first=David|authorlink=David Rock (historian)|title=Argentina, 1516-1987: From Spanish Colonization to the Falklands War|publisher=University of California Press|year=1987|isbn=978-0520061781|ref=harv}}
* {{cite book|last=Rosenblat|first=Ángel|authorlink=Ángel Rosenblat|title=El nombre de la Argentina|publisher=EUDEBA – Editorial Universitaria de Buenos Aires|place=Buenos Aires|year=1964|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last=Ruiz-Dana|first=Alejandra|last2=Goldschag|first2=Peter|last3=Claro|first3=Edmundo|last4=Blanco|first4=Hernán|title=Regional Trade Integration and Conflict Resolution|editor-last=Khan|editor-first=Shaheen Rafi|chapter=Regional Integration, Trade and Conflicts in Latin America|publisher=Routledge|location=New York|year=2009|isbn=978-0-415-47673-7|ref=harv}}
* {{cite book|last=Sánchez Viamonte|first=Carlos|title=Historia Institucional Argentina|edition=2nd|publisher=Fondo de Cultura Económica|location=Mexico|year=1948|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last=Tortorelli|first=Lucas A.|title=Maderas y bosques argentinos|publisher=Editorial Acme|year=1956|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last=Traba|first=Juan|title=Origen de la palabra "¿¡Argentina!?"|publisher=Escuela de Artes Gráficas del Colegio San José|place=Rosario|year=1985|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last=Vanossi|first=Jorge R.|series=Cuadernos de ciencia política de la Asociación Argentina de Ciencia Política|volume=2|title=Situación actual del federalismo: aspectos institucionales y económicos, en particular sobre la realidad argentina|publisher=Ediciones Depalma|location=Buenos Aires|year=1964|language=Spanish|ref=harv}}
* {{cite book|last=Wood|first=Bernard|title=The middle powers and the general nterest|publisher=North-South Institute|year=1988|isbn=978-0920494813|ref=harv}}
{{refend}}

== Legături externe ==
{{Sister project links|voy=Argentina}}
;Conducere
* {{official website|http://www.argentina.gob.ar/|name=Official portal}}

;Turism
* {{external link|url=http://www.turismo.gov.ar/eng/menu.htm|name=Argentina Ministry of Tourism|official=yes}}
* {{external link|url=http://www.argentina.travel/en|name=National Institute of Tourism Promotion|official=yes}}

;Generale
* {{CIA World Factbook link|ar|Argentina}}
* {{dmoz|Regional/South_America/Argentina}}
* {{external link|url=http://lanic.utexas.edu/la/argentina/|name=Argentina|site=[[Latin American Network Information Center]]}}
* {{external link|url=http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/argentina.htm|name=Argentina|site=[[University of Colorado Boulder|University Libraries – University of Colorado Boulder]]}}
* {{external link|url=http://www.ifs.du.edu/ifs/frm_CountryProfile.aspx?Country=AR|name=Key Development Forecasts for Argentina|site=[[International Futures]]}}
* {{wikiatlas|Argentina}}
* [http://www.adevarul.ro/actualitate/travel/Argentina-_arta_de_a_trai_pasional_in_ritm_de_tango_0_559744515.html FOTO Argentina: arta de a trăi pasional în ritm de tango] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120619153852/http://www.adevarul.ro/actualitate/travel/Argentina-_arta_de_a_trai_pasional_in_ritm_de_tango_0_559744515.html |date=2012-06-19 }}, 24 septembrie 2011, Ciprian Enea, ''Adevărul''
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-argentinei-09-07-2011 Ziua Națională a Argentinei], 9 iulie 2011, ''Amos News''
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/25-mai-ziua-nationala-argentinei-25-05-2011 25 Mai - Ziua Națională a Argentinei], 25 mai 2011, ''Amos News''

{{Subiecte Argentina}}

{{America de Sud}}
{{Uniunea Națiunilor Sud-Americane}}
{{Uniunea Latină}}

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Argentina| ]]
[[Categorie:Țări din America de Sud]]
[[Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite]]
[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]]