Vizualizare sursă pentru „Ararat”

{{Short description|Punctul de altitudine maximă din Turcia}}
{{Infocaseta Munte
| Nume= Ararat<br />{{native name|tr|Ağrı Dağı}}<br />{{native name|hy|Masis}}
| Imagine=Mount Ararat and the Yerevan skyline in spring (50mm).jpg
| Descriere=Micul Ararat (stânga) și Marele Ararat (dreapta)<br />vedere din [[Erevan]], Armenia
| Coordonate={{coord|39.7019|N|44.2983|E|type:mountain_region:TR|format=dms|display=inline,title}}
| Vârf={{dim|5137|m}}<ref name=peakbagger>{{cite web |website=peakbagger.com |title=Mount Ararat, Turkey |trans_title=Muntele Ararat, Turcia |url=https://www.peakbagger.com/peak.aspx?pid=10445 |access-date=2024-03-11}}</ref><ref>{{cite web |title=100 World Mountains ranked by primary factor |trans_title=100 de munți din lume clasați în funcție de factorul principal |url=http://www.ii.uib.no/~petter/mountains/world_finest.html |website=ii.uib.no |publisher=Institutul de informatică, Universitatea din Bergen |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160521231603/http://www.ii.uib.no/~petter/mountains/world_finest.html |archive-date=2016-05-21 |url-status=live}}</ref><!-- (5165 m<ref name=otm />)-->
| Masiv=Platoul Armeniei
| Localizare= {{TUR}}, [[Regiunea Anatolia de Est|Anatolia de Est]]
| Proeminență={{dim|3611|m}}<span title="above the wind-gap"> ↓&nbsp;</span>''Gardaneh-e-Kuhin''{{efn|name=col|În geomorfologie, un '''col''' este cel mai jos punct de pe o creastă montană între două vârfuri}}{{efn|name=proeminence|[[File:Topographic_isolation_and_prominence.svg|right|150px]]'''Proeminența topografică (înălțime relativă)''' măsoară înălțimea unui vârf de munte sau de deal în raport cu cea mai joasă curbă de nivel care îl înconjoară, dar care nu conține un vârf mai înalt în interiorul său (diferența de nivel între vârful și cel mai ridicat punct al bazei unui munte sau deal)<br />'''Izolarea topografică''' a unui vârf reprezintă distanța minimă până la un punct de cotă egală sau mai mare. Acest indicator poate fi determinat atât pentru dealuri și insule mici, cât și pentru vârfuri montane majore și poate fi calculat chiar și pentru vârfuri submarine{{clr}}}}<ref>{{cite web |website=peakbagger.com |title=Gardaneh-e-Kuhin |trans_title=Gardaneh-e-Kuhin |url=https://www.peakbagger.com/KeyCol.aspx?pid=10445 |access-date=2024-03-11}}</ref>
| Tip=[[stratovulcan]]
| Vârsta=
| Ultima erupție=2 iulie 1840
| Roci=[[dacit]], [[riolit]] și depuneri de lavă [[dacit]]ică, [[riolit]]ică și [[bazalt]]ică<ref name=YilmazOther1998a/>
| Prima ascensiune={{OldStyleDate|9 octombrie|1829|27 septembrie}}<br />Friedrich Parrot, [[Haceatur Abovian]], doi soldați ruși, doi localnici armeni
| Harta_localizare={{Harta de localizare|Turcia|lon_dir=E|lat_dir=N|lat_deg=39|lat_min=42|lat_sec=07|lon_deg=44|lon_min=17|lon_sec=54|width=300|mark=Mountain sign.svg|label=Ararat}}<br />{{Harta de localizare|Europa|lon_dir=E|lat_dir=N|lat_deg=39|lat_min=42|lat_sec=07|lon_deg=44|lon_min=17|lon_sec=54|width=300|mark=Mountain sign.svg|label=Ararat}}
}}
'''Ararat''' (în {{lang-arm|Արարատ|Ararat}}, în {{lang-tr|Ağrı Dağı}}) sau '''Masis''' (în {{lang-hy|Մասիս}}) este un munte vulcanic situat în [[Regiunea Anatolia de Est|estul Anatoliei]], pe Platoul Armeniei, în apropierea granițelor Turciei cu [[Armenia]], [[Iran]] și [[Republica Autonomă Nahicevan|enclava Nahicevan]] din [[Azerbaidjan]]. Vârful său, cu o înălțime de {{dim|5137|m}}, reprezintă punctul de maximă altitudine din [[Turcia]].

Masivul Ararat are la bază o lățime de aproximativ {{dim|35|km}}<ref>{{cite book |editor1-last=Short |editor1-first=Nicholas M. |editor2-last=Blair |editor2-first=Robert W. |title=Geomorphology From Space: A Global Overview of Regional Landforms |trans_title=Geomorfologie spațială: privire de ansamblu asupra formelor de relief regionale |date=1986 |publisher=[[National Aeronautics and Space Administration]] |page=226 |chapter=Mt. Ararat, Turkey |trans_chapter=Mt. Ararat, Turcia}}</ref> și două vârfuri{{efn|name=varfsecundar|'''[[Vârf de munte|Vârful]]''' este cel mai înalt punct al unui munte. În teorie, fiecare munte are un vârf. În practică, un munte poate avea mai multe vârfuri (în {{en|peaks}}), cel mai înalt dintre ele fiind considerat vârf principal (în {{en|summit}})}} proeminente, cel secundar fiind numit Micul Ararat ({{dim|3896|m}}<ref name="YilmazOther1998a">{{cite journal |last1=Yilmaz |first1=Y. |last2=Güner |first2=Y. |last3=Saroğlu |first3=F. |title=Geology of the quaternary volcanic centres of the east Anatolia |trans_title=Geologia centrelor vulcanice cuaternare din estul Anatoliei |journal=Journal of Volcanology and Geothermal Research |date=1998 |volume=85 |issue=1–4 |pages=173–210 |doi=10.1016/S0377-0273(98)00055-9 |bibcode=1998JVGR...85..173Y}}</ref>). Primele tentative de a ajunge pe vârful muntelui Ararat au fost înregistrate încă în [[Evul Mediu]], dar Friedrich Parrot, [[Haceatur Abovian]] și alți patru au fost cei care au reușit [[#prima ascensiune|prima ascensiune]], în 1829.

Muntele este denumit Ağrı Dağı sau Masis, dar încă din [[Evul Mediu]] a fost cunoscut sub numele de Ararat<ref name="Agadjanian2016">{{cite book |first=Alexander |last=Agadjanian |title=Armenian Christianity Today: Identity Politics and Popular Practice |trans_title=Creștinismul armean de azi: Politica identității și practica populară |url=https://books.google.com/books?id=YAYHDAAAQBAJ&pg=PA14 |date=15 April 2016 |publisher=Routledge |isbn=978-1-317-17857-6 |page=14 |quote=Este demn de remarcat faptul că, spre deosebire de discursul Bisericii Apostolice Armene și de cunoștințele populare, probabil la începutul celui {{nobr|de-al doilea mileniu d.Hr.}} localizarea muntelui biblic Ararat a fost transferată definitiv de la muntele situat în Mesopotamia superioară la muntele Masis, în inima teritoriului istoric armean}}</ref><ref name="Petrosyan2001">{{cite book |last=Petrosyan |first=Hamlet |editor1-first=Levon |editor1-last=Abrahamian |editor2-first=Nancy |editor2-last=Sweezy |title=Armenian Folk Arts, Culture, and Identity |trans_title=Arte populare, cultură și identitate armene |url=https://archive.org/details/isbn_9780253337047/page/36 |year=2001 |publisher=[[Indiana University Press]] |isbn=978-0-253-33704-7 |page =[https://archive.org/details/isbn_9780253337047/page/36 36] |chapter=The Sacred Mountain |trans_chapter=Muntele Sacru|quote=În legenda biblică a potopului, nu există o mențiune exactă asupra locației muntelui Ararat. Majoritatea istoricilor armeni din [[Evul Mediu timpuriu]] au acceptat opinia creștină generalizată a vremii că Ararat era situat lângă [[Mesopotamia]] în Korduk ([[Corduene]]), cea mai sudică provincie a Armeniei. Cu toate acestea, când cruciații europeni în drumul lor spre eliberarea [[Țara Sfântă|Țării Sfinte]] de sub stăpânirea musulmană au apărut în regiune în {{nobr|secolul al XI-lea}}, speranțele armenilor într-o „mântuire” similară au ajutat la catalizarea identificării finale a lui Masis cu Ararat. Din {{nobr|secolul al XII-lea}}, misionarii catolici și alți călători în regiune s-au întors în Europa cu aceeași versiune: că muntele pe care a acostat [[Arca lui Noe|Arca]] se ridica în inima Armeniei}}</ref>, deoarece a fost identificat cu „munții Ararat” (în [[ebraica biblică arhaică]] {{script/Hebrew|הָרֵי אֲרָרָט}}, în ebraica tiberiană ''{{lang|he-Latn|hārê ’Ǎrārāṭ}}'', în [[septuaginta]]: {{lang|grc|τὰ [[:wikt:ὄρος|ὄρη]] τὰ Ἀραράτ}}) descriși în [[Biblie]] drept locul de odihnă al [[Arca lui Noe|Arcei lui Noe]], în ciuda faptului că {{nobr|versetul 4}}, {{nobr|capitolul 8}} din [[Facerea]] [[#Noe|nu se referă în mod specific la un munte Ararat]].

Deși se află în afara granițelor [[Armenia|Armeniei]] moderne, muntele Ararat este principalul simbol național al Armeniei, fiind considerat de armeni un munte sacru, reprezentând un simbol proeminent în literatura și arta armeană și o icoană pentru iredentismul armean. Este înfățișat pe stema Armeniei, împreună cu Arca lui Noe.

==Granițele politice ==
Muntele Ararat aproape formează un punct cvadruplu între [[Turcia]], [[Iran]], [[Armenia]] și [[Republica Autonomă Nahicevan|enclava Nahicevan]] din [[Azerbaidjan]]. Vârful său este situat la {{dim|16|kilometri}} spre vest atât de granița [[iran]]iană cât și de granița cu exclava [[Republica Autonomă Nahicevan|Nahicevan]], și la {{dim|32|kilometri|}} la sud de granița cu [[Armenia]]. [[Frontieră triplă|Frontierele triple]] turco-armeano-azerbaidjană și turco-iraniano-azerbaidjană sunt la {{dim|8|kilometri}}, separate printr-o fâșie îngustă de teritoriu turcesc care include drumul european E99 spre [[Republica Autonomă Nahicevan|Nahicevan]].

Din secolul al XVI-lea până în 1828, zona a făcut parte din granița otomano-persană, vârful Marele Ararat și versanții nordici, împreună cu versanții estici ai Micului Ararat fiind controlate de [[Persia]]. După războiul ruso-persan (1826–1828) și [[Tratatul de la Turkmenchay]], teritoriul controlat de persani a fost cedat Imperiului Rus, Micul Ararat devenind punctul spre care convergeau frontierele imperiale turcești, persane și ruse<ref name="iranicaonline"/>. Granițele internaționale actuale s-au stabilit de-a lungul {{nobr|secolului al XX-lea}}. Muntele a intrat sub control turcesc în timpul [[Războiul turco-armean|războiului turco-armean]] din 1920<ref>{{cite journal |last1=Hovannisian |first1=Richard G. |title=Armenia and the Caucasus in the Genesis of the Soviet-Turkish Entente |trans_title=Armenia și Caucazul în Geneza Antantei sovieto-turce |journal=International Journal of Middle East Studies |date=1973 |volume=4 |issue=2 |pages=129–147 |jstor=162238 |quote=...Turcia naționalistă a anexat districtul Surmalu, înconjurând Muntele Ararat, simbolul istoric al poporului armean |doi=10.1017/s0020743800027409|s2cid=162360397}}</ref>, devenind oficial parte a Turciei în conformitate cu [[Tratatul de la Moscova (1921)|Tratatul de la Moscova]] din 1921 și [[Tratatul de la Kars]]<ref>{{cite book |last=de Waal |first=Thomas |title=Great Catastrophe: Armenians and Turks in the Shadow of Genocide |trans_title=Marea catastrofă: armenii și turcii în umbra genocidului |date=2015 |publisher=[[Oxford University Press]] |isbn=978-0199350698 |page=86}}</ref>. La sfârșitul anilor 1920, Turcia a trecut granița cu Iranul și a ocupat flancul estic al Micului Ararat, cu scopul de a înăbuși rebeliunea [[kurd]]ă din provincia Ağrı<ref name="ParrotAraratRebellion">{{harvnb|Parrot|2016|p=xxiii}}</ref>, în timpul căreia rebelii kurzi au folosit zona ca un refugiu sigur împotriva statului turc<ref>{{cite book |last1=Yildiz |first1=Kerim |last2=Taysi |first2=Tanyel B. |title=The Kurds in Iran: The Past, Present and Future |trans_title=Kurzii din Iran: trecut, prezent și viitor |url=https://archive.org/details/kurdsiranpastpre00yild |url-access=limited |year=2007 |publisher=Pluto Press |location=Londra |isbn=978-0745326696 |page=[https://archive.org/details/kurdsiranpastpre00yild/page/n77 71]}}</ref>. Iranul a fost ulterior dispus să cedeze zona respectivă Turciei, în urma unui schimb teritorial<ref name="ParrotAraratRebellion"/><ref>{{cite book |last=Tsutsiev |first=Arthur |translator=Nora Seligman Favorov |title=Atlas of the Ethno-Political History of the Caucasus |trans_title=Atlasul istoriei etno-politice a Caucazului |year=2014 |publisher=[[Yale University Press]] |location=New Haven |isbn=978-0300153088|page=92}}</ref>. Granița dintre [[Iran]] și [[Turcia]], una dintre cele mai vechi din lume, rămasă mai mult sau mai puțin neschimbată după Bătălia de la Chaldiran din 1514 și de la semnarea Tratatului de la Zuhab din 1639<ref>{{cite book |author=Somel, Selçuk Akșin |title=Historical Dictionary of the Ottoman Empire |trans_title=Dicționar istoric al Imperiului Otoman |publisher=Scarecrow Press |location=Lanham, Md |year=2003 |url=https://archive.org/details/historicaldictio0000some |oclc=1424697221 |isbn=0810843323 |page=306}}</ref>, trece la est de Micul Ararat, vârful secundar{{efn|name=varfsecundar}} al masivului Ararat.

Din 2004, accesul pe munte este deschis alpiniștilor doar dacă dețin un „permis militar”. Procedura de obținere a permisului presupune depunerea unei cereri oficiale la o ambasadă a Turciei pentru o „viză Ararat” specială, și este obligatorie angajarea unui ghid oficial desemnat de Federația Turcă de Alpinism<ref name=mfa>{{cite web |url=https://www.mfa.gov.tr/this-is-the-protocol-concerning-mountaineering-activities-of-foreign-national-citizens-for-tourism-and-sports-purposes-at-the-mo.en.mfa |title=Protocol Concerning Mountaineering Activities of Foreign National Citizens for Tourism And Sports Purposes at the Mountains Located Within Military Restricted Areas and Security Zones |trans_title=Protocolul privind activitățile de alpinism ale cetățenilor străini în scopuri turistice și sportive pe munții aflați în zonele militare restricționate și zonele de securitate |author=Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Turcia |access-date=2024-03-11 }}</ref>.

<gallery mode="packed" widths="2500" heights="2500" caption="" >
Mount Ararat and the Araratian plain (cropped).jpg|Vedere a podișului și masivului Ararat, dinspre [[Artashat]]
</gallery>

== Nume și etimologie ==
=== Ararat ===
''Ararat'' (<small>pronunție în [[armeană|armeană vestică]]:</small> ''Ararad'') este numele în [[ebraica biblică arhaică]] אררט ''ʾrrṭ''<ref>{{cite book |last1=Frymer |first1=Tikva S. |last2=Sperling |first2=S. David |title=Encyclopaedia Judaica |date=2008 |edition=2 |isbn=9780028659282 |chapter=Ararat |url=https://www.encyclopedia.com/religion/encyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps/ararat |access-date=2024-03-11}}</ref> (în ebraica tiberiană אֲרָרָט ''ʾărārāṭ'', în [[Manuscrisele de la Marea Moartă]] הוררט ''hōrārāṭ'') înrudit cu numele [[limba akkadiană|asirian]] [[Urartu]]{{sfn|Arnold|2008|p=104}} al unui regat care a existat în Podișul Armeniei în {{nobr|secolele IX-VI î.Hr.}}. În {{nobr|secolul al XIX-lea}}, Wilhelm Gesenius a speculat că numele provine din ''Arjanwartah'', un cuvânt neatestat în [[sanscrită]], fără o legătură clară, care se presupune că înseamnă „pământ sfânt<ref>{{cite book |last1=Rogers |first1=Thorold |title=Bible Folk-Lore: A Study in Comparative Methodology |trans_title=Folclor biblic: studiu de metodologie comparată |date=1884 |publisher=Kegan Paul, Trench, Trübner & Co |location=Londra |url=https://archive.org/details/biblefolklorestu00rogeuoft/biblefolklorestu00rogeuoft/ |page=[https://archive.org/stream/biblefolklorestu00rogeuoft#page/20/mode/2up 21] |quote=Ararat a fost considerat de Gesenius a fi un cuvânt sanscrit (Arjawartah), care înseamnă „pământ sfânt”... }}</ref><ref>{{cite book |last1=Bonomi |first1=Joseph |title=The Imperial Bible-Dictionary: Historical, Biographical, Geographical and Doctrinal |trans_title=Dicționarul biblic imperial: istoric, biografic, geografic și doctrinar |volume=I |date=1866 |url=https://archive.org/details/theimperialbible01unknuoft/page/110/mode/2up |publisher=Blackie and Son |editor1-last=Fairbairn |editor1-first=Patrick |location=Glasgow |page=[https://archive.org/stream/theimperialbible01unknuoft#page/118/mode/2up 118] |chapter=Ararat}}</ref>”. Istoricul Ashot Melkonyan, director al Institutului de Istorie al Academiei Naționale de Științe din Armenia, leagă originea cuvântului „Ararat” de prefixul „ar–”, atribuit mai multor nume de locuri din Podișul Armeniei, inclusiv armenilor înșiși<ref name="Avakyan2">{{cite journal |last1=Avakyan |first1=K. R. |date=2009 |title=Աշոտ Մելքոնյան, Արարատ. Հայոց անմահության խորհուրդը |trans_title=Ashot Melkonyan, Ararat. Simbol al nemuririi armene |url=http://lraber.asj-oa.am/542/ |url-status=live |journal=Lraber Hasarakakan Gitutyunneri |language=hy |volume=1 |issue=1 |pages=252–257 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151118131544/http://lraber.asj-oa.am/542/ |archive-date=2015-11-18 |access-date=2015-11-17 |quote=Datorită destinului istoric, Ararat-Masis nu este doar întruchiparea grandorii, inaccesibilității, perfecțiunii, ci și, din 1915, după marele genocid armean și deposedarea poporului armean, simbol inimitabil al patriei cucerite și convingerea de a o înapoia copiilor săi, un far al unității armenilor din întreaga lume” (pag. 8) |dead-url=unfit }}</ref>. 

În limbile europene, muntele este cunoscut sub numele de Ararat<ref name="Hewsen"/><ref>{{cite journal |last1=Smith |first1=Eli |title=Foreign Correspondence |trans_title=Corespondență străină |journal=The Biblical Repository and Classical Review |date=1832 |url=https://books.google.ro/books?id=ADtKAAAAMAAJ&pg=PA201&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=2#v=onepage&q&f=false |page=[https://books.google.com/books?id=ADtKAAAAMAAJ&pg=PA203 203] |quote=...numit de armeni Masis, iar de europeni în general Ararat...}}</ref>, deși niciunul dintre popoarele native nu a utilizat în mod tradițional acest nume cu referire la munte{{sfn|Bryce|1877|p=[https://archive.org/stream/transcaucasiaara00bryciala#page/198/mode/2up 198]}}, iar denumirea de Ararat a apărut abia în [[Evul Mediu]], istoricii armeni [[Evul Mediu timpuriu|timpurii]] considerând că Araratul biblic se află în [[Corduene]]<ref name="Agadjanian2016" /><ref name="Petrosyan2001" />.

=== Ağrı și Agirî ===
Numele turcesc ''Ağrı Dağı'' ({{IPA-tr|aːɾɯ da.ɯ|}}, în traducere „Muntele Ağrı<ref name=eb>{{cite encyclopedia |title=Ararat |url=https://www.britannica.com/place/Mount-Ararat |encyclopedia=[[Encyclopædia Britannica]] |access-date=2024-03-11}}</ref>”, în {{lang-ota|اغـر طﺎﻍ}} ''Ağır Dağ''), este cunoscut încă din [[Evul Mediu târziu]]{{sfn|Novoseltsev|1978}}. Deși termenul „ağrı” se traduce literal prin „durere”, numele actual este considerat un derivat al numelui turcesc inițial al muntelui, ''Ağır Dağ'', care se traduce prin „munte greu, masiv<ref>{{Cite web |title=Nuh'un Gemisi Efsanesi |trans_title=Legenda Arcei lui Noe |url=https://agri.ktb.gov.tr/TR-122233/nuhun-gemisi-efsanesi.html |author=Direcția Provincială de Cultură și Turism Ağrı |website=agri.ktb.gov.tr |access-date=2024-03-11}}</ref><ref name="Hewsen" />{{sfn|Novoseltsev|1978}}<ref>{{cite book |last1=Dalton |first1=Robert H. |title=Sacred Places of the World: A Religious Journey Across the Globe |trans_title=Locurile sacre ale lumii: călătorie religioasă pe tot globul |date=2004 |publisher=Abhishek |location=Chandigarh |edition=1 |isbn=9788182470514 |page=133 |quote=Numele turcesc al muntelui Ararat este Agri Dagi (care înseamnă muntele durerii)}}</ref><ref>{{cite book |last1=McCarta |first1=Robertson |title=Turkey |trans_title=Turcia |url=https://archive.org/details/turkey0000unse_n5n8 |date=1992 |location=München |publisher=Nelles |isbn=9783886184019 |page=210 |edition=2 |quote=În turcă: Agri Dagi, "Muntele durerilor"}}</ref>”. Exploratorul din {{nobr|secolul al XVII-lea}} [[Evliya Çelebi]] s-a referit la el numindu-l ''Ağrî'' în lucrarea sa ''Seyahatnâme'' [„Cartea călătoriilor”, note de călătorie ale turcului otoman Evliya Çelebi (1611–1682)].

Numele [[limba kurdă|kurd]] al muntelui este ''Çiyayê Agirî''<ref name=Sar2012a>{{cite journal |last=Sarıkaya |first=Mehmet Akif |title=Recession of the ice cap on Mount Ağrı (Ararat), Turkey, from 1976 to 2011 and its climatic significance |trans_title=Recesiunea calotei glaciare de pe Muntele Ağrı (Ararat), Turcia, din 1976 până în 2011 și semnificația sa climatică |journal=Journal of Asian Earth Sciences |date=2012 |volume=46 |pages=190–194 |doi=10.1016/j.jseaes.2011.12.009 |url=https://www.researchgate.net/publication/257553234 |bibcode=2012JAESc..46..190S}}</ref><ref>{{cite news |title=Xortekî tirk dixwaze bi bîsîklêtê xwe ji çiyayê Agirî berde xwarê |trans_title=Un tânăr turc vrea să coboare cu bicicleta pe muntele Agiri |url=http://rudaw.net/kurmanci/sports/190620141 |agency=Rudaw Media Network |date=19 June 2014 |language=ku |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151117020118/http://rudaw.net/kurmanci/sports/190620141 |archive-date=2015-11-17 |url-status=live}}</ref> ({{IPA-all|t͡ʃɪjaːˈje aːgɪˈriː|}}), care se traduce prin „muntele de foc<ref>{{cite news |last1=Waugh |first1=Alexander |title=Will he, won't He? Ararat by Frank Westerman, translated by Sam Garrett |trans_title=Da sau nu? Ararat de Frank Westerman, traducere de Sam Garrett |url=https://www.spectator.co.uk/article/will-he-won-t-he/ |work=[[The Spectator]] |date=2008-08-30 |access-date=2024-03-11}}</ref>”. Un alt nume în [[limba kurdă]] este ''Grîdax'', care este compus din termenul ''grî'', probabil o variantă coruptă a termenului kurd ''girê'' („deal”) sau ''Agirî'', și ''dax'', care provine din termenul turcesc ''dağ'' („munte<ref>{{cite web |last1=Akkuș |first1=Murat |title=Ağrı Dağı'nın adı "Ararat" olmalı |trans_title=Numele muntelui Ararat ar trebui să fie „Ararat” |url=https://www.izmirizmir.net/murat-akkus-agri-daginin-adi-ararat-olmali-y5319.html |website=izmirizmir.net |access-date=2024-03-11}}</ref>”).

În ciuda prezumtivelor semnificații ale termenilor ''Ağrı Dağı'' ca „muntele durerii” în limba turcă și ''Çiyayê Agirî'' ca „muntele de foc” în limba kurdă, a fost subliniată o relație lingvistică între numele muntelui și un sat de pe versanții acestuia numit ''Ağori'' (în prezent Yenidoğan), dar înțelesul exact al acestor nume înrudite rămâne necunoscut<ref>{{cite web |title=Yenidoğan |url=https://www.nisanyanyeradlari.com/?y=Yenido%C4%9Fan&ul=All&o=c&s=1&n=1 |work=Index Anatolicus |access-date=2024-03-11 |language=tr}}</ref>.

=== Masis ===
În limba armeană, numele tradițional al muntelui este ''Masis'' (Մասիս ''maˈsis'') sau ''Massis''{{sfn|Bryce|1877|p=[https://archive.org/stream/transcaucasiaara00bryciala#page/198/mode/2up 198]}}<ref name="JewEnc"/>. Cu toate acestea, în limba armeană actuală, termenii Masis și Ararat sunt folosiți pe scară largă, adesea interschimbabil<ref>{{cite book |last=Avetisyan |first=Kamsar |title=Հայրենագիտական էտյուդներ |trans_title=Studii patriotice |date=1979 |publisher=Sovetakan grogh |location=Erevan |language=hy |page=14 |url=http://armenianhouse.org/avetisyan/armenian-highland.html |quote=Armenii numesc Ararat Masis... |access-date=2015-11-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151127174506/http://armenianhouse.org/avetisyan/armenian-highland.html |archive-date=2015-11-27 |url-status=live}}</ref>. Vârfurile muntelui sunt uneori denumite la plural Մասիսներ (''Masisner''<ref name="encyclopedia.am"/>). Marele Ararat este numit și Մասիս (''maˈsis'', ''Masis'') sau Մեծ Մասիս (''Mets Masis'', „Marele Masis”), iar Micul Ararat este numit și Սիս (''Sis''<ref name="Peroomian"/><ref name="Delitzsch"/>) sau Փոքր Մասիս (''P′ok′r Masis'', „Micul Masis<ref name="Hewsen"/><ref name="encyclopedia.am"/>”). Termenul „Ararat” apare în literatura armeană din [[Evul Mediu timpuriu|perioada medievală timpurie]], ca urmare a inventării [[Alfabetul armenesc|alfabetului armenesc]]<ref>{{cite book |last1=Hovhannisyan |first1=L. Sh. |title=Բառերի մեկնությունը հինգերորդ դարի հայ մատենագրուտյան մեջ |trans_title=Interpretarea termenilor în manuscrisele armene din secolul al V-lea |date=2016 |publisher=Gitutyun |location=Erevan |url=http://language.sci.am/sites/default/files/book/bareri_meknutynnery.pdf |page=61 |language=hy}}</ref>. Etimologia populară prezentată în lucrarea lui [[Moise de Corene]] intitulată ''Istoria Armeniei'' derivă numele de la regele Amasya, strănepotul legendarului patriarh armean Hayk, prezumtiv descendent al lui Noe, despre care se spune că a numit muntele „Masis” după sine{{sfn|Khorenatsi|1978|p=91}}{{sfn|Petrossyan|2010|p=221}}.

Au fost propuse diverse etimologii. Orientalistul rus Anatoly Novoseltsev a sugerat că „Masis” derivă din ''masist'', „cel mai mare” în pahlavi, limba literară din [[Imperiul Sasanid]]{{sfn|Novoseltsev|1978}}. Potrivit istoricului armean Sargis Petrosian, rădăcina ''mas-'' (* mņs- în [[limba proto-indo-europeană]]) din ''Masis'' înseamnă „munte{{sfn|Petrossyan|2010|p=221}}”. Potrivit arheologului Armen Petrosian, numele provine de la muntele ''Māšu'' menționat în ''[[Epopeea lui Ghilgameș]]'', denumire similară fonetic cu ''Māsu'' din limba asiriană{{sfn|Petrosyan|2016|p=72}}. Conform acestei teorii, numele însemna „geamăn”, făcând referire la vârfurile gemene ale muntelui. ''Erkuahi'', un tărâm menționat în textele [[Urartu|urartiene]] și identificat cu muntele Ararat, ar putea reflecta forma în limba armeană a aceluiași nume, întrucât în armeană termenul երկու (''erku'') înseamnă „doi<ref>{{cite book |chapter-url=https://archive.org/details/petrosyan-2016-ararats |author=Petrosyan, Armen |chapter=Biblical Mt. Ararat: Two Identifications |trans_chapter=Muntele biblic Ararat: Două identificări |title=Comparative Mythology ||trans_title=Mitologie comparată |date=decembrie 2016 |volume=2 |issue=1 |pages=68-80}}</ref>”.

În prezent, atât Ararat, cât și Masis sunt prenume masculine comune în rândul armenilor<ref>În luna martie 2024, pe listele electorale din Armenia figurau 5.489 și, respectiv, {{nobr|882 de persoane}} numite Ararat și Masis
* {{cite web |title=Արարատ (Ararat) |url=https://www.anun.am/f/85e |access-date=2024-03-11 |website=anun.am |language=hy}}
* {{cite web |title=Մասիս (Masis) |url=https://www.anun.am/f/324f |access-date=2024-03-11 |website=anun.am |language=hy}}</ref>.

=== Alte denumiri ===
Numele tradițional în limba persană este {{lang|fa|کوه نوح}}, {{IPA-fa|ˈkuːhe ˈnuːh|}}, ''Kūh-e Nūḥ''<ref name="iranicaonline"/>, în traducere literală „muntele lui Noe<ref name="Hewsen"/><ref name="JewEnc"/>”.

În [[Epoca Clasică|epoca clasică]], în special în lucrarea lui [[Strabon]] ''Geographica'' ({{nobr|XI.14.2}} și {{nobr|XI.14.14}}{{sfn|Petrossyan|2010|p=220}}), vârfurile muntelui Ararat erau cunoscute în [[greaca veche]] ca Ἄβος (''Abos'') și Νίβαρος (''Nibaros''). Numele vârfurilor sunt, de asemenea, transliterate ca ''Abus'' și ''Nibarus''<ref>{{cite book |editor1-last=Jones |editor1-first=Horace Leonard |title=The Geography of Strabo |trans_title=Geografia lui Strabon |date=1928 |publisher=[[Harvard University Press]] |chapter=Book XI Chapter 14 |trans_chapter=Cartea XI Capitolul 14 |chapter-url=https://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Strabo/11N*.html |access-date=2024-03-11}}</ref>. Denumirile ''Abos'' și ''Nibaros'' sunt folosite de savanți precum Nicholas Adontz{{sfn|Petrossyan|2010|p=220}}, Vladimir Minorsky<ref>{{cite journal |last1=Minorsky |first1=V. |title=Roman and Byzantine Campaigns in Atropatene |trans_title=Campaniile romane si bizantine în Atropatene |journal=Bulletin of the School of Oriental and African Studies, [[University of London]] |date=1944 |volume=11 |issue=2 |pages=243–265 |url=https://www.cambridge.org/core/journals/bulletin-of-the-school-of-oriental-and-african-studies/article/abs/roman-and-byzantino-campaigns-in-atropatene/A203B9008FF520CD853555F38606AAF8 |quote=Deși ceea ce desemnează Strabon prin termenul Abos pare a reprezenta pintenii sudici ai muntelui Ararat... |jstor=609312 |doi=10.1017/S0041977X0007244X |s2cid=129323675 }}</ref> și Julius Fürst<ref name="Fürst"/>.

== Geografie ==
Muntele Ararat este situat în [[Regiunea Anatolia de Est]] din Turcia, între provinciile [[Provincia Ağrı|Ağrı]] și [[Provincia Iğdır|Iğdır]], în apropierea granițelor cu [[Iran]], [[Armenia]] și [[Republica Autonomă Nahicevan|enclava Nahicevan]] din [[Azerbaidjan]], între râurile [[Râul Aras|Aras]] și Murat<ref name=MinistryOfTourism>{{cite web |url=https://www.ktb.gov.tr/EN-99411/agri---mount-ararat.html |title=Ağrı – Mount Ararat |trans_title=Ağrı – Muntele Ararat |author=Republica Turcia. Ministerul Culturii și Turismului |website=ktb.gov.tr |access-date=2024-03-11}}</ref>. Platoul vulcanic Serdarbulak ({{dim|2600|m}}) separă vârfurile muntelui Ararat<ref>{{cite web |url=https://www.allaboutturkey.com/mountain.html |title=Great Mount of Agri |trans_title=Marele munte Ararat |website=allaboutturkey.com |author=Sansal, Burak |access-date=2024-03-11 |quote=platoul vulcanic Serdarbulak ({{dim|2600|m}}) se întinde între cele două vârfuri}}</ref>, iar pe versanții vestici se găsește o [[zonă umedă]] numită ''Doğubayazıt sazlığının''<ref name="Dr. Öğr. Üyesi Mehmet Ali Çelik, Prof.Dr. İbrahim Kopar, Dr.Öğr. Üyesi Emrah Çelik">{{Cite web |author=Çelik, Mehmet Ali; Kopar, İbrahim; Çelik, Emrah |date=2021-12-20 |title=Doğubayazıt sazlığının (Ağrı-Türkiye) arazi örtüsü deseninde meydana gelen değișimlerin ekolojik sonuçları üzerine bir analiz |trans_title=O analiză a consecințelor ecologice ale schimbărilor în modelul de acoperire a solului din stufărisul Doğubayazıt (Ağrı-Turcia) |url=https://dergipark.org.tr/tr/download/article-file/2058634 |publisher=Doğu Coğrafya Dergisi-Atatürk University |volume=26 |number=46 |page=3 |language=tr |doi=10.17295/ataunidcd.1017835}}</ref>. Vârful muntelui Ararat este situat la {{dim|16|kilometri}} vest de granița [[Turcia]]-[[Iran]] și la {{dim|32|kilometri}} sud de granița [[Turcia]]-[[Armenia]]. Câmpia Ararat se întinde de-a lungul laturilor sale de nord-vest și vest.

=== Înălțimea muntelui ===
Ararat este al treilea cel mai înalt munte din [[Asia de Vest]]<ref>{{cite map |url=http://www.peaklist.org/WWmaps/asia/map/ASIA_W.gif |website=peaklist.org |title=MAP 1: Asia-West {{!}} Turkey, Middle East, and Iran |trans_title=HARTA 1: Asia de Vest {{!}} Turcia, Orientul Mijlociu și Iran |access-date=2024-03-11}}</ref>.

[[File:Ararat 3d version 1.gif|thumb|300px|Muntele Ararat 3D]]
O altitudine maximă de {{dim|5165|metri}} pentru muntele Ararat este menționată de unele enciclopedii și lucrări de referință, cum ar fi ''Dicționarul geografic Merriam-Webster'', ''Enciclopedia Geografiei Mondiale''<ref>{{cite book |title=Merriam-Webster's Geographical Dictionary |trans_title=Dicționarul geografic Merriam-Webster |date=2001 |publisher=Merriam-Webster |location=Springfield, Massachusetts |isbn=9780877795469 |page=63 |edition=3 |url=https://archive.org/details/merriamwebstersg1998merr/page/63}}</ref><ref>{{cite book |editor1-last=Haggett |editor1-first=Peter |title=Encyclopedia of World Geography: The Middle East |trans_title=Enciclopedia Geografiei Mondiale: Orientul Mijlociu |chapter=Turkey |trans_chapter=Turcia |date=2002 |publisher=Marshall Cavendish |isbn=978-0-7614-7289-6 |url=https://books.google.com/books?id=6BqVsXdHWAIC |page=[https://books.google.com/books?id=6BqVsXdHWAIC&pg=PA2026 2026]|edition=2}}</ref><ref>{{cite book |last1=Hartemann |first1=Frederic |last2=Hauptman |first2=Robert |title=The Mountain Encyclopedia |trans_title=Enciclopedie montană |date=2005 |publisher=[[Rowman & Littlefield|Taylor Trade Publishing]] |location=Lanham, Maryland |isbn=978-0-8108-5056-9 |page=17 |url=https://archive.org/details/mountainencyclop0000hart}}</ref><ref>{{cite book |last1=Galichian |first1=Rouben |title=Historic Maps of Armenia: The Cartographic Heritage |trans_title=Hărți istorice ale Armeniei: Moștenirea cartografică |url=https://books.google.com/books?id=0dZfCXeL2AEC |date=2004 |publisher=[[I.B. Tauris]] |isbn=978-1-86064-979-0 |page=26}}</ref>, dar și de [[NASA]]<ref name=nasa>{{cite web |url=https://earthobservatory.nasa.gov/images/1515/mount-ararat-agri-dagi-turkey |title=Mount Ararat (Agri Dagi), Turkey |trans_title=Muntele Ararat (Agri Dagi), Turcia |date=2001-03-18 |author=[[NASA|NASA Earth Observatory]] |website=earthobservatory.nasa.gov |access-date=2024-03-11}}</ref> sau OpenTopoMap<ref name=otm>{{cite web |url=https://opentopomap.org/#marker=14/43.352/42.438 |title=Topographic map of Mount Ararat |trans_title=Harta topografică a muntelui Ararat |website=opentopomap.org |access-date=2024-03-11}}</ref>. Cu toate acestea, numeroase alte surse, precum [[United States Geological Survey]] și numeroase hărți topografice indică faptul că valoarea larg răspândită a înălțimii muntelui este de {{dim|5137|metri}}<ref>{{cite web |last1=Kurter |first1=Ajun |title=Glaciers of the Middle East and Africa: Turkey |trans_title=Ghețarii din Orientul Mijlociu și Africa: Turcia |date=1988-05-20 |url=https://pubs.usgs.gov/pp/p1386g/turkey.pdf|publisher=[[United States Geological Survey]] Professional Paper 1386-G |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20171011160658/https://pubs.usgs.gov/pp/p1386g/turkey.pdf |archive-date=2017-10-11 |access-date=2024-03-11}}</ref>. Totuși, înălțimea actuală poate fi chiar de {{dim|5125|metri}}, din cauza [[Încălzirea globală|topirii]] [[calotă glaciară|calotei glaciare]], respectiv a zăpezii și gheții care acoperă vârfurile muntelui. Astfel, potrivit lui Petter E. Bjørstad, Șef al departamentului de informatică la Universitatea din Bergen (Norvegia): „Am măsurat altitudinea vârfului, înregistrând peste {{nobr|300 de citiri}} [[GPS]], stabilind o medie de {{dim|5132|de metri}}, cu {{nobr|5 metri}} mai puțin decât valoarea de {{dim|5137|metri}} adesea citată. Acest lucru arată clar că altitudinea de {{dim|5165|de metri}} pe care o folosesc multe surse este greșită. Vârful este de fapt o creastă de zăpadă, fără ca vreo bucată de stâncă să fie vizibilă. Astfel, altitudinea exactă se schimbă odată cu anotimpurile și este cu siguranță influențată de [[schimbările climatice]] ([[încălzirea globală]]). Măsurătorile GPS ulterioare din Iran au sugerat că datele GPS ar avea o abatere de aproximativ {{nobr|10 metri}} în plus în această parte a lumii, ceea ce ar indica o valoare reală a înălțimii vârfului muntelui Ararat în jur de {{dim|5125|de metri}}<ref>{{cite web |author=Bjørstad, Petter |title=Ararat Trip Report |trans_title=Raport de călătorie pe Ararat |url=http://www.ii.uib.no/~petter/mountains/5000mtn/Ararat/ararat-trip.html |website=ii.uib.no |archive-url=https://web.archive.org/web/20171011161358/http://www.ii.uib.no/~petter/mountains/5000mtn/Ararat/ararat-trip.html |archive-date=2017-10-11 |access-date=2024-03-11}}</ref>”.

=== Calota glaciară de pe vârf ===
[[Calota glaciară]] de pe vârful muntelui Ararat s-a micșorat cel puțin după anul 1957. La sfârșitul {{nobr|anilor 1950}}, M. M. Blumenthal a observat că existau 11 [[ghețar]]i rezultați dintr-o masă de zăpadă de pe vârf care acoperea aproximativ {{dim|10|km2}}<ref name=Blumenthal1958a>{{cite journal |last=Blumenthal |first=M. M. |year=1958 |title=Vom Agrl Dag (Ararat) zum Kagkar Dag. Bergfahrten in nordostanatolischen Grenzlande |trans_title=De la Agri Dagi (Ararat) la Kalkar Dag. Excursii montane în granițele din nord-estul Anatoliei |url=https://www.sac-cas.ch/de/die-alpen/vom-agri-dag-ararat-zum-kackar-dag-9681/ |journal=Die Alpen |volume=34 |pages=125–137 |language=de}}</ref>. La acel moment, s-a constatat că ghețarii de pe vârful Araratului coborau până la o altitudine de {{dim|3900|metri}} pe versantul nordic și o altitudine de {{dim|4200|metri}} pe versantul sudic<ref name=Blumenthal1958a/>. Folosind date preexistente provenite din [[Fotografie aeriană|imagistică aeriană]] și teledetecție, Mehmet Akif Sarıkaya și alții au studiat evoluția calotei glaciare de pe muntele Ararat între 1976 și 2011<ref name=Sar2012a /><ref name=SarOthers2014a>{{cite book |last1=Sarıkaya |first1=Mehmet Akif |first2=A. E. |last2=Tekeli |year=2014 |chapter=Satellite inventory of glaciers in Turkey |trans_chapter=Inventarul prin satelit al ghețarilor din Turcia |chapter-url=https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-540-79818-7_21 |editor=J. S. Kargel |display-editors=etal |pages=465–480 |title=Global Land Ice Measurements from Space |trans_title=Măsurări globale din spațiu ale gheții terestre |publisher=Springer-Verlag |location=New York |isbn=978-3540798170}}</ref>, descoperind că aceasta s-a micșorat la {{dim|8|km2}} până în 1976 și la {{dim|5,7|km2}} până în 2011. Au calculat că între 1976 și 2011, calota glaciară de pe vârful muntelui Ararat a pierdut 29% din suprafața sa totală, la o rată medie de pierdere a gheții de {{nobr|{{dim|0,07|km2}} pe an}} în decurs de {{nobr|35 de ani}}. Această rată este în concordanță cu ratele generale de retragere a altor ghețari și calote glaciare turcești care au fost documentate de alte studii<ref name=SarOthers2014a/>. Potrivit unui studiu din 2020 al lui Mustafa Yalcin, „dacă retragerile glaciare continuă cu aceeași rată, ghețarul permanent se va transforma probabil într-un ghețar temporar până în 2065<ref>{{Cite journal |title=A GIS-Based Multi-Criteria Decision Analysis Model for Determining Glacier Vulnerability |trans_title=Model de analiză a deciziilor cu mai multe criterii bazat pe GIS pentru determinarea vulnerabilității ghețarilor |url=https://www.mdpi.com/2220-9964/9/3/180/pdf?version=1585301574 |year=2020 |doi=10.3390/ijgi9030180 |doi-access=free |last1=Yalcin |first1=Mustafa |journal=ISPRS International Journal of Geo-Information |volume=9 |issue=3 |page=180 |bibcode=2020IJGI....9..180Y}}</ref>”. M. M. Blumenthal a estimat că [[linia zăpezii]] atingea o altitudine de până la {{dim|3000|de metri}} în timpul [[Pleistocenul târziu|pleistocenului târziu]]<ref name=Blumenthal1958a/>. O astfel de valoare a [[linia zăpezii|liniei zăpezii]] ar fi creat o calotă glaciară de {{dim|100|km2}}. Cu toate acestea, el a observat o lipsă a oricărei dovezi clare a [[morenă|morenelor]] preistorice, altele decât cele care erau aproape de limbile ghețarilor din 1958. Blumenthal a explicat absența unor astfel de morene prin lipsa crestelor laterale de limitare, încărcătura insuficientă de resturi de rocă în gheață pentru a forma morene și acoperirea acestora prin erupții ulterioare. Ulterior, J. H. Birman a observat pe versanții orientați spre sud o posibilă morenă care se extindea cu cel puțin {{dim|300|de metri}} în altitudine sub baza calotei glaciare din 1958, la o altitudine de {{dim|4200|de metri}}<ref name=Birman1968a>{{cite journal |last=Birman |first=J. H. |year=1968 |title=Glacial Reconnaissance in Turkey |trans_title=Recunoaștere glaciară în Turcia |journal=Geological Society of America Bulletin |volume=79 |issue=8 |pages=1009–1026 |bibcode=1968GSAB...79.1009B |doi=10.1130/0016-7606(1968)79[1009:GRIT]2.0.CO;2}}</ref>. El a găsit, de asemenea, două [[Morenă|depozite morenice]] care au fost create de un ghețar din valea muntelui Ararat în [[pleistocen]], posibil din perioada [[Glaciațiunea Vistula|episodului glacial Vistula]] (Valdai în Rusia, Würm în Alpi, ultimul [[Glaciațiune|maxim glaciar]]), în aval de lacul Balık. Morena superioară se află la o altitudine de aproximativ {{dim|2200|metri}}, iar morena inferioară la aproximativ {{dim|1800|de metri}}. Morena inferioară începe la aproximativ {{dim|15|km}} în aval de lacul Balık. Ambele morene au aproximativ {{dim|30|de metri}} înălțime. Se bănuiește că lacul Balık ocupă un bazin glaciar<ref name=Birman1968a/>.

== Geologie ==
Muntele Ararat este un [[stratovulcan]] compus poligenic. Acoperind o suprafață de {{dim|1100|km2}}, este cel mai mare vulcan din regiune. De-a lungul axei longitudinale nord-vest-sud-est, muntele Ararat are o lungime de aproximativ {{dim|45|km}} și o lățime de aproximativ {{dim|30|km}}, fiind format din aproximativ {{dim|1150|km3}} de [[rocă magmatică|roci vulcanice]] — [[dacit]] și [[riolit]], și din depuneri de [[lavă]] [[dacit]]ică, [[riolit]]ică și [[bazalt]]ică<ref name=YilmazOther1998a/>.

Muntele Ararat este format din două [[Con vulcanic|conuri vulcanice]] distincte, Marele Ararat și Micul Ararat. Conul vulcanic vestic, Marele Ararat, este un con vulcanic cu laturi abrupte, mai voluminos și mai înalt decât conul vulcanic estic. Marele Ararat are o lățime de aproximativ {{dim|25|kilometri}} la bază și se ridică cu aproximativ {{dim|3|kilometri}} deasupra nivelului bazinelor adiacente Iğdir și Doğubeyazıt. Conul vulcanic estic, Micul Ararat, are {{dim|3896|metri}} înălțime și {{dim|15|kilometri}} diametru. Aceste conuri vulcanice, care se află la o distanță de {{dim|13|kilometri}}, sunt separate printr-o vale largă orientată pe direcția nord-sud. Această vale este expresia de suprafață a unei [[falie|falii geologice]]. Numeroase conuri parazitare (laterale) și domuri vulcanice{{efn|name=dom|Un '''dom vulcanic''' este o proeminență circulară, în formă de movilă, rezultată din [[Erupție vulcanică#Tipuri de vulcani|erupția]] lentă a lavei viscoase dintr-un vulcan}} s-au format prin erupții de flanc de-a lungul acestei falii și pe flancurile ambelor conuri vulcanice principale<ref name=YilmazOther1998a/>.

Muntele Ararat se află într-un bazin de deplasare{{efn|name=bazin de deplasare|[[File:Strike slip fault.png|150px|right]]Un '''bazin de deplasare''' este un bazin structural în care două [[falie|falii de alunecare]] suprapuse sau o încrețire de falie creează o zonă de extensie a [[Litosferă|crustei]] supusă tensiunii, ceea ce face ca bazinul să se scufunde. Frecvent, bazinele au formă [[romb]]ică sau [[Sigma|sigmoidală]]. Dimensional, bazinele sunt limitate de distanța dintre falii și de lungimea suprapunerii<ref name=Frisch>{{cite book |authors=Frisch, Wolfgang; Meschede, Martin; Blakey, Ronald C. |url=https://books.google.ro/books/about/Plate_Tectonics.html?id=fhyeEAAAQBAJ&redir_esc=y |title=Plate tectonics: Continental drift and mountain building |trans_title=Plăci tectonice: deriva continentală și orogeneza |publisher=Springer |location=Heidelberg |year=2010 |isbn=978-3540765035}}</ref>{{clr}}}} complex, care inițial a fost o singură depresiune continuă. Ridicarea muntelui Ararat a împărțit această depresiune în două bazine mai mici, bazinele Iğdir și Doğubeyazıt. Acest bazin de deplasare este rezultatul mișcării în plan orizontal a două segmente de falie suprapuse, Doğubeyazıt–Gürbulak și Iğdir, a unui sistem de alunecare plan-orizontală spre stânga (''sinistral strike-slip''). Tensiunea dintre aceste falii nu numai că a format bazinul inițial de deplasare, dar a creat un sistem de falii, prezentând un model de coadă de cal, care controlează poziția principalelor centre de erupție vulcanică ale muntelui Ararat și centura liniară asociată a conurilor vulcanice parazite. Sistemul de falii de alunecare în interiorul căruia se află muntele Ararat este rezultatul convergenței nord-sud și al compresiei tectonice între Platforma Arabă și [[Laurasia]] care a continuat după ce [[Marea Tethys]] s-a închis, în timpul [[eocen]]ului, de-a lungul centurii geologice Bitlis–Zagros<ref name=YilmazOther1998a/><ref name=DeweyOther1986a>{{cite book |last1=Dewey |first1=J. F. |last2=Hempton |first2=M. R. |last3=Kidd |first3=W. S. F. |last4=Saroglum |first4=F. |last5=Sengὃr |first5=A. M. C. |editor1-last=Coward |editor1-first=M. P. |editor2-last=Ries |editor2-first=A. C. |title=Collision Tectonics |trans_title=Tectonica coliziunilor |date=1986 |chapter-url=https://www.lyellcollection.org/doi/pdf/10.1144/GSL.SP.1986.019.01.01?download=true |publisher=[[Geological Society of London]] |pages=3–36 |chapter=Shortening of continental lithosphere: the neotectonics of Eastern Anatolia – a young collision zone |trans_chapter=Scurtarea litosferei continentale: neotectonica Anatoliei de Est – o zonă de coliziune tânără |doi=10.1144/GSL.SP.1986.019.01.01}}</ref><ref name=KarakhanianOther2002a>{{cite journal |last1=Karakhanian |first1=A. |last2=Djrbashian |first2=R. |last3=Trifonov |first3=V. |last4=Philip |first4=H. |last5=Arakelian |first5=S. |last6=Avagian |first6=A. |url=https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0377027301002645?via%3Dihub |title=Holocene–Historical Volcanism and Active Faults as Natural Risk Factor for Armenia and Adjacent Countries |trans_title=Holocen – Vulcanismul istoric și faliile active ca factor de risc natural pentru Armenia și țările adiacente |journal=Journal of Volcanology and Geothermal Research |date=2002 |volume=113 |issue=1 |pages=319–344 |doi=10.1016/s0377-0273(01)00264-5|bibcode=2002JVGR..113..319K}}</ref>.

=== Istoric geologic ===
[[File:Tectonic map Mediterranean EN.svg|thumb|300px|Harta tectonică a Mării Mediterane și a lanțurilor montane adiacente]]
[[File:Mediterranean Rupelian.jpg|thumb|300px|Paleogeografia [[oligocen]]ului timpuriu]]

În [[eocen]]ul timpuriu și [[miocen]] timpuriu, ciocnirea platformei arabe cu [[Laurasia]] a închis și a eliminat [[Marea Tethys]] din zona a ceea ce este în prezent [[Anatolia]]. Închiderea acestor mase de [[litosferă|crustă continentală]] a prăbușit acest [[bazin oceanic]] până în [[eocen|eocenul mijlociu]] și a dus la o diminuare progresivă a mărilor rămase, până la sfârșitul acestei perioade. Convergența tectonică post-coliziune în zona de coliziune a dus la eliminarea totală a mărilor rămase din Anatolia de Est la sfârșitul [[miocen|miocenului timpuriu]], scurtarea și îngroșarea crustei în zona de coliziune și ridicarea platoului Anatolian-Iranian de Est. Această ridicare a fost însoțită de o deformare extinsă a [[falie|faliilor]] prin fracturare și pliere, care a dus la crearea a numeroase bazine locale. Deformația compresială nord-sud continuă și astăzi, așa cum este evidențiată de [[falie|faliile]], [[vulcanism]]ul și [[seism]]icitatea continue<ref name=YilmazOther1998a/><ref name=DeweyOther1986a/><ref name=KarakhanianOther2004a/>.

În [[Anatolia]], [[vulcanism]]ul regional a început în [[miocen|miocenul mijlociu-târziu]]. În perioada [[miocen|miocenului târziu]] – [[pliocen]], vulcanismul larg răspândit a acoperit întreg platoul Anatolian-Iranian de Est cu [[roci magmatice|roci vulcanice]] groase. Această activitate vulcanică a continuat neîntrerupt până în vremuri istorice. Aparent, a atins un punct culminant în timpul [[miocen|miocenului târziu]] – [[pliocen]]ului, 6 până la {{nobr|3 milioane de ani}} în urmă. În [[cuaternar]], vulcanismul a devenit limitat la câțiva vulcani locali, cum ar fi muntele Ararat. Acești vulcani sunt în mod obișnuit asociați cu fracturi tensionale nord-sud apărute prin deformarea continuă de încrețire pe direcția nord-sud a Anatoliei<ref name=YilmazOther1998a/>.

În studiul lor detaliat asupra vulcanismului din cuaternar al Anatoliei, Yilmaz, Güner și Saroğlu au recunoscut patru faze ale [[orogeneză|orogenezei]] muntelui Ararat din roci vulcanice expuse în văile glaciare adânc sculptate în flancurile sale<ref name=YilmazOther1998a/>. În primul rând, ei au identificat o „fază de erupție prin fisuri{{efn|name=fisura|[[File:Volcano q.jpg|thumb|150px|right|Fisură vulcanică și canal de lavă]]O '''fisură vulcanică''', '''fisură de erupție''' sau pur și simplu '''fisură''', este o deschidere vulcanică liniară, prin care erupe [[lava]], de obicei fără activitate explozivă, și care duce la formarea fluxurilor (canalelor) de lavă.<br />
Un '''flux''' sau '''canal de lavă''' este o revărsare de lavă fluidă, delimitată de zone de lavă statică (solidificată și staționară) sau diguri de lavă}}”, de natură Pliniană și sub-Pliniană (similară cu erupția vulcanului [[Vezuviu]] din {{nobr|anul 79 d.Hr.}}), care a depus mai mult de {{dim|700|de metri}} de [[roci magmatice|roci piroclastice]] și câteva canale de lavă{{efn|name=fisura}} [[bazalt]]ică.

Aceste roci vulcanice au rezultat din erupțiile fisurilor de extensie orientate nord nord-vest-sud-sud-est, înainte de formarea muntelui Ararat. În a doua etapă, o „fază de formare a conurilor” a început când activitatea vulcanică a fost localizată într-un punct de-a lungul unei fisuri. În această fază, erupția de fluxuri succesive de [[lavă]] care s-a depus în straturi de până la {{dim|150|de metri}} grosime și [[Flux piroclastic|fluxuri piroclastice]] cu conținut de [[andezit]] și [[dacit]], precum și erupțiile ulterioare care au generat curgeri de lavă [[bazalt]]ică, au format conul Marele Ararat, cu profil conic redus.

În a treia etapă, în timpul unei „faze climatice”, au erupt fluxuri substanțiale de lave [[andezit]]ice și [[bazalt]]ice. În această fază, actualele conuri, Mare și Mic, ale muntelui Ararat s-au format pe măsură ce au avut loc erupții de-a lungul fisurilor secundare și de flanc. În cele din urmă, erupțiile vulcanice de pe muntele Ararat au trecut într-o „fază de erupție de flanc”, în timpul căreia o falie majoră orientată în direcția nord-sud a continuat formarea celor două conuri, care s-au dezvoltat împreună cu o serie de fisuri secundare de pe flancurile vulcanului.

De-a lungul acestei falii și a fisurilor și crăpăturilor subsidiare, s-au format o serie de conuri și cupole parazite, prin erupții minore. Un con subsidiar a erupt fluxuri voluminoase de lavă [[bazalt]]ică și [[andezit]]ică, acestea formând canale de curgere de-a lungul câmpiei Doğubeyazıt și de-a lungul râului Sarısu care curgea spre sud. Aceste fluxuri de lavă au format fluxuri de {{nobr|lavă neagră ''ʻaʻā''}} (lavă [[bazalt]]ică, cu suprafață rugoasă, compusă din blocuri de lavă sparte) și lavă ''pāhoehoe'' (lavă [[bazalt]]ică, cu suprafață netedă sau ondulată, rezultată din deplasarea lavei foarte fluide sub o crustă de suprafață solidificată) care conțin tuburi de lavă{{efn|name=tub de lava|[[File:Thurston Lava Tube, Big Island.jpg|150px|right]]Un '''tub de lavă''' sau '''piroduct''' este o conductă naturală formată prin curgerea unui flux de lavă cu [[viscozitate]] scăzută care dezvoltă la suprafață o crustă continuă și tare, care se îngroașă și formează un acoperiș deasupra fluxului de lavă care încă curge pe dedesubt. În urma curgerii fluxului de lavă pe sub crustă, se formează o cavitate sub forma unei [[peșteră|peșteri]]{{clr}}}} bine conservate<ref name="YilmazOther1998a" />. [[Datare cu radiocarbon|Datarea radiometrică]] a acestor fluxuri de lavă a identificat vârste radiometrice de 0,4, 0,48 și {{dim|0,81|milioane}} {{nobr|de ani}}<ref name="AllenOther2011a">{{cite journal |last1=Allen |first1=Mark B. |last2=Mark |first2=Darren F. |last3=Kheirkhah |first3=Monireh |last4=Barfod |first4=Dan |last5=Emami |first5=Mohammad H. |last6=Saville |first6=Christopher |title=40Ar/39Ar dating of Quaternary lavas in northwest Iran: constraints on the landscape evolution and incision rates of the Turkish–Iranian plateau |trans_title=Datarea 40Ar/39Ar a lavelor cuaternare din nord-vestul Iranului: constrângeri privind evoluția peisajului și ratele de incizie ale platoului turco-iranian |journal=Geophysical Journal International |date=2011 |volume=185 |issue=3 |pages=1175–1188 |doi=10.1111/j.1365-246x.2011.05022.x |bibcode=2011GeoJI.185.1175A |url=http://dro.dur.ac.uk/13575/1/13575.pdf |doi-access=free}}</ref>. În general, vârstele radiometrice obținute din analizarea rocilor vulcanice de pe muntele Ararat variază între 1,5 și {{dim|0,02|milioane}} {{nobr|de ani}}<ref name="YilmazOther1998a" />.

=== Activitate vulcanică și seismică recentă ===
Cronologia activității vulcanice din [[holocen]] asociată cu muntele Ararat este documentată prin săpături arheologice, istorie orală, înregistrări istorice sau o combinație a acestora, care oferă dovezi că erupțiile vulcanice ale muntelui Ararat au avut loc în {{nobr|2500–2400 î.Hr.}}, {{nobr|550 î.Hr.}}, posibil în {{nobr|1450 d.Hr.}} și {{nobr|1783 d.Hr.}} și cu siguranță în {{nobr|1840 d.Hr.}} Dovezile arheologice demonstrează că erupțiile explozive și fluxurile piroclastice de pe flancul de nord-vest al muntelui Ararat au distrus și îngropat cel puțin o așezare (Kura-Araxes) și au provocat numeroase decese în perioada {{nobr|2500–2400 î.Hr.}}. Istoriile orale au indicat că o erupție semnificativă de magnitudine incertă a avut loc în {{nobr|550 î.Hr.}}, iar erupții minore de natură incertă ar fi putut avea loc în {{nobr|1450 d.Hr.}} și {{nobr|1783 d.Hr.}}<ref name=SiebertOther2010a/><ref name=KarakhanianOther2002a/><ref name=KarakhanianOther2004a/><ref name="АрутюнянOthers2005a"/>. Conform interpretării datelor istorice și arheologice, cutremure puternice care nu sunt asociate cu erupțiile vulcanice au avut loc în zonă în anii 139, 368, 851–893 și {{nobr|1319 d.Hr.}}. În timpul cutremurului din {{nobr|139 d.Hr.}}, o mare [[alunecare de teren]] care a provocat multe victime și a fost similară cu alunecarea de teren din {{nobr|1840 d.Hr.}} a provenit din zona vârfului muntelui Ararat<ref name=KarakhanianOther2002a/><ref name=KarakhanianOther2004a/><ref name= TaymazOther1991a/>.

==== Erupția din 1840 ====
O erupție freatică (apare atunci când [[magma]] încălzește apele subterane sau de suprafață) a avut loc pe muntele Ararat la 2 iulie 1840, generând un [[flux piroclastic]] din fisurile{{efn|name=fisura}} radiale de pe flancul nordic superior al muntelui și un [[cutremur|cutremur cu magnitudinea 7,4]] care a provocat daune majore și numeroase victime. Până la {{nobr|10.000 de oameni}} au murit, inclusiv {{nobr|1.900 de locuitori}} din satul armean Akori (în prezent Yenidoğan), care au fost uciși de o [[alunecare de teren]] gigantică. În plus, această combinație de evenimente a distrus mănăstirea „Sfântul Iacob” de lângă Akori, orașul Aralik, mai multe sate și cazărmi militare rusești. De asemenea, a blocat temporar cursul râului Sevjur (Metsamor)<ref name=SiebertOther2010a/><ref name=KarakhanianOther2002a/><ref name=KarakhanianOther2004a/><ref name="АрутюнянOthers2005a"/>.

== Parcul Național Ağrı Dağı ==
{{Infocaseta Parc
|nume       =Parcul Național Ağrı Dağı<br />''Ağrı Dağı Millî Parkı''
|imagine    =NEO ararat big.jpg
|dimensiune =
|descriere  =
|tip        =[[Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii|IUCN]] cat. II ([[parc național]])
|locație    ={{TUR}}, provinciile [[Provincia Ağrı|Ağrı]] și [[Provincia Iğdır|Iğdır]]
|coordonate ={{coord|39|42|08.81|N|44|17|56.14|E}}
|suprafață  =880,14 km<sup>2</sup>
|established =2004
|deschis    =zilnic, între 8:00-18:00<ref name=pnad>{{cite web |url=https://yoldaolmak.com/agri-dagi-milli-parki.html |author=Kaya, Kemal |title=Ağrı Dağı Milli Parkı |trans_title=Parcul Național Ağrı Dağı |date=2020-11-01 |access-date=2024-03-11 }}</ref>
|operator   =
|orașe      =
|vizitatori =
|stare      =
|adresă      =
|website    =
|hartă       =
|categorie=II
}}

'''Parcul Național Ağrı Dağı''' (în {{tr|Ağrı Dağı Millî Parkı}}) este un [[parc național]] din [[Turcia]], în zona muntelui Ararat (în {{tr|Ağrı Dağı}}). A fost înființat în decembrie 2004 și este situat în extremitatea estică a țării<ref name=doga />. Granița cu Armenia se află la {{dim|30|km}} nord de Muntele Ararat, în timp ce granițele cu [[Republica Autonomă Nahicevan|enclava Nahicevan]] din [[Azerbaidjan]] și cu [[Iran]]ul sunt la {{dim|15|km}} spre est. În parc se găsesc {{nobr|12 vârfuri}} numite, cel mai înalt fiind Marele Ararat ({{dim|5137|m}}), vârful principal{{efn|name=varfsecundar}} al masivului Ararat, cel mai înalt munte din [[Turcia]], care se găsește în partea estică a parcului. Peștera de gheață situată la poalele sudice ale Micului Ararat (în {{tr|Küçük Ağrı}}), la {{nobr|3 kilometri}} distanță de satul Hallaç, și presupusa „groapă de meteorit”, situată la {{nobr|35 de kilometri}} est de orașul [[Doğubeyazıt]], se numără printre centrele de interes turistic din zonă<ref name=doga />.

Principala atracție a parcului este masivul Ararat cu cele două vârfuri ale sale, Marele Ararat (în {{tr|Büyük Ağrı Dağı}}) și Micul Ararat (în {{tr|Küçük Ağrı Dağı}}), despărțite de pasul Serdarbulak<ref name=dk>{{cite web |url=https://www.dogadakiler.com/Milli-Parklar/Igdir-Milli-Parklar/agri-dagi-milli-parki/ |title=Ağrı Dağı Milli Parkı |trans_title=Parcul Național Muntele Ararat |website=dogadakiler.com |access-date=2024-03-11}}</ref> (în {{tr|Serdarbulak Geçidi}}, {{dim|2700|m}}). Aria protejată acoperă {{dim|88|de hectare}} de teren în regiunea Anatolia de Est a Turciei. Pantele nordice și estice ale vârfului principal se ridică abrupt deasupra văii râului Aras, masivul Ararat măsurând la bază aproximativ {{dim|40|de kilometri}} în diametru. Poalele masivului sunt relativ ondulate și puțin abrupte, parțial împădurite. În zona parcului național există zone stâncoase, stepe montane (200-4.000&nbsp;m), suprafețe acoperite de [[arbuști]] pe partea nordică (2.000-2.500&nbsp;m) și zone acoperite cu zăpadă (peste&nbsp;4000&nbsp;m)<ref name=peakvisor>{{cite web |url=https://peakvisor.com/park/mount-ararat-national-park.html |title=Mount Ararat National Park |trans_title=Parcul Național Muntele Ararat |author=Wilson, Marie |access-date=2024-03-11}}</ref>.

Există foarte puține surse de apă pe munte și majoritatea sunt sezoniere. [[Apă curgătoare|Apele de suprafață]] includ [[pârâu]]rile Malaryesin, Yakup Prophet și Buzhane în nord, Karahan și Söhlü în sud, pe malurile cărora sunt concentrate așezările din zonă. Pe versanții nordici ai Micului Ararat există o pădure relictă de [[mesteacăn|mesteceni]]<ref name=doga />. În vârful muntelui se găsește cel mai mare [[ghețar]] din Turcia, cu o suprafață de {{dim|5.4|km2}}<ref name=peakvisor />.

Pe platoul Korhan se află o cavitate de {{dim|60|de metri}} adâncime și {{dim|35|de metri}} lățime<ref>{{cite web |url=https://kulturportali.gov.tr/turkiye/agri/gezilecekyer/meteor-cukuru |title=Meteor Çukuru - Ağrı |trans_title=Groapa de meteorit - Ağrı |author=Ministerul Culturii și Turismului din Republica Turcia |website=kulturportali.gov.tr |access-date=2024-03-11}}</ref>, considerată inițial groapă de meteorit, a doua cea mai mare din lume. În urma cercetărilor recente, s-a stabilit că [[depresiune]]a este de fapt o [[dolină]] formată ca urmare a [[carst|evenimentelor carstice]]<ref>{{cite web |url=https://www.milliyet.com.tr/gundem/meteor-cukuru-degil-obruk-cikti-1125513 |title=Meteor çukuru değil obruk çıktı! |trans_title=S-a dovedit a fi o dolină, nu o groapă de meteorit! |website=milliyet.com.tr |publisher=''Milliyet'' |date=2014-12-09 |access-date=2024-03-11}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.cnnturk.com/yasam/diger/en-buyuk-2nci-meteor-cukuru-obruk-cikti |title=En büyük 2'nci meteor çukuru 'obruk' çıktı! |trans_title=A doua groapă de meteorit ca mărime s-a dovedit a fi o „dolină”! |website=cnnturk.com |publisher=''CNN Türk'' |date=2014-07-15 |author=Tarihi, Güncellenme |access-date=2024-03-11}}</ref>. 

=== Climă ===
Pe muntele Ararat nu există o stație meteorolgică, cea mai apropiată fiind stația ''Agri'' {{nobr|[[WMO|WMO 17099]] {{coord|39|43|31|N|43|3|8|E|type:mountain_region:TR|format=dms|display=inline,title}}}}, situată la o altitudine de {{dim|1646|metri}}. Zona muntelui face parte din Regiunea floristică irano-turaniană, caracterizată prin [[Clasificarea climatică Köppen#Climate continentale (D)|climă continentală]], majoritatea precipitațiilor având loc iarna și primăvara<ref>{{Cite book |title=Forests of Iran: A Treasure from the Past, a Hope for the Future |trans_title=Pădurile Iranului: O comoară din trecut, o speranță pentru viitor |url=https://books.google.com/books?id=acDEBAAAQBAJ |publisher=Springer Science & Business Media |date=2013-10-22 |isbn=9789400773714 |first=Khosro Sagheb |last=Talebi |first2=Toktam |last2=Sajedi |first3=Mehdi |last3=Pourhashemi}}</ref>.

{{Weather box|width=auto	
|location=[[WMO|WMO 17099 Agri]] (1.646&nbsp;m)<br />''valori normale 1991-2020''
|metric first=Y	
|single line=Y
|Jan record high C=
|Feb record high C=
|Mar record high C=
|Apr record high C=
|May record high C=
|Jun record high C=
|Jul record high C=
|Aug record high C=
|Sep record high C=
|Oct record high C=
|Nov record high C=
|Dec record high C=
|year record high C=
|Jan high C=-4.6
|Feb high C=-2.6
|Mar high C=3.7
|Apr high C=12.9
|May high C=18.8
|Jun high C=24.9
|Jul high C=29.8
|Aug high C=30.8
|Sep high C=25.7
|Oct high C=18.0
|Nov high C=8.2
|Dec high C=-1.1
|year high C=13.8
|Jan mean C=-10.0
|Feb mean C=-8.6
|Mar mean C=-1.7
|Apr mean C=6.7
|May mean C=11.9
|Jun mean C=16.9
|Jul mean C=21.3
|Aug mean C=21.8
|Sep mean C=16.7
|Oct mean C=9.8
|Nov mean C=1.5
|Dec mean C=-6.0
|year mean C=6.8
|Jan low C=-14.8
|Feb low C=-13.8
|Mar low C=-6.4
|Apr low C=1.4
|May low C=5.5
|Jun low C=8.9
|Jul low C=12.9
|Aug low C=13.0
|Sep low C=7.8
|Oct low C=2.9
|Nov low C=-3.7
|Dec low C=-10.2
|year low C=0.4
|Jan record low C=
|Feb record low C=
|Mar record low C=
|Apr record low C=
|May record low C=
|Jun record low C=
|Jul record low C=
|Aug record low C=
|Sep record low C=
|Oct record low C=
|Nov record low C=
|Dec record low C=
|year record low C=
|precipitation colour=green	
|Jan precipitation mm=36.2
|Feb precipitation mm=39.47
|Mar precipitation mm=49.3
|Apr precipitation mm=75.15
|May precipitation mm=76.42
|Jun precipitation mm=42.77
|Jul precipitation mm=22.49
|Aug precipitation mm=13.17
|Sep precipitation mm=20.19
|Oct precipitation mm=51.54
|Nov precipitation mm=40.42
|Dec precipitation mm=42.93
|year precipitation mm=510.05
|unit precipitation days=0.1 mm	
|Jan precipitation days=6.7
|Feb precipitation days=7.1
|Mar precipitation days=8.7
|Apr precipitation days=11.4
|May precipitation days=12.1
|Jun precipitation days=6.3
|Jul precipitation days=4.1
|Aug precipitation days=3.1
|Sep precipitation days=3.4
|Oct precipitation days=6.9
|Nov precipitation days=6.1
|Dec precipitation days=7.2
|year precipitation days=83.1
|unit snow days=1.0 cm
|Jan snow days=
|Feb snow days=
|Mar snow days=
|Apr snow days=
|May snow days=
|Jun snow days=
|Jul snow days=
|Aug snow days=
|Sep snow days=
|Oct snow days=
|Nov snow days=
|Dec snow days=
|year snow days=
|Jan sun=65.1
|Feb sun=86.6
|Mar sun=129.1
|Apr sun=168.6
|May sun=229.2
|Jun sun=279.4
|Jul sun=312.2
|Aug sun=301.6
|Sep sun=268.2
|Oct sun=206.8
|Nov sun=134.3
|Dec sun=57.9
|year sun=2239.0
|humidity colour=green
|Jan humidity=78.3
|Feb humidity=78.4
|Mar humidity=76.0
|Apr humidity=69.4
|May humidity=66.6
|Jun humidity=60.0
|Jul humidity=53.7
|Aug humidity=50.0
|Sep humidity=52.9
|Oct humidity=64.6
|Nov humidity=72.8
|Dec humidity=79.5
|year humidity=66.8
|source 1=[[NOAA]]<ref name=NOAA>{{cite web
|url=https://www.nodc.noaa.gov/archive/arc0216/0253808/2.2/data/0-data/Region-6-WMO-Normals-9120/Turkiye/CSV/Agri_17099.csv
|title=Agri Climate Normals 1991–2020
|trans_title=Valori climatice normale Agri 1991–2020
|publisher=[[National Oceanic and Atmospheric Administration]]
|access-date=2024-03-11}}</ref>
}}

=== Flora și fauna ===
În ciuda zăpezii care acoperă în fiecare an parcul național, regiunea înconjurătoare înregistrează cantități minime de [[precipitații]], ceea ce face dificilă dezvoltarea vegetației. Podișurile și poalele din parc sunt populate de [[ierburi]] și [[arbuști]]<ref name=peakvisor />. Parcul Național se încadrează în regiunea fitogeografică Iran-Turan<ref name=dk />.

;Flora
Vegetația parcului național este diversă. Conține {{nobr|21 de plante}} [[endemic]]e, dintre care trei se găsesc doar în zona muntelui Ararat: ''Allium baytopiorom'', ''Sedum hewitti'' și ''Sesleria araratica''<ref name=doga>{{cite web |url=https://www.dogadernegi.org/wp-content/uploads/2018/10/dog029-agri-dagi-onemli-doga-alanlari-kitabi.pdf |publisher=Doğa |website=dogadernegi.org |title=Ağrı Dağı |trans_title=Muntele Ararat |access-date=2024-03-11}}</ref>. Se găsesc exemplare de [[ienupăr]] (''Juniperus communis''), [[carpen]] (''Carpinus betulus''), [[mesteacăn]] (''Betula''), [[Bujor de stepă|bujor sălbatic]] (''Paeonia turcica''), mai multe specii de [[trifoi]] (''Trifolium'') caucazian, roșu, alb și sălbatic, [[sunătoare]] (''Hypericum perforatum''), [[orz|orz sălbatic]] (''Hordeum vulgare''), [[grâu|grâu sălbatic]] (''Triticum urartu'') și [[secară|secară sălbatică]] (''Secale cereale'')<ref name=turna>{{cite web |url=https://www.turna.com/blog/agri-dagi-milli-parki |title=Ağrı Dağı Milli Parkı: Efsanevi Zirvenin Görkemli Bașyapıtı |trans_title=Parcul Național Muntele Ararat: Capodopera magnifică a Vârfului Legendar |author=Bingöl, Burcu |website=turna.com |language=tr |access-date=2024-03-11}}</ref>.

<gallery mode="packed" widths="500" heights="" caption="Flora din zona Ararat" >
Betula medwediewii JPG1a.jpg|[[Mesteacăn|Mesteacăn caucazian]]<br />(''Betula medwediewii'')
Armenian Poppy Papaver lateritium Flower 2000px.jpg|[[Mac|Mac armenesc]]<br />(''Papaver lateritium'')
Vegetation in Ararat village of Ararat province.jpg|Vegetație în zona Ararat
Peach Orchards in Ararat Valley.JPG|[[Piersic|Piersic sălbatic]]<br />(''Prunus persica'')
Ararat 14.jpg|Vegetație în zona Ararat
</gallery>

;Fauna
În parcul național se regăsesc [[potârniche|potârnichea cenușie meridională]] (''Perdix perdix canescens''), [[Zăgan|vulturul bărbos]] (''Gypaetus barbatus''), [[Fringilide|cinteza mongolică]] (''Bucanetes mongolicus''), [[Accipitridae|șorecarul cu picioare lungi]] (''Buteo rufinus''), [[Ortolan|presura de grădină]] (''Emberiza hortulana''), [[acvila de munte]] (''Aquila chrysaetos''), [[Șoim călător|șoimul călător]] (''Falco peregrinus''), [[Corvide|stăncuța de munte]] (''Pyrrhocorax pyrrhocorax''), [[Phasianidae|cocoșul de zăpadă]] (''Tetraogallus caspius''), [[Pârș|pârșul]] (''Myomimus setzeri''), [[vulpe]]a (''Vulpes vulpes''), [[lup]]ul (''Canis lupus''), [[iepure]]le (''Lepus europaeus''), [[râs (animal)|râsul]] (''Lynx lynx''), [[mistreț]]ul (''Sus scrofa''), [[Eremias|șopârla Süphan]] (''Eremias suphani''), [[păstrăv]]ul (''Salmo trutta'') și [[crap]]ul (''Cyprinus carpio''). 

Zona este foarte bogată în ceea ce privește speciile de [[fluture|fluturi]], printre care fluturele Apollo (''Parnassius apollo'') și fluturele siberian maro (''Triphysa phryne''), ambele specii fiind specii amenințate la nivel global, dar și fluturele Erebia (''Erebia iranica dromulus''), o specie [[endemic]]ă<ref name=iucn>{{cite web |url=https://www.iucnredlist.org/ |title=The IUCN Red List of Threatened Species |trans_title=Lista roșie IUCN a speciilor amenințate |author=[[Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii]] |access-date=2024-03-11}}</ref><ref name=doga />. Parcul Național Ağrı Dağı se află pe rute importante de [[Migrarea păsărilor|migrație a păsărilor]]<ref name=turna />, precum [[Dumbrăveancă|dumbrăveanca]] (''Coracias garrolus'') sau [[Sfrâncioc roșiatic|sfrânciocul roșiatic]] (''Lanius collurio'')<ref name=doga />.

<gallery mode="packed" widths="500" heights="" caption="Fauna din zona Ararat" >
Bearded Vulture (46388763154).jpg|[[Zăgan|Vultur bărbos]]<br />(''Gypaetus barbatus'')
Sus scrofa libycus.jpg|[[Mistreț|Mistreț anatolian]]<br />(''Sus scrofa libycus'')
Partridge, Ararat province, Armenia.jpg|[[Potârniche]]<br />(''Perdix perdix'')
Parnassius apollo MHNT CUT 2013 3 3 male Porté-Puymorens dos.jpg|[[Fluture|Fluture Apollo]]<br />(''Parnassius apollo'')
Armenian2.jpg|[[Ovis|Muflon armenesc]]<br />(''Ovis gmelini gmelini'')
Erebia iranica120796.jpg|[[Fluture|Fluture erebia]]<br />Erebia iranica
Mongolian Finch (Bucanetes mongolicus) (51304949766).jpg|[[Fringilide|Cinteză mongolică]]<br />(''Bucanetes mongolicus'')
</gallery>

== Istoric ==
=== Locul de odihnă al Arcei lui Noe {{#if:Noe|<span id="Noe"></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span class="error">[[Format:Anchor]]: prea multe ancore, maximul este 10.</span>}}===
Conform {{nobr|versetului 4}}, {{nobr|capitolul 8}} din [[Facerea]], prima Carte a [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], [[Arca lui Noe]] a acostat pe „munții Ararat<ref>{{cite journal |last1=Morgenstern |first1=Julian |date=1941 |title=Psalm 48 |trans_title=Psalmul 48 |journal=Hebrew Union College Annual |volume=16 |pages=1–95 |jstor=23502992 |quote=De menționat pluralul, ''hare 'Ararat''; nu „Mt. Ararat”, așa cum este tradus și interpretat în mod tradițional, ci mai degrabă „(unul dintre) munții Ararat”, din Urartu sau Armenia}}</ref>” (în [[ebraica biblică arhaică]] {{script/Hebrew|הָרֵי אֲרָרָט}}, în ebraica tiberiană ''{{lang|he-Latn|hārê ’Ǎrārāṭ}}''). Numeroși istorici și cercetători ai [[Biblia|Bibliei]] sunt de acord că „Ararat” este numele ebraic al [[Urartu]], predecesorul geografic al Armeniei; ei susțin că termenul se referea la regiunea mai largă din acea vreme și nu în mod specific la muntele Ararat{{efn|
* Richard James Fischer: „Textul Genezei, folosind pluralul ''munți'' (sau ''dealuri''), nu identifică un munte anume, ci indică Armenia în general (''Ararat'' fiind sinonim cu ''Urartu'' în asiriană) care cuprinde în linii mari acea regiune<ref name="Fischer"/>”
* {{cite book |editor1-last=Exell |editor1-first=Joseph S. |editor2-last=Spence-Jones |editor2-first=Henry Donald Maurice |title=The Pulpit Commentary |trans_title=Comentariul amvonului |chapter=Genesis |trans_chapter=Geneza |quote=Toată lumea este de acord că termenul ''Ararat'' descrie o regiune |url=https://www.studylight.org/commentaries/tpc.html}}
* {{cite book |editor1-last=Dummelow |editor1-first=John |title=John Dummelow's Commentary on the Bible |trans_title=Comentariul lui John Dummelow asupra Bibliei |date=1909 |chapter=Genesis |trans_chapter=Geneza |quote=''Ararat'' este ''Urardhu'' asirian, țara din jurul lacului Van, în ceea ce se numește acum Armenia... și poate este o expresie generală pentru țara deluroasă care se întinde la nord de Asiria. Muntele Masis, numit acum Muntele Ararat (un vârf de 17.000 de picioare înălțime), nu este menționat aici |url=https://www.studylight.org/commentaries/dcb/genesis-8.html}}
* Bill T. Arnold: „Deoarece vechiul regat ''Ararat''/''Urartu'' era mult mai extins din punct de vedere geografic decât această locație izolată din Armenia, încercările moderne de a găsi aici rămășițe ale arcei lui Noe sunt sortite eșecului{{sfn|Arnold|2008|p=105}}”
* Vahan Kurkjian: „Multă vreme a existat ideea printre creștini că Arca lui Noe s-a oprit, după ce Potopul s-a potolit, pe marele vârf cunoscut sub numele de Muntele Ararat; această presupunere se bazează pe o citire eronată a {{nobr|versetului 4}} din {{nobr|capitolul 8}} din [[Facerea]]. Versetul respectiv nu spune că Arca a acostat pe Muntele Ararat, ci pe ''munții Ararat''. Acum, ''Ararat'' era versiunea nominativă în ebraică, nu a muntelui, ci a țării din jurul lui, vechea patrie armeană, al cărei nume în alte vremuri și în alte limbi apare diferit, sub forma ''Erirath'', ''Urartu'' etc.<ref>{{cite book |last=Kurkjian |first=Vahan |title=A History of Armenia |trans_title=O istorie a Armeniei |date=1964 |orig-year=1958 |publisher=Armenian General Benevolent Union of America |location=New York |url=http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/Asia/Armenia/_Texts/KURARM/ |page=2}}</ref>”}}. Expresia este tradusă ca „munți ai Armeniei” (''montes Armeniae'') în [[Biblia vulgata]]<ref>{{cite book |last1=Room |first1=Adrian |title=Placenames of the World: Origins and Meanings |trans_title=Nume de locuri ale lumii: origini și semnificații |date=1997 |location=Jefferson, NC |publisher=[[McFarland & Company]] |isbn=9780786401727 |page=34 |url=https://archive.org/details/placenamesofworl00room}}</ref>. Cu toate acestea, Ararat este considerat în mod tradițional locul de odihnă al Arcei lui Noe<ref name="vos"/>, fiind astfel considerat un munte biblic<ref>{{cite news |last1=Tremblais |first1=Jean-Louis |title=Ararat, montagne biblique |trans_title=Ararat, munte biblic |url=http://www.lefigaro.fr/lefigaromagazine/2011/07/16/01006-20110716ARTFIG00456-ararat-montagne-biblique.php |work=[[Le Figaro]] |date=2011-07-16 |language=fr |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151117031047/http://www.lefigaro.fr/lefigaromagazine/2011/07/16/01006-20110716ARTFIG00456-ararat-montagne-biblique.php|archive-date=2015-11-17 |url-status=live}}
* {{cite news |title=Biblical mountain's glaciers shrinking |trans_title=Ghețarii munților biblici se micșorează |url=http://www.news24.com/SciTech/News/Biblical-mountains-glaciers-shrinking-20100908 |journal=News24 |date=2010-09-08|access-date=16 November 2015|archive-url=https://web.archive.org/web/20151117035416/http://www.news24.com/SciTech/News/Biblical-mountains-glaciers-shrinking-20100908 |archive-date=2015-11-17 |url-status=live}}</ref><ref name="Avagyan">{{cite book |last=Avagyan |first=Ṛafayel |title=Yerevan—heart of Armenia: meetings on the roads of time |trans_title=Erevan—inima Armeniei: întâlniri pe drumurile timpului |date=1998 |publisher=Uniunea Scriitorilor din Armenia |page=17 |oclc=249419967 |quote=Muntele biblic sacru care domină orizontul Erevanului a fost însăși cartea de vizită prin care străinii ne-au cunoscut țara}}</ref>.

Muntele Ararat a fost asociat cu relatarea din [[Facerea]] încă din {{nobr|secolul al XI-lea}}{{sfn|Arnold|2008|p=105}}, iar armenii au început să-l identifice drept locul de acostare a arcei în acea perioadă<ref>{{cite book |last1=Bailey |first1=Lloyd R. |editor1-last=Mills |editor1-first=Watson E. |editor2-last=Bullard |editor2-first=Roger Aubrey |title=Mercer Dictionary of the Bible |chapter=Ararat |date=1990 |publisher=Mercer University Press |page=54 |chapter-url=https://books.google.com/books?id=goq0VWw9rGIC&pg=PA54 |isbn=978-0-86554-373-7 |quote=...populația locală (armeană) îl numea Masis și pe care a început să îl identifice ca loc de acostare a Arcei în {{nobr|secolele XI-XII}} |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190128072144/https://books.google.com/books?id=goq0VWw9rGIC&pg=PA54 |archive-date=2019-01-28 |url-status=live}}</ref>. Frederick Cornwallis Conybeare a scris că muntele era „un centru și un subiect al miturilor și cultelor păgâne... și abia în {{nobr|secolul al XI-lea}}, după ce acestea au dispărut din mintea populară, teologii armeni s-au aventurat să localizeze, pe zăpezile sale eterne, locul de odihnă al Arcei lui Noe<ref>{{cite journal |last=Conybeare |first=F. C. |title=Ararat und Masis. Studien zur armenischen Altertumskunde und Litteratur by Friedrich Murad |trans_title=Ararat si Masis. Studii despre antichitatea și literatura armeană de Friedrich Murad |url=https://www.journals.uchicago.edu/doi/epdf/10.1086/477703 |journal=The American Journal of Theology |date=1901 |volume=5 |issue=2 |pages=335–337 |jstor=3152410|doi=10.1086/477703}}</ref>”. [[Willem van Rubroeck]] este de obicei identificat drept autor al celei mai vechi referințe despre tradiția de a considera muntele Ararat ca locul de acostare a Arcei în literatura europeană<ref name="William of Rubruck"/><ref name="Fischer"/><ref name="swau"/>. [[John Mandeville]] este un alt autor [[Evul Mediu timpuriu|timpuriu]] care a menționat Muntele Ararat, „unde s-a oprit corabia lui Noe și care este încă acolo<ref>{{cite book |last1=Mandeville |first1=John |author-link1=John Mandeville |translator=Anthony Bale |title=The Book of Marvels and Travels |trans_title=Cartea minunilor și călătoriilor |date=2012 |publisher=[[Oxford University Press]] |url=https://archive.org/details/bookofmarvelstra0000mand |isbn=9780199600601 |location=Oxford |page=70}}</ref><ref>{{cite book |last1=Mandel |first1=Jerome |editor1-last=Friedman |editor1-first=John Block |editor2-last=Figg |editor2-first=Kristen Mossler |title=Trade, Travel, and Exploration in the Middle Ages: An Encyclopedia |trans_title=Comerț, călătorie și explorare în Evul Mediu: o enciclopedie |chapter=Ararat, Mount |trans_chapter=Ararat, Munte |date=2013 |chapter-url=https://books.google.com/books?id=-OmCfNI_SxAC&pg=PA30 |url=https://archive.org/details/tradetravelexplo0000unse |publisher=Routledge |isbn=978-1-135-59094-9 |page=30}}</ref>”. Arca de pe Ararat a fost descrisă pe scară largă în ''mappae mundi'' (termen care desemnează orice hartă europeană medievală a lumii) încă din {{nobr|secolul al XIII-lea}}{{efn|Exemple notabile: harta Ebstorf ({{circa|1240}})<ref>{{cite journal |last1=Pischke |first1=G. |title=The Ebstorf Map: tradition and contents of a medieval picture of the world |trans_title=Harta Ebstorf: tradiția și conținutul unei imagini medievale a lumii |journal=History of Geo- and Space Sciences |date=2014-07-11 |volume=5 |issue=2 |pages=155–161 |doi=10.5194/hgss-5-155-2014 |doi-access=free |bibcode=2014HGSS....5..155P |url=https://hgss.copernicus.org/articles/5/155/2014/hgss-5-155-2014.pdf |archive-url=https://web.archive.org/web/20231106140913/https://hgss.copernicus.org/articles/5/155/2014/hgss-5-155-2014.pdf |archive-date=2023-11-06 |access-date=2024-03-11 |quote=Arca lui Noe pe Muntele Ararat (fig. 3a)}}</ref> ''Chronica Majora'' ({{ca|1240–1253}})<ref name="MatPari"/>, harta globală Psalter ({{circa|1260}})<ref>{{cite web |last1=Fein |first1=Ariel |title=The Catalan Atlas |trans_title=Atlasul Catalan |url=https://smarthistory.org/catalan-atlas/ |journal=Smarthistory |archive-url=https://web.archive.org/web/20231030235301/https://smarthistory.org/catalan-atlas/ |archive-date=2023-10-30 |date=2022-06-06 |access-date=2024-03-11 |quote=Balena biblică care l-a înghițit pe profetul Iona care înota într-un ocean, în timp ce arca lui Noe se odihnește pe vârful Muntelui Ararat}}</ref>, harta lui Angelino Dulcert (1339)<ref>{{cite book |last1=Evans |first1=Helen C. |title=Armenia: Art, Religion, and Trade in the Middle Ages |trans_title=Armenia: artă, religie și comerț în Evul Mediu |date=2018 |publisher=[[Metropolitan Museum of Art]] și [[Yale University Press]] |isbn=9781588396600 |oclc=1028910888 |url=https://www.metmuseum.org/art/metpublications/Armenia_Art_Religion_and_Trade_in_the_Middle_Ages |chapter=Maps including Armenia |trans_chapter=Hărți care includ Armenia |page=300 <!-- Un portolano (hartă de navigație) catalan din 1339 al Mediteranei subliniază ultimul port creștin din estul Mediteranei, Ayas în Cilicia, și ilustrează arca de pe Muntele Ararat pentru a marca Armenia Mare pe ruta comercială interioară (fig. 97).4-->}}</ref>, Atlasul catalan ({{circa|1375}})<ref name="Catalan"/>, globul Erdapfel ({{circa|1490}})<ref name="Behaim"/>}}.

<gallery caption="Reprezentări medievale și moderne timpurii ale Arcei lui Noe pe Ararat" mode="packed" widths="500" heights="">
File:Boat 1520.jpg|''Chronica Majora'' ({{circa|1240–1253}}),<br />de Matthew Paris{{efn|Detaliu din „Harta Țării Sfinte cu Armenia” din ''Chronica Majora'' care prezintă „cei mai înalți munți ai Armeniei” (''montes Armeniae altissimi'') cu Arca lui Noe așezată pe cele două vârfuri<ref name="MatPari">{{cite web |last1=Mann |first1=C. Griffith |title=Armenia! In the Shadows of Mount Ararat |trans_title=Armenia! În umbrele Muntelui Ararat |url=https://www.metmuseum.org/blogs/now-at-the-met/2018/armenia-mt-ararat |website=metmuseum.org |publisher=[[Metropolitan Museum of Art]] |archive-url=https://web.archive.org/web/20230810232912/https://www.metmuseum.org/blogs/now-at-the-met/2018/armenia-mt-ararat |archive-date=10 August 2023 |date=2018-10-15 |access-date=2024-03-11}}</ref>}}
File:Catalan Atlas Ark on Ararat.jpg|Atlasul catalan {{circa|1375}},<br />de Abraham Cresques<ref name="Catalan">{{cite web |title=Panel V |trans_title=Tabloul V |url=https://www.cresquesproject.net/catalan-atlas-legends/panel-v |publisher=The Cresques Project |archive-url=https://web.archive.org/web/20231026092429/https://www.cresquesproject.net/catalan-atlas-legends/panel-v |archive-date=2023-10-26 |access-date=2024-03-11 |quote=Muntele Ararat...}}</ref>
File:Martin Behaim's Erdpfel,1492 (Reproduction) Ararat in Armenia with Noah's Ark.jpg|Globul Erdapfel ({{circa|1490}}),<br />de Martin Behaim<ref name="Behaim">{{cite book |last1=Ravenstein |first1=E. G. |title=Martin Behaim. His Life and his Globe |trans_title=Martin Behaim. Viața și Globul său |date=1908 |publisher=George Philip & Son |location=Londra |page=[https://archive.org/details/gri_33125008398949/page/n102/mode/1up?q=ararat&view=theater 81] |url=https://archive.org/details/gri_33125008398949/ |oclc=847919 |quote=''arche Noe (F 41)'', Arca lui Noe pe un munte înalt, Ararat, conform legendelor străvechi}}</ref>
File:Houghton GC6 K6323 675a (A) - topographia paradisi - detail.jpg|''Arca Noë'' (1675),<br /> de [[Athanasius Kircher]]{{efn|Detaliu din „[[:File:Houghton GC6 K6323 675a (A) - topographia paradisi.jpg|Topographia Paradisi]]”. În munții de deasupra Armeniei, se află Muntele Ararat, înfățișat cu o arcă de formă dreptunghiulară pe vârf<ref>{{cite book |last1=Spar |first1=Ira |editor1-last=Aruz |editor1-first=Joan |title=Art of the First Cities: The Third Millennium B.C. from the Mediterranean to the Indus |trans_title=Arta primelor orașe: al treilea mileniu î.Hr. de la Mediterana până la Indus |chapter=The Mesopotamian Legacy: Origins of the Genesis tradition |trans_chapter=Moștenirea mesopotamiană: Originile tradiției Genezei |date=2003 |publisher=[[Metropolitan Museum of Art]] |location=New York |isbn=978-1-58839-043-1 |page=488 |chapter-url=https://books.google.com/books?id=8l9X_3rHFdEC&pg=488 |url=http://www.metmuseum.org/research/metpublications/Art_of_the_First_Cities_The_Third_Millennium_BC_from_the_Mediterranean_to_the_Indus# |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151129012315/http://www.metmuseum.org/research/metpublications/Art_of_the_First_Cities_The_Third_Millennium_BC_from_the_Mediterranean_to_the_Indus |archive-date=2015-11-29 |url-status=live}}</ref>}}
File:The Manner how the Whole Earth was Peopled by Noah & his Descendants after the Flood - detail.jpg|[[Acvaforte|Gravură]] (1749) în ''The Universal Magazine of Knowledge and Pleasure''{{efn|Detaliu din „[[:File:The Manner how the Whole Earth was Peopled by Noah & his Descendants after the Flood.jpg|Modul în care întregul Pământ a fost populat de Noe și descendenții săi după Potop]]” prezentând Arca lui Noe în vârful Munților Ararat din Armenia<ref>{{cite web |title=The Manner how the Whole Earth was Peopled by Noah & his Descendants after the Flood |trans_title=Modul în care întregul Pământ a fost populat de Noe și descendenții săi după Potop |url=https://www.britishmuseum.org/collection/object/P_Y-4-103 |publisher=[[British Museum]] |archive-url=https://web.archive.org/web/20201227203528/https://www.britishmuseum.org/collection/object/P_Y-4-103 |archive-date=2020-12-27 |access-date=2024-03-11}}</ref>}}
</gallery>

==== Prevalența tradiției ====
[[File:Aivazovsky - Descent of Noah from Ararat.jpg|thumb|300px|''Coborârea lui Noe de pe Ararat'' (1889, Galeria Națională a Armeniei) de [[Ivan Aivazovski]] îl înfățișează pe Noe cu familia sa și o coloană de animale traversând Câmpia Ararat, în coborârea lor de pe Muntele Ararat care se vede în fundal<ref>{{cite web |title=Նոյն իջնում է Արարատից (1889) |trans_title=Coborârea lui Noe de pe Ararat (1889) |url=http://www.gallery.am/hy/database-egov/item/296/ |publisher=Galeria Națională a Armeniei |language=hy |access-date=2015-11-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150924020550/http://www.gallery.am/hy/database-egov/item/296/ |archive-date=2024-03-11 |url-status=live}}</ref><ref>{{cite news |last=Conway Morris |first=Roderick |title=The Key to Armenia's Survival |trans_title=Cheia supraviețuirii Armeniei |url=https://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=980DEEDA1F3EF937A15751C0A9649D8B63 |journal=[[The New York Times]]|date=2012-02-23 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170307050226/https://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=980DEEDA1F3EF937A15751C0A9649D8B63 |archive-date=2017-03-07 |url-status=live}}</ref>]]

Majoritatea creștinilor, inclusiv majoritatea [[Creștinismul occidental|creștinilor occidentali]]<ref name="swau"/> identifică muntele Ararat cu munții biblici din Ararat, „în mare parte pentru că ar fi fost primul vârf ieșit din apele potopului în retragere{{efn|Dicționarul biblic din 1722 al lui Antoine Augustin Calmet și [[Exegeza]] Jamieson-Fausset-Brown din 1871 indică Ararat ca locul unde s-a oprit arca<ref name="Calmet">{{cite book |last1=Calmet |first1=Augustin |title=Calmet's Dictionary of the Holy Bible: With the Biblical Fragments |trans_title=Dicționarul Sfintei Biblii al lui Calmet: Cu fragmentele biblice |volume=1 |date=1833 |edition=3 |publisher=Holdsworth and Ball |location=Londra |page=178–179 |translator=Taylor, Charles |url=https://archive.org/details/b28740324 |chapter=Ararat |chapter-url=https://books.google.com/books?id=LOhSAAAAYAAJ&pg=PA178 }}</ref><ref>{{cite book |last1=Jamieson |first1=Robert |last2=Fausset |first2=Andrew Robert |last3=Brown |first3=David |title=Commentary Critical and Explanatory on the Whole Bible |trans_title=Comentariu critic și explicativ asupra întregii Biblii |date=1871 |publisher=Zondervan Publishing House |location=Grand Rapids, Michigan |oclc=9983859 |url=http://www.biblestudytools.com/commentaries/jamieson-fausset-brown/genesis/genesis-8.html |archive-url=https://web.archive.org/web/20160820121159/http://www.biblestudytools.com/commentaries/jamieson-fausset-brown/genesis/genesis-8.html |archive-date=2023-11-16 |access-date=2024-03-11}}</ref>}}<ref name="vos"/>”. H. G. O. Dwight scria în 1856 că „opinia generală a învățaților din Europa” este că Arca a acostat pe Ararat{{sfn|Dwight|1856|p=189}}. Într-un articol din 1878 pentru [[Societatea Regală de Geografie din Marea Britanie]], James Bryce nota că arca se sprijinea pe „un munte din districtul pe care evreii îl cunoșteau drept Ararat sau Armenia” și a adăugat că autorul biblic trebuie să fi avut Muntele Ararat în minte pentru că este „mult mai înalt, mai vizibil și mai maiestuos decât oricare altul din Armenia<ref name="Bryce 1878">{{cite journal |last=Bryce |first=James |date=1878 |title=On Armenia and Mount Ararat |trans_title=Despre Armenia si Muntele Ararat |url=https://zenodo.org/record/1449386 |journal=Proceedings of the Royal Geographical Society of London |volume=22 |issue=3 |pages=169–186 |doi=10.2307/1799899 |jstor=1799899 |access-date=2024-03-11}}</ref>”.

În 2001, [[Papa Ioan Paul al II-lea]] a declarat în omilia (predică explicativă) sa din Catedrala Sfântul Grigorie Luminatorul din [[Erevan]]: „Suntem aproape de Muntele Ararat, unde tradiția spune că s-a oprit Arca lui Noe<ref>{{cite web |title=Homily of John Paul II |trans_title=Omilia lui Ioan Paul al II-lea |url=https://w2.vatican.va/content/john-paul-ii/en/homilies/2001/documents/hf_jp-ii_hom_20010926_yerevan-st-gregory.html |website=vatican.va |publisher=Libreria Editrice Vaticana |date=2001-09-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20161219191426/https://w2.vatican.va/content/john-paul-ii/en/homilies/2001/documents/hf_jp-ii_hom_20010926_yerevan-st-gregory.html |archive-date=2016-12-19 |access-date=2024-03-11}}</ref>”. [[Patriarhul Chiril I al Moscovei]], capul [[Bisericii Ortodoxe Ruse]], l-a menționat ca loc de odihnă al Arcei lui Noe în discursul său de la [[Catedrala Ecimiadzin]] din 2010<ref>{{cite web |title=Приветственная речь Святейшего Патриарха Кирилла в кафедральном соборе Эчмиадзина |trans_title=Cuvânt de bun venit al Sanctității Sale Patriarhul Kirill la Catedrala Ecimiadzin |url=http://www.patriarchia.ru/db/text/1114986.html |website=patriarchia.ru |author=[[Biserica Ortodoxă Rusă]] |language=ru |date=2010-03-16 |quote=Toți cei care vin în Armenia rămân cu o impresie de neșters când văd dintâiul său simbol - Muntele sacru Ararat, unde s-a oprit arca strămoșului Noe după potop |archive-url=https://web.archive.org/web/20161219191256/http://www.patriarchia.ru/db/text/1114986.html |archive-date=2016-12-19 |access-date=2024-03-11}}</ref>.

Cei care critică acest punct de vedere subliniază că, la momentul când a fost scrisă [[Facerea]], Ararat era numele țării, nu al muntelui în particular. Bill Arnold a scris în [[exegeza]] sa din 2008: „Locația ''pe munții Ararat'' nu indică un anumit munte cu acest nume, ci mai degrabă regiunea muntoasă din ''țara Ararat''{{sfn|Arnold|2008|p=104}}”.

==== Căutări ====
Ararat a fost în mod tradițional locația de referință a căutărilor Arcei lui Noe<ref name="vos"/>. Antoine Augustin Calmet a scris în dicționarul său biblic din 1722: „Se afirmă, dar fără dovezi, că există încă rămășițe din arca lui Noe pe vârful acestui munte, dar [[Joseph Pitton de Tournefort|domnul de Tournefort]], care a vizitat acest loc, ne-a asigurat că nu poate fi vorba de așa ceva, că vârful muntelui Ararat este inaccesibil, atât din cauza înălțimii sale, cât și din cauza zăpezii care îl acoperă mereu<ref name="Calmet"/>”. Expedițiile arheologice, uneori susținute de bisericile [[Evanghelism|evanghelice]] și milenariste, au fost efectuate încă din {{nobr|secolul al XIX-lea}}, în căutarea arcei<ref>{{cite book |last1=Patai |first1=Raphael |last2=Oettinger |first2=Ayelet |editor1-last=Patai |editor1-first=Raphael |editor2-last=Bar-Itzhak |editor2-first=Haya |title=Encyclopedia of Jewish Folklore and Traditions |trans_title=Enciclopedia folclorului și tradițiilor evreiești |chapter=Ararat |date=2015 |publisher=[[Routledge]] |isbn=9780765620255 |chapter-url=https://books.google.com/books?id=m3qsBwAAQBAJ&pg=PA50 |pages=50–51}}</ref>. Potrivit unei cărți din 1974, aproximativ {{nobr|200 de persoane}} din peste {{nobr|20 de țări}} au susținut că au văzut Arca pe Ararat din 1856<ref>{{cite book |last1=Balsiger |first1=David |last2=Sellier |first2=Charles E. Jr. |title=In Search of Noah's Ark |date=1976 |location=Los Angeles |publisher=Sunn Classic Books |isbn=9780917214011 |url=https://archive.org/details/insearchofnoahsa00bals/mode/2up |page=203}}</ref>. Un fragment din arcă, presupus a fi fost găsit pe Ararat, este expus la muzeul [[Catedrala Ecimiadzin|Catedralei Ecimiadzin]], biserica mamă a [[Biserica Armeană|Bisericii Apostolice Armene]]<ref>{{cite journal |last1=Zenian |first1=David |title=The Holy Etchmiadzin Museum: History of a Long Journey |journal=AGBU Magazine |date=1996-07-01 |url=https://agbu.org/armenia-new-era/holy-etchmiadzin-museum-history-long-jouney |access-date=2024-03-11}}</ref>. În ciuda numeroaselor rapoarte despre apariția arcei (de exemplu, [[anomalia Ararat]]) și a zvonurilor, nu a apărut nicio dovadă științifică a existenței arcei<ref>{{cite news |last1=Labrisch |first1=Hadas |title=Has the location of Noah’s Ark finally been proven using 3D scans? |trans_title=A fost în sfârșit dovedită locația Arcei lui Noe folosind scanări 3D? |url=https://www.jpost.com/archaeology/has-the-location-of-noahs-ark-finally-been-proven-using-3d-scans-680890 |journal=[[Jerusalem Post]] |date=2021-10-03 |access-date=2024-03-11}}</ref><ref>{{cite news |last1=Blakemore |first1=Erin |title=Why Noah’s Ark will never be found |trans_title=De ce Arca lui Noe nu va fi găsită niciodată |url=https://www.nationalgeographic.com/magazine/article/noahs-ark-archaeology-search-science |journal=[[National Geographic]] |date=2022-11-22 |access-date=2024-03-11}}</ref>.

Căutările Arcei lui Noe sunt considerate de savanți un exemplu de [[pseudoarheologie]]<ref>{{cite book |last1=Cline |first1=Eric H. |title=Biblical Archaeology: A Very Short Introduction |trans_title=Arheologie biblică: O foarte scurtă introducere |date=2009 |location=Oxford |publisher=[[Oxford University Press]] |url=https://books.google.com/books?id=zwNIDHSPsSMC |isbn=978-0-19-534263-5 |page=[https://books.google.com/books?id=zwNIDHSPsSMC&pg=PA72 72]}}</ref><ref>{{cite book |last1=Fagan |first1=Garrett G. |title=Archaeological Fantasies: How Pseudoarchaeology Misrepresents the Past and Misleads the Public |trans_title=Fantezii arheologice: cum pseudoarheologia interpretează greșit trecutul și induce în eroare publicul |date=2006 |publisher=Psychology Press |isbn=9780415305938 |url=https://archive.org/details/archaeologicalfa0000unse_e5v3 |page=[https://books.google.com/books?id=sIYpx9mzd4gC&pg=PA69 69]}}</ref>. Kenneth Feder scrie: „Deoarece povestea potopului în sine nu este susținută de nicio dovadă arheologică, nu este surprinzător că nu există nicio dovadă arheologică pentru existența unei bărci incredibil de mari care să dateze de acum {{nobr|5.000 de ani}}<ref>{{cite book |last1=Feder |first1=Kenneth L. |title=Encyclopedia of Dubious Archaeology: From Atlantis to the Walam Olum |trans_title=Enciclopedia arheologiei dubioase: de la Atlantida la Walam Olum |chapter=Noah's Ark |trans_chapter=Arca lui Noe |chapter-url=https://archive.org/details/encyclopediaofdu0000fede/page/194/mode/2up |date=2010 |publisher=ABC-CLIO |pages=[https://books.google.com/books?id=RlRz2symkAsC&pg=PT195 195–196] |isbn=978-0-313-37919-2 |url=https://archive.org/details/encyclopediaofdu0000fede/page/195}}</ref>”.

== Semnificație pentru armeni ==
=== Simbolism ===
{{multiple image
|total_width=300
|perrow=1/2
|align=right
|image1=Mount Ararat and the Yerevan skyline.jpg|caption1=Ararat, situat la {{dim|65|km}} spre sud, domină orizontul capitalei Armeniei, [[Erevan]]<ref name="Peroomian"/><ref name="Avagyan" /><ref name="Worldwide Destinations" /><ref>{{cite book |last1=Lydolph |first1=Paul E. |title=Geography of the U.S.S.R., Topical Analysis |trans_title=Geografia U.R.S.S., Analiză de actualitate |date=1979 |publisher=Misty Valley Publishing |location=Elkhart Lake, Wisconsin |oclc=4761874 |page=46 |quote=...la aproximativ 65 de kilometri sud de Erevan, Muntele Ararat atinge o altitudine de 5156 de metri}}</ref>
|image2=Tigran Erato coin with Mt Ararat.jpg|caption2=Ararat pe o monedă din dinastia Artaxiad a regelui {{nobr|Tigranes al IV-lea}} și a reginei Erato din {{nobr|2 î.Hr.}}–{{nobr|1 d.Hr.}}<ref>{{cite journal |last1=Khachatryan |first1=Zhores |title=Նոր քաղաք-Կայնեպոլիս-Վաղարշապատ |trans_title=Oraș nou-Kinepolis-Vagharshapat |journal=Echmiadzin |date=2014 |volume=71 |issue=9 |pages=29–53 |url=https://arar.sci.am/dlibra/publication/277597/edition/254692/content |archive-url=https://web.archive.org/web/20221211141942/https://arar.sci.am/dlibra/publication/277597/edition/254692/content |archive-date=2022-12-11 |language=hy |access-date=2024-03-11 |quote=Pe revers este o imagine a Muntelui Ararat cu vârfurile sale gemene}}</ref><ref>{{cite journal |last1=Kovacs |first1=Frank L. |title=Tigranes IV, V, and VI: New Attributions |trans_title=Tigranes IV, V și VI: Atribuții noi |journal=American Journal of Numismatics |date=2008 |volume=20 |pages=341 |jstor=43580318 |url=https://www.jstor.org/stable/43580318 |issn=1053-8356 |access-date=2024-03-11 |quote=Al treilea tip de monedă combină figurile lui Tigranes și Erato de pe avers cu imaginea fără precedent de pe revers a Muntelui Ararat cu două vârfuri, așa cum ar fi fost văzut din capitala Artaxata}}</ref>
|image3=Mkrtum Hovnatanian. Hayk Nahapet.jpeg|caption3=Patriarhul Hayk, legendarul părinte fondator al poporului armean, pictură de Mkrtum Hovnatanian (1779–1846). Ararat apare pe fundal
|footer =
}}
În ciuda faptului că se află în afara granițelor Armeniei moderne, Ararat a fost asociat istoric cu Armenia<ref>{{cite book |last1=Shoemaker |first1=Merle Wesley |title=Russia and The Commonwealth of Independent States 2014 |trans_title=Rusia și Comunitatea Statelor Independente 2014 |chapter=Armenia |date=2014 |publisher=[[Rowman & Littlefield]] |location=Lanham |isbn=9781475812268 |url=https://archive.org/details/russiacommonweal0000shoe_u4s4 |page=203 |quote=Mt. Ararat, asociat istoric cu Armenia...}}</ref><ref>{{cite book |last=Walker |first=Christopher J. |title=Armenia: The Survival of a Nation |trans_title=Armenia: Supraviețuirea unei națiuni |url=https://archive.org/details/armeniasurvivalo0000walk |url-access=limited |year=1990 |publisher=[[St. Martin's Press]] |location=New York |isbn=978-0-312-04230-1 |edition=2 |page=[https://archive.org/details/armeniasurvivaln00walk/page/n141 11]|quote=...Muntele Ararat, strâns identificat cu Armenia de-a lungul istoriei sale...}}</ref><ref>{{cite book |last1=Villari |first1=Luigi |title=Fire and Sword in the Caucasus |trans_title=Foc și sabie în Caucaz |date=1906 |publisher=T. Fisher Unwin |location=Londra |url=https://archive.org/details/fireandswordinc01villgoog/mode/2up |oclc=503801631 |page=[http://armenianhouse.org/villari/caucasus/land-of-ararat.html 215] |quote=Aproape întreaga istorie a poporului armean este centrată în jurul Muntelui Ararat}}</ref>, iar armenii au fost numiți „oamenii din Ararat<ref>{{cite book |last1=Gabrielian |first1=M. C. |title=The Armenians: or the People of Ararat |trans_title=Armenii: sau poporul din Ararat |date=1892 |publisher=Allen, Lane & Scott |location=Philadelphia |oclc=396454 |url=https://archive.org/details/armeniansorpeopl00gabr |archive-url=https://web.archive.org/web/20150201225032/https://archive.org/details/armeniansorpeopl00gabr |archive-date=2015-02-01 |url-status=live |access-date=2024-03-11}}</ref><ref>{{cite book |last1=Burtt |first1=Joseph |title=The People of Ararat |date=1926 |publisher=Leonard and Virginia Woolf at The Hogarth Press |location=Londra |url=https://academic.oup.com/ia/article-abstract/6/3/194/2704882?redirectedFrom=fulltext |oclc=3522299 |doi=10.2307/3014859}}</ref>”. Muntele este considerat principalul simbol național al țării<ref>{{cite news |last=Levonian Cole |first=Teresa |title=Armenia opens up to visitors |trans_title=Armenia se deschide vizitatorilor |url=http://www.ft.com/cms/s/2/7b5f2146-e2e0-11df-9735-00144feabdc0.html |journal=[[Financial Times]] |date=2010-10-30 |quote=Ararat, supremul simbol al Armeniei... |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151117023913/http://www.ft.com/cms/s/2/7b5f2146-e2e0-11df-9735-00144feabdc0.html |archive-date=2015-11-17 |url-status=live}}</ref>. Imaginea muntelui Ararat, de obicei încadrând un discurs patriotic sau naționalist, este omniprezentă în cultura materială de zi cu zi din Armenia{{sfn|Adriaans|2011|p=35}}. Tsypylma Darieva susține că armenii au „un sentiment de posesie a Araratului în sensul de [[patrimoniu]] cultural simbolic<ref>{{cite journal |last=Darieva |first=Tsypylma |title=Bringing the soil back to the homeland: Reconfigurations of representation of loss in Armenia |trans_title=Aducerea pământului înapoi în patrie: reconfigurarea reprezentării pierderii în Armenia |journal=Comparativ |volume=16 |number=3 |date=2006 |page=87 |url=https://www.comparativ.net/v2/article/view/1132/1003 |access-date=2024-03-11}}</ref>”.

În jurul său există un cult istoric și modern al muntelui printre armeni<ref>{{cite journal |title=Veneration of Ararat |journal=Near East/South Asia Report |date=1984 |issue=84158 |page=[https://archive.today/69trR/6babd8ff7dd5c8ddc60a955c557c28bb72e647ea.png 16] |publisher=Foreign Broadcast Information Service |quote=Armenii din Erevan se închină cu adevărat la Ararat, care este muntele lor sfânt. îl venerează în măsura în care uneori uită că, printr-un truc murdar al istoriei, vârful său se află în prezent sub cerul Turciei}}</ref><ref>{{cite news |title=Le mont Ararat, symbole de l'Arménie |trans_title=Muntele Ararat, simbol al Armeniei |url=https://www.francetvinfo.fr/monde/armenie/le-mont-ararat-symbole-de-l-armenie_1020453.html |journal=France Info |date=2015-07-29 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20221123140404/https://www.francetvinfo.fr/monde/armenie/le-mont-ararat-symbole-de-l-armenie_1020453.html |archive-date=2022-11-23 |language=fr |quote=Acest vulcan antic venerat de amenieni atrage oameni curioși din toată lumea}}</ref>. Ararat este cunoscut ca „muntele sfânt” al poporului armean<ref>{{cite book |editor1-last=Companjen |editor1-first=Françoise |editor2-last=Marácz |editor2-first=László Károly |editor3-last=Versteegh |editor3-first=Lia |title=Exploring the Caucasus in the 21st Century: Essays on Culture, History and Politics in a Dynamic Context |trans_title=Explorarea Caucazului în secolul 21: eseuri despre cultură, istorie și politică într-un context dinamic |date=2010 |publisher=Amsterdam University Press |isbn=9789089641830 |doi=10.1017/9789048511624.002 |pages=12–13}}</ref><ref name="Worldwide Destinations" /><ref>{{cite book |last1=Darke |first1=Diana |title=Eastern Turkey |trans_title=Estul Turciei |date=2014 |publisher=Bradt Travel Guides |isbn=978-1-84162-490-7 |url=https://archive.org/details/easternturkeybra0000dark_w0d1 |page=317 |quote=...desigur, Muntele Ararat este pentru armeni muntele lor sfânt...}}
* {{cite book |title=Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary Volume II |trans_title=Dicționar enciclopedic Brockhaus și Efron Volumul II |chapter=[[:ru:s:ЭСБЕ/Арарат, горы|Арарат]] |trans_chapter=Аrarat |date=1890 |language=ru |quote=Ararat a fost mult timp considerat un munte sacru printre armeni...}}</ref>. A fost o temă principală în mitologia armeană precreștină, reprezentând sălașul zeilor<ref>{{cite book |last1=Melton |first1=J. Gordon |editor1-last=Melton |editor1-first=J. Gordon |editor2-last=Baumann |editor2-first=Martin |title=Religions of the World: A Comprehensive Encyclopedia of Beliefs and Practices |date=2010 |publisher=ABC-CLIO |isbn=978-1-59884-204-3 |url=https://archive.org/details/religionsofworld0000unse_k8t7 |page=[https://books.google.com/books?id=v2yiyLLOj88C&pg=PA164 164] |edition=2 |chapter=Ararat, Mount |trans_chapter=Ararat, Munte}}</ref>. Odată cu ascensiunea [[creștinism]]ului, mitologia asociată cu cultul păgân al muntelui s-a pierdut<ref name="Adalian"/>.

Ararat a fost centrul geografic al [[Regatul Armeniei (antichitate)|Armeniei antice]]{{efn|„...Muntele Ararat, care a fost centrul geografic al vechilor regate armene...<ref>{{cite web |last1=Sakalli |first1=Seyhun Orcan |title=Coexistence, Polarization and Development: The Armenian Legacy in Modern Turkey |trans_title=Coexistență, polarizare și dezvoltare: moștenirea armeană în Turcia modernă |date=2014 |url=http://www.parisschoolofeconomics.com/sakalli-seyhun-orcan/Coexistence.pdf |publisher=[[HEC Lausanne]] |access-date=2024-03-11}}</ref><br />
„Muntele sacru se află în centrul Armeniei istorice și tradiționale...<ref name="Lottman"/>”<br />
„Pentru armeni este sanctuarul străvechi al credinței lor, centrul împărăției lor cândva faimoase, sfințit de o mie de tradiții{{sfn|Bryce|1877|p=[https://archive.org/stream/transcaucasiaara00bryciala#page/233/mode/1up 234]}}”<br />
Un savant a definit istorica [[Regatul Armeniei (antichitate)|Armenie Mare]] ca „zona de aproximativ {{dim|300|de kilometri}} în toate direcțiile în jurul muntelui Ararat<ref>{{cite journal |last1=Maxoudian |first1=Noubar |title=Early Armenia as an empire: The career of Tigranes III, 96–55&nbsp;B.C. |trans_title=Armenia timpurie ca imperiu: Cariera lui Tigranes III, 96–55&nbsp;î.Hr. |journal=Journal of the Royal Central Asian Society |date=1952 |volume=39 |issue=2 |pages=156–163 |url=https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/03068375208731438 |doi=10.1080/03068375208731438}}</ref>”}}. În secolul al XIX-lea, perioada naționalismului romantic, când nu exista un stat armean, Ararat a simbolizat statul-națiune istoric armean<ref name="Shirinian" />. În 1861, poetul armean Mikael Nalbandian, asistând la [[unificarea Italiei]], i-a scris lui Harutiun Svadjian într-o scrisoare de la [[Napoli]]: „[[Muntele Etna|Etna]] și [[ Muntele Vezuviu|Vesuviu]] încă fumegă; nu a mai rămas nicio urmă de foc în străvechiul vulcan Ararat?"<ref>{{cite book |last1=Hacikyan |first1=Agop Jack |last2=Basmajian |first2=Gabriel |last3=Franchuk |first3=Edward S. |last4=Ouzounian |first4=Nourhan |title=The Heritage of Armenian Literature: From the eighteenth century to modern times |trans_title=Moștenirea literaturii armene: din secolul al XVIII-lea până în timpurile moderne |url=https://archive.org/details/heritageofarmeni00ajha |year=2005 |publisher=Wayne State University Press |location=Detroit |isbn=9780814332214 |page=292}}</ref>".

Theodore Edward Dowling scria în 1910 că Ararat și [[Catedrala Ecimiadzin]] sunt „două mari subiecte ale venerației armene”. El a remarcat că „nobilul munte înzăpezit are locul, în credința armenilor, pe care [[Muntele Sinai]] și Muntele Zion tradițional îl au printre adepții altor [[Creștinismul răsăritean|creștini răsăriteni]]<ref>{{Cite book |last=Dowling |first=Theodore Edward |title=The Armenian Church |trans_title=Biserica armeană |publisher=Society for Promoting Christian Knowledge |year=1910 |location=Londra |url=https://babel.hathitrust.org/cgi/pt?id=yale.39002032127632 |page=[https://babel.hathitrust.org/cgi/pt?id=yale.39002032127632&view=1up&seq=28 22] |oclc=4821759}}</ref>”. Jonathan Smele a numit Ararat și capitala medievală armeană Ani „cele mai prețuite simboluri ale identității armene<ref>{{cite book |last1=Smele |first1=Jon |title=The "Russian" Civil Wars, 1916-1926: Ten Years that Shook the World |trans_title=Războaiele civile „rusești”, 1916-1926: zece ani care au zguduit lumea |date=2015 |publisher=[[Oxford University Press]] |isbn=9780190233044 |url=https://books.google.com/books?id=jGyMCwAAQBAJ&dq=two+of+the+most+cherished+symbols+of+Armenian+identity |page=[https://books.google.com/books?id=jGyMCwAAQBAJ&dq=two+of+the+most+cherished+symbols+of+Armenian+identity&pg=PA145 145] |quote=...care includea două dintre cele mai prețuite simboluri ale identității armenești: Muntele Ararat și vechea capitală armeană Ani...}}</ref>”.

=== Mitul originii ===
Mitul [[potopul]]ui din [[Facerea]] a fost legat de mitul originii armene de către istoricul [[Evul Mediu timpuriu|medieval timpuriu]] [[Moise de Corene]]. În lucrarea ''Istoria Armeniei'', el a scris că Noe și familia sa s-au stabilit mai întâi în Armenia și mai târziu s-au mutat în [[Babilon]]. Patriarhul Hayk, un descendent al lui [[Iafet]], un fiu al lui [[Noe]], s-a revoltat împotriva stăpânirii (''Bêl'', în {{lang-akk|bēlu}}), reprezentată de biblicul [[Nimrod]] și s-a întors în zona din jurul Muntelui Ararat, unde a stabilit rădăcinile națiunii armene. El este astfel considerat legendarul părinte fondator („[[patriarh]]”) și dătătorul de nume al poporului armean{{sfn|Khorenatsi|1978|p=85}}{{sfn|Panossian|2006|p=51}}. Potrivit lui Razmik Panossian, această legendă „face din Armenia leagănul întregii civilizații de când [[Arca lui Noe]] a acostat pe muntele „armean” Ararat. […] îi leagă pe armeni de narațiunea biblică a dezvoltării umane. […] face din Muntele Ararat simbolul național al tuturor armenilor, iar teritoriul din jurul său este patria armeană din timpuri imemoriale{{sfn|Panossian|2006|pp=51–52}}”.

=== Stema Armeniei ===
Muntele Ararat a fost înfățișat în mod constant pe stema Armeniei începând cu anul 1918. Stema [[Republica Armeană (1918-1920)|Primei Republici a Armeniei]] a fost proiectată de arhitectul [[Alexander Tamanian]] și pictorul Hakob Kojoyan. Această stemă a fost readoptată de către legislativul [[Armenia|Republicii Armenia]] la 19 aprilie 1992, după ce Armenia și-a recâștigat independența. Muntele Ararat este înfățișat împreună cu [[arca]] de pe vârful său pe un scut, având un fundal portocaliu<ref>{{cite web |title=State symbols of the Republic of Armenia |trans_title=Simboluri de stat ale Republicii Armenia |url=http://www.president.am/en/state-symbols/ |website=president.am |publisher=Office to the President of the Republic of Armenia |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151130213232/http://www.president.am/en/state-symbols/ |archive-date=2015-11-30}}</ref>. Emblema [[Republica Sovietică Socialistă Armeană|Republicii Sovietice Socialiste Armene]] (Armenia Sovietică) a fost creată de pictorii Martiros Saryan și Hakob Kojoyan în 1921<ref>{{cite book |last1=Matevosian |first1=V. |last2=Haytayan |first2=P. |title=Soviet Armenian Encyclopedia Volume 10 |trans_title=Enciclopedia armeană sovietică Volumul 10 |chapter=Սարյան Մարտիրոս |trans_chapter=Saryan Martiros |date=1984 |page=[https://hy.wikisource.org/wiki/%D4%B7%D5%BB:%D5%80%D5%A1%D5%B5%D5%AF%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%8D%D5%B8%D5%BE%D5%A5%D5%BF%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%80%D5%A1%D5%B6%D6%80%D5%A1%D5%A3%D5%AB%D5%BF%D5%A1%D6%80%D5%A1%D5%B6_(Soviet_Armenian_Encyclopedia)_10.djvu/240 240] |language=hy |quote=În 1921, împreună cu Kojoyan, a creat stema Armeniei Sovietice...}}</ref>. Muntele Ararat este înfățișat în centrul emblemei și formează o mare parte a acesteia<ref>{{cite journal |last1=Meier |first1=Reinhard |title=Soviet Armenia Today |trans_title=Armenia Sovietică de astăzi |journal=Swiss Review of World Affairs |url=https://books.google.ro/books/about/Swiss_Review_of_World_Affairs.html?id=fj0rAQAAMAAJ&redir_esc=y |date=1975 |volume='''25–26''' |quote=Impresionantul munte își are locul și ca imagine centrală pe stema Republicii Sovietice Armene (însoțit, desigur, de o stea sovietică cu cinci colțuri)}}</ref>.

<gallery mode="packed" widths="300">
File:Coat of Arms of the First Republic of Armenia.png|[[Republica Armeană (1918-1920)|Prima Republică]]<br />(1918–1920)
File:Emblem of the Armenian SSR.svg|[[Republica Sovietică Socialistă Armeană]]<br />(1921–1991)
File:Coat of arms of Armenia.svg|[[Republica Armenia]]<br />(1992–prezent)
</gallery>

Din 2004, Muntele Ararat este, de asemenea, înfățișat pe [[emblema]] și [[steag]]ul capitalei [[Erevan]], pe pieptul unui leu, împreună cu [[simbolul armean al eternității]]<ref>{{cite web |author=Primăria orașului Erevan |title=Symbols of Yerevan |trans_title=Simbolurile orașului Erevan |url=https://www.yerevan.am/en/symbols-of-yerevan/ |website=yerevan.am |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230811180125/https://www.yerevan.am/en/symbols-of-yerevan/ |archive-date=2023-08-11}}</ref>.

Imaginea muntelui Ararat a apărut, de asemenea, pe stema [[oblast]]ului Armenian și a [[gubernie]]i Georgia-Imeretia, subdiviziuni ale [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]] care cuprindeau zonele situate la nord de munte, acestea fiind adoptate în 1833, respectiv 1843<ref>{{cite web |last1=Revo |first1=O. |title=Гербы городов Грузино-Имеретинской губернии Российской империи |trans_title=Stemele orașelor guberniei Georgia-Imeretia a Imperiului Rus |url=https://m.nkj.ru/archive/articles/8140/ |journal=Nauka i Zhizn |archive-url=https://web.archive.org/web/20220129190504/https://m.nkj.ru/archive/articles/8140/ |archive-date=2022-01-29 |language=ru |date=august 2000}}</ref>.

=== Simbol al genocidului și revendicărilor teritoriale ===
În urma [[Genocidul armean|genocidului armean]] din 1915, Ararat a ajuns să reprezinte în conștiința națională a armenilor distrugerea populației native armene din estul Turciei (Armenia de Vest){{efn|"Pământurile Armeniei de Vest pe care le reprezintă Muntele Ararat..."<ref name="Shirinian" /> „Muntele Ararat este simbolul iredentismului banal pentru teritoriile Armeniei de Vest”{{sfn|Adriaans|2011|p=48}}}}<ref>{{cite book |last=Johnson |first=Jerry L. |title=Crossing Borders – Confronting History: Intercultural Adjustment in the Post-Cold War World |trans_title=Dincolo de granițe – Confruntarea istoriei: Ajustarea interculturală în lumea post-război rece |date=2000 |publisher=University Press of America |location=Lanham, Maryland |isbn=978-0-7618-1536-5 |pages=6–7 |quote=Armenii văd Muntele Ararat ca pe un simbol al genocidului și al pierderii pământului sfânt}}</ref>. Profesorul și jurnalistul american Ari L. Goldman nota în 1988: „În majoritatea caselor armenilor din diaspora modernă se găsesc imagini ale muntelui Ararat, o amintire dulce-amăruie a patriei și a aspirațiilor naționale<ref>{{cite news |last1=Goldman |first1=Ari L. |title=A History Full of Anguish and Agony; The Armenians, Still 'Like Job's People' |trans_title=O istorie plină de angoasă și agonie; Armenii, încă „precum oamenii lui Iov” |url=https://www.nytimes.com/1988/12/18/weekinreview/world-history-full-anguish-agony-armenians-still-like-job-s-people.html |work=[[The New York Times]]|date=1988-12-18 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160723004504/http://www.nytimes.com/1988/12/18/weekinreview/world-history-full-anguish-agony-armenians-still-like-job-s-people.html |archive-date=2016-07-23 |url-status=live}}</ref>”.

Muntele Ararat a devenit un simbol al eforturilor armenilor de a-și revendica „pământurile pierdute”, adică zonele de la vest de Ararat, care acum fac parte din Turcia, care aveau o populație armeană semnificativă înainte de genocid<ref name="Avakyan">{{cite journal |last1=Avakyan |first1=K. R. |title=Աշոտ Մելքոնյան, Արարատ. Հայոց անմահության խորհուրդը |trans_title=Ashot Melkonyan, Ararat. Simbol al nemuririi armene |journal=Lraber Hasarakakan Gitutyunneri |volume=1 |date=2009 |issue=1 |pages=252–257 |url=http://lraber.asj-oa.am/542/ |language=hy |quote=Datorită destinului istoric, Ararat-Masis nu este doar întruchiparea grandorii, inaccesibilității, perfecțiunii, ci și, din 1915, după marele genocid armean și deposedarea poporului armean, simbol inimitabil al patriei cucerite și convingerea de a o înapoia copiilor săi, un far al unității armenilor din întreaga lume” (pag. 8) |access-date=2015-11-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151118131544/http://lraber.asj-oa.am/542/ |archive-date=2015-11-18 |url-status=live}}</ref>. Adriaans a remarcat că Ararat este prezentat ca un teritoriu sfânt pentru armeni în iredentismul banal de zi cu zi{{sfn|Adriaans|2011|p=40}}. Stephanie Platz a scris: „Omniprezent, viziunea Araratului care se ridică deasupra Erevanului și a periferiei sale amintește în mod constant armenilor de presupusa lor etnogeneză... și din exilul lor din Anatolia de Est după genocidul armean din 1915<ref>{{cite book |last=Platz |first=Stephanie |year=1996 |title=Pasts and Futures: Space, History and Armenian Identity 1988–1994 |trans_title=Trecut și viitor: spațiu, istorie și identitate armeană 1988–1994 |oclc=44577955 |publisher=[[University of Chicago]] |page=34}}</ref>”.

[[File:Ararat is and remains Armenian.jpg|thumb|300px|Armeni libanezi protestând la Beirut la adresa primului ministru turc [[Recep Tayyip Erdoğan]] în noiembrie 2010<ref>{{cite news |url=https://www.haaretz.com/2010-11-25/ty-article/lebanese-armenians-riot-in-beirut-over-erdogan-visit/0000017f-db65-d856-a37f-ffe50da20000 |journal=[[Haaretz]] |title=Lebanese Armenians riot in Beirut over Erdogan visit |trans_title=Armenii libanezi se revoltă la Beirut în urma vizitei lui Erdogan |date=2010-11-25 |access-date=2024-03-11}}</ref>. Pe pancartă stă scris „Ararat este și rămâne armean”]]

Politologul turc Bayram Balci susține că referirile regulate la genocidul armean și la Muntele Ararat „indică în mod clar” că granița cu Turcia este contestată în Armenia<ref name="Balci"/>. 

De la declararea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991, guvernul armean nu a făcut revendicări oficiale asupra niciunui teritoriu turcesc<ref name="Balci"/><ref>{{cite book |last=Phillips |first=David L. |title=Unsilencing the Past: Track Two Diplomacy and Turkish-Armenian Reconciliation |trans_title=Dezvăluirea trecutului: Diplomație pe două căi și reconciliere turco-armeană |year=2008 |publisher=Berghahn Books |location=New York |isbn=978-1-84545-007-6 |page=68}}</ref>, cu toate acestea, guvernul armean a evitat „o recunoaștere explicită și formală a frontierei existente turco-armene<ref>{{cite news |last=Danielyan |first=Emil |title=Erdogan Demands Apology From Armenia |trans_title=Erdogan solicită scuze din partea Armeniei |url=http://www.azatutyun.am/content/article/24280096.html |date=2011-07-28 |journal=[[Radio Free Europe/Radio Liberty]] |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151118092341/http://www.azatutyun.am/content/article/24280096.html |archive-date=2015-11-18 |url-status=live}}</ref>”. Într-un interviu din 2010 publicat de ''[[Der Spiegel]]'', președintele armean [[Serj Sargsyan]] a fost întrebat dacă Armenia vrea „muntele Ararat înapoi”. Sargsyan, ca răspuns, a spus că „nimeni nu ne poate lua muntele Ararat; îl păstrăm în inimile noastre. Oriunde trăiesc armenii în lume astăzi, veți găsi o imagine a muntelui Ararat în casele lor. Și sunt sigur că va veni vremea când muntele Ararat nu va mai fi un simbol al separației dintre popoarele noastre, ci o emblemă a înțelegerii. Dar permiteți-mi să precizez acest lucru: niciodată un reprezentant al Armeniei nu a formulat revendicări teritoriale. Turcia susține acest lucru – poate că se simt cu conștiința pătată?<ref>{{cite news |last1=Bidder |first1=Benjamin |title=Serge Sarkisian on Armenian-Turkish Relations: 'We Wanted to Break Through Centuries of Hostility' |trans_title=Serge Sarkisian despre relațiile armeano-turce: „Am vrut să trecem peste secole de ostilitate” |url=http://www.spiegel.de/international/world/serge-sarkisian-on-armenian-turkish-relations-we-wanted-to-break-through-centuries-of-hostility-a-687387-2.html |journal=[[Der Spiegel]] |date=2010-04-06 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151118110625/http://www.spiegel.de/international/world/serge-sarkisian-on-armenian-turkish-relations-we-wanted-to-break-through-centuries-of-hostility-a-687387-2.html |archive-date=2015-11-18 |url-status=live}}</ref>”.

Cel mai important partid care a formulat pretenții teritoriale cu privire la zona istorică armeană din estul Turciei este formațiunea politică naționalistă intititulată [[Federația Revoluționară Armeană]] (''Dashnaktsutyun''), care consideră zona ca parte a Armeniei Mari<ref name="autogenerated1">{{cite book |last=Harutyunyan |first=Arus |title=Contesting National Identities in an Ethnically Homogeneous State: The Case of Armenian Democratization |trans_title=Contestarea identităților naționale într-un stat etnic omogen: cazul democratizării armene |year=2009 |publisher=Western Michigan University |location=Kalamazoo, Michigan |oclc=456567435 |page=89}}</ref>. În diferite situații, mai multe personalități, precum istoricul german Tessa Hofmann{{efn|Hofmann a sugerat că „retrocedarea ruinelor Ani (fosta capitală armeană) și a muntelui Ararat [de către Turcia în favoarea Armeniei], ambele foarte apropiate de zona de frontieră, ar putea fi considerată o dovadă convingătoare a regretului și voinței de reconciliere a Turciei<ref>{{cite news |title=Return of ruins of Ani and of Mount Ararat could be considered as convincing gesture of Turkey's apologies: Tessa Hofmann |trans_title=Retrocedarea ruinelor Ani și a muntelui Ararat ar putea fi considerată un gest convingător în privința scuzelor Turciei: Tessa Hofmann |url=http://armenpress.am/eng/news/801959/return-of-ruins-of-ani-and-of-mount-ararat-could-be-considered-as-convincing-gesture-of-turkey%E2%80%99s.html |journal=Armenpress |date=2015-04-16 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151117023420/http://armenpress.am/eng/news/801959/return-of-ruins-of-ani-and-of-mount-ararat-could-be-considered-as-convincing-gesture-of-turkey%E2%80%99s.html |archive-date=2015-11-17 |url-status=live}}</ref>”}}, politicianul conservator slovac František Mikloško{{efn|Mikloško a declarat la o conferință din 2010 privind politica externă a Turciei: „Muntele Ararat [reprezintă] moștenirea creștină a armenilor. Are în vedere Turcia modernă posibilitatea de a da muntele înapoi armenilor? Retrocedarea Araratului ar fi un pas fără precedent pentru a semnifica dorința Turciei de a construi un viitor pașnic și a-și promova imaginea pe scena internațională<ref>{{cite news |title=Frantisek Miklosko demands that Turkey return Biblical Mount Ararat to Armenians |trans_title=Frantisek Miklosko cere Turciei să returneze armenilor Muntele Ararat biblic |url=http://panarmenian.net/eng/news/53489 |journal=PanARMENIAN.Net |date=2010-09-14 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151117022013/http://panarmenian.net/eng/news/53489 |archive-date=2015-11-17 |url-status=live}}</ref>”}}, politologul lituanian și disident sovietic Aleksandras Štromas{{efn|Štromas a scris: „Armenii ar avea dreptate să revendice de la Turcia Valea Ararat, care este o parte indivizibilă a patriei armene, care conține principalul centru spiritual și supremul simbol al națiunii Armeniei, însuși Sfântul Munte Ararat<ref>{{cite book |last1=Shtromas |first1=Alexander |editor1-last=Faulkner|editor1-first=Robert K. |editor2-last=Mahoney |editor2-first=Daniel J. |title=Totalitarianism and the Prospects for World Order: Closing the Door on the Twentieth Century |trans_title=Totalitarismul și perspectivele ordinii mondiale: închiderea ușii secolului al XX-lea |url=https://books.google.ro/books?id=fTt6lJOEEFcC&redir_esc=y |date=2003 |location=Lanham, Md |publisher=Lexington Books |isbn=978-0-7391-0534-4 |page=[https://books.google.com/books?id=fTt6lJOEEFcC&pg=PA387 387]}}</ref>}}” au pledat cauza armenilor în privința retrocedării muntelui Ararat.

== Reprezentări culturale ==
[[File:Stamp Armenia1992 1-3.jpg|thumb|300px|Primele timbre emise de Armenia independentă în 1992<ref name="Arm stamp"/>]]
[[File:Ararat brandy (cognac) bottles.jpg|thumb|300px|Imaginea muntelui este prezentă pe eticheta de [[vinars]] Ararat]]
Levon Abrahamian a remarcat că muntele Ararat este prezent vizual pentru armeni în mod real (imaginea sa poate fi văzută în multe case din Erevan și din așezările din câmpia Ararat), simbolic (prin numeroase reprezentări vizuale, cum ar fi pe stema Armeniei) și cultural (în numeroase și diverse reprezentări nostalgice poetice, politice, arhitecturale)<ref>{{cite book |last1=Abrahamian|first1=Levon |editor1-last=Grant |editor1-first=Bruce |editor2-last=Yalçın-Heckmann |editor2-first=Lale |title=Caucasus Paradigms: Anthropologies, Histories and the Making of a World Area |trans_title=Paradigmele Caucazului: antropologii, istorii și crearea unei zone mondiale |chapter=Dancing around the mountain: Armenian identity through rites of solidarity |trans_chapter=Dansând în jurul muntelui: identitatea armeană prin ritualuri de solidaritate |date=2007 |publisher=Lit Verlag |location=Berlin |isbn=9783825899066 |pages=167–188 |chapter-url=https://www.academia.edu/10712639}}</ref>. Primele trei mărci poștale emise de Armenia în 1992 după obținerea independenței față de Uniunea Sovietică au reprezentat muntele Ararat<ref name="Arm stamp"/>.

Muntele Ararat a fost înfățișat pe diferite bancnote ale [[dram|monedei naționale]] emise între 1993 și 2001, pe [[revers]]ul bancnotelor de {{nobr|10 dram}} emise în 1993, pe [[revers]]ul bancnotelor de {{nobr|50 de dram}} emise în 1998, pe [[avers]]ul bancnotelor de 100 și {{nobr|500 de dram}} emise în 1993 și pe [[revers]]ul bancnotelor de {{nobr|50.000 de dram}} emise în 2001. A fost, de asemenea, prezentat pe [[revers]]ul bancnotelor turcești de {{nobr|100 de [[liră turcească|lire]]}} din 1972–1986{{efn|Banca Centrală a Republicii Turcia. Banknote Museum: 6. Emission Group – One Hundred Turkish Lira [O&nbsp;sută de lire turcești] – [https://web.archive.org/web/20090204092533/http://www.tcmb.gov.tr/yeni/banknote/E6/226.htm seria&nbsp;I], [https://web.archive.org/web/20090204092534/http://www.tcmb.gov.tr/yeni/banknote/E6/228.htm seria&nbsp;II] și [https://web.archive.org/web/20090204092539/http://www.tcmb.gov.tr/yeni/banknote/E6/230.htm seria&nbsp;III].}}.

De asemenea, muntele Ararat este reprezentat pe sigla Universității de Stat din [[Erevan]], pe siglele [[FC Ararat Yerevan|Clubului de Fotbal Ararat Erevan]] (din epoca sovietică) și [[Federația de Fotbal a Armeniei|Federația de Fotbal din Armenia]] și pe [[logo]]-ul Armavia, principala companie aeriană armeană, acum dispărută.

''Ararat'' a fost numele revistei oficiale (în prezent revista ''Ecimiadzin'') a [[Biserica Armeană|Bisericii Armene]], primul [[periodic]] din Armenia, lansat în 1868<ref>{{cite web |last1=Cowe |first1=S. Peter |title=Ejmiatsin |trans_title=Ecimiadzin |url=https://iranicaonline.org/articles/ejmiatsin |journal=Encyclopædia Iranica |date=December 15, 1998}}</ref>. Publicațiile Partidului Social Democrat Hunchakian din [[Liban]] (''Ararad'') și California, S.U.A. (săptămânalul ''Massis'') sunt ambele numite după munte.

[[Brandy]]-ul ''Ararat'', produs de o companie din [[Erevan]] încă din 1887, a fost considerat cel mai prestigios [[brandy]] est-european<ref>{{cite book |last1=Ermochkine |first1=Nicholas |last2=Iglikowski |first2=Peter |title=40 Degrees East: An Anatomy of Vodka |trans_title=40 de grade est: o anatomie a vodcii |date=2003 |publisher=Nova Science Publishers |location=New York |isbn=978-1-59033-594-9 |page=[https://books.google.com/books?id=uWB2ZyTO7_sC&pg=PA121 121] |url=https://books.google.com/books?id=uWB2ZyTO7_sC |quote=Fără îndoială, vârful mărcilor de brandy est-european este brandy-ul armean numit Ararat...}}</ref>. Hotelurile din Erevan promovează adesea camerele cu vizibilitate la muntele Ararat, ceea ce este considerat un avantaj major pentru turiști<ref>{{cite news |last1=Ritman |first1=Alex |title=My Kind of Place: Yerevan has thrived through conquest |trans_title=Un loc pe gustul meu: Erevan a prosperat în pofida ocupațiilor |url=https://www.thenational.ae/lifestyle/travel/my-kind-of-place-yerevan-has-thrived-through-conquest-1.355086 |journal=The National |date=2012-08-17 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180103072520/https://www.thenational.ae/lifestyle/travel/my-kind-of-place-yerevan-has-thrived-through-conquest-1.355086 |archive-date=3 January 2018 |url-status=live}}</ref><ref>{{cite web |author=Radisson Hotel Group |title=Radisson Blu Hotel, Yerevan |trans_title=Hotelul Radisson Blue, Erevan |url=https://www.radissonblu.com/en/hotel-yerevan |website=radissonblu.com |quote=Amplasarea noastră magnifică pe deal oferă o frumoasă panoramă a centrului orașului Erevan pe fundalul Muntelui Ararat... |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180103072556/https://www.radissonblu.com/en/hotel-yerevan |archive-date=2018-01-03 |url-status=live}}</ref><ref>{{cite web |author=Dali & K, Holding |title=Ani Plaza Hotel |trans_title=Hotelul Ani Plaza |url=http://anihotel.com/ |website=anihotel.com |quote=...hotelul oferă o vedere spectaculoasă asupra orașului și a simbolului național [al Armeniei], muntele Ararat |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180103072758/http://anihotel.com/ |archive-date=2018-01-03 |url-status=live}}</ref>.

=== În artele vizuale ===
Potrivit unei surse din 1963, primul artist armean care a imortalizat imaginea muntelui a fost [[Ivan Aivazovski]]<ref>{{cite journal |title=Աշխարհահռչակ հայեր՝ Հովհաննես Այվազովսկի |trans_title=Armeni celebri în lume: Ivan Aivazovski și cultura armeană |journal=Armenia Discovery |date=2018-02-26 |url=https://armeniadiscovery.com/hy/articles/the-greatest-armenians-ivan-ayvazovsky |language=hy |quote=În ceea ce privește picturile cu tematică armeană, Aivazovsky a fost primul artist armean care a înfățișat faimosul Munte Ararat (muntele pe care s-a oprit Arca lui Noe) în tabloul «Valea Ararat» |access-date=2024-03-11}}</ref>, acesta realizând un tablou cu muntele Ararat în timpul vizitei sale în Armenia din 1868<ref>{{cite web |title=Описание картины ивана айвазовского «гора арарат» |trans_title=Descrierea picturii de Ivan Aivazovski „Muntele Ararat” |url=https://1olestnice.ru/iskusstvo/opisanie-kartiny-ivana-aivazovskogo-gora-ararat/ |website=1olestnice.ru |language=ru |date=2019-11-25 |access-date=2024-03-11}}</ref>. Totuși, o hartă care înfățișează Ararat, realizată la sfârșitul {{nobr|secolului al XVII-lea}} de Eremya Çelebi, un armean otoman, a fost descoperită mai târziu<ref name="Eremia"/>. Alți artiști armeni importanți care au pictat Ararat sunt Yeghishe Tadevosyan, Gevorg Bashinjaghian, Martiros Saryan<ref>{{cite web |title=Martiros Sarian (1880–1972) View of Mount Ararat from Yerevan |trans_title=Martiros Sarian (1880–1972) Vedere din Erevan a muntelui Ararat |url=http://www.christies.com/lotfinder/paintings/martiros-sarian-view-of-mount-ararat-from-5684217-details.aspx |publisher=Christie's |date=2013-06-03 |access-date=2024-03-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20151124143551/http://www.christies.com/lotfinder/paintings/martiros-sarian-view-of-mount-ararat-from-5684217-details.aspx |archive-date=2015-11-24 |url-status=live}}</ref> și Panos Terlemezian.

<gallery mode="packed" widths="500">
File:Chelebi Ararat.jpg|Ararat reprezentat vertical (dreapta), împreună cu [[Catedrala Ecimiadzin]] și alte biserici din [[Ecimiadzin]], pe o hartă din 1691 realizată de Eremya Çelebi<ref name="Eremia">{{cite book |last1=Goshgarian |first1=Rachel |editor1-last=Evans |editor1-first=Helen C. |title=Armenia: Art, Religion, and Trade in the Middle Ages |trans_title=Armenia: artă, religie și comerț în Evul Mediu |date=2018 |publisher=[[Metropolitan Museum of Art]] și [[Yale University Press]] |isbn=9781588396600 |oclc=1028910888 |url=https://www.metmuseum.org/art/metpublications/Armenia_Art_Religion_and_Trade_in_the_Middle_Ages |chapter=Armenian Global Connections in the Early Modern Period |trans_chapter=Conexiuni globale armene în perioada modernă timpurie |chapter-url=https://books.google.am/books?id=ezNtDwAAQBAJ&lpg=PP1&pg=PA171#v=onepage&q&f=false |page=[https://books.google.am/books?id=ezNtDwAAQBAJ&lpg=PP1&pg=PA174 174] }}</ref> 
File:Valley of Mount Ararat by Ivan Aivazovsky (1882).jpg|''Valea muntelui Ararat'' de [[Ivan Aivazovski]], 1882
File:Y. Tadevosyan. Mounth Ararat from Ejmiadzin.jpg|''Ararat dinspre Ecimiadzin'' de Yeghishe Tadevosyan, 1895
File:Bashindzhagian ararat.jpg|Gevorg Bashinjaghian, 1912
File:Արարատը աշնանը (1929).jpg|Panos Terlemezian, 1929
</gallery>

Ararat a fost ilustrat și de străini, apărând adesea în lucrările călătorilor europeni din secolele XVIII-XIX care au vizitat Armenia.

<gallery mode="packed" widths="500">
File:Tournefort Ararat from Ejmiatsin.png|[[Joseph Pitton de Tournefort]], 1718
File:Mikhail Ivanov — View of three churches against the backdrop of Mount Ararat in Armenia.jpg|Acuarelă din 1783 a bisericilor din Ecimiadzin și muntelui Ararat de Mihail Matveevici Ivanov{{efn|[[Ivan Aivazovski]] a realizat mai târziu [[:File:View of Echmiadzin in Armenia Mikhail Ivanov.jpg|versiunea sa]] bazată pe originalul lui Ivanov<ref>{{cite web |last1=Mitrevski |first1=George |title=Aivazovsky, I. K. View of Echmiadzin in Armenia. 1783-1823 |trans_title=Aivazovsky, I. K. Vedere a Echmiadzin din Armenia. 1783-1823 |url=https://www.pelister.org/russian/art/targetArt.php?file=00237 |publisher=Auburn University |archive-url=https://archive.today/20231213083608/https://www.pelister.org/russian/art/targetArt.php?file=00237 |archive-date=2023-12-13 |access-date=2024-03-11}}</ref>}}<ref>{{cite web |title=Иванов Михаил (1748-1823). Вид трёх церквей на фоне горы Арарат в Армении.1783 |trans_title=Ivanov Mihail (1748-1823). Vedere a trei biserici având pe fundal muntele Ararat din Armenia.1783 |url=https://my.tretyakov.ru/app/masterpiece/51632 |publisher=Tretyakov Gallery |archive-url=https://archive.today/20231213084134/https://my.tretyakov.ru/app/masterpiece/51632 |archive-date=2023-12-13 |language=ru |access-date=2024-03-11}}</ref><ref>{{cite web |last1=Krylova |first1=Margarita |title=Creative Discoveries of the Russian Artist-travelers |trans_title=Descoperirile creative ale artiștilor-călători ruși |url=https://www.tretyakovgallerymagazine.com/articles/2-2010-27/creative-discoveries-russian-artist-travelers |publisher=Tretyakov Gallery |archive-url=https://web.archive.org/web/20230330171936/https://www.tretyakovgallerymagazine.com/articles/2-2010-27/creative-discoveries-russian-artist-travelers |archive-date=2023-03-30 |date=2010 |access-date=2024-03-11}}</ref>
File:"View of the Fortress of Erivan and Ararat" by Robert Ker Porter.png|Robert Ker Porter, 1821
File:View of Ararat and the Monastery of Echmiadzin.png|''Vedere a muntelui Ararat și a [[Catedrala Ecimiadzin|Mănăstirii Ecimiadzin]]'', în ''Călătorie pe Ararat'' a lui Friedrich Parrot, 1846
File:"Great and Little Ararat from the North-East" by James Bryce.png|James Bryce, 1877
File:"Ararat from the lake at Edgmiatsin" Lynch.png|H. F. B. Lynch, 1901
File:Snow-capped mountains by Kengerli (1916).jpg|Bahruz Kangarli, 1916
</gallery>

=== În literatură ===
Rouben Paul Adalian, directorul Institutului Național Armean din [[Washington]], a sugerat că „probabil se scrie mai multă poezie despre Muntele Ararat decât despre orice alt munte de pe pământ<ref name="Adalian"/>”. [[Blogger]]-ul de călătorii canadian Rick Antonson a descris Ararat drept „cel mai legendar munte din lume{{sfn|Antonson|2016}}”.

==== Literatura armeană ====
[[File:Paintings of My Ararat at the Yerevan Vernissage2.jpg|thumb|300px|Picturi ale Muntelui Ararat de vânzare în piața centrală ''Vernisajul Erevan'']]
Muntele Ararat ocupă un loc proeminent în literatura armeană. Potrivit lui Meline Karakashian, poeții armeni „îi atribuie semnificații simbolice de unitate, libertate și independență<ref>{{cite journal |last1=Karakashian |first1=Meliné |title=Armenia: A Country's History of Challenges |trans_title=Armenia: Istoria provocărilor unei țări |journal=Journal of Social Issues |date=1998 |volume=54 |issue=2 |pages=381–392 |doi=10.1111/j.1540-4560.1998.tb01225.x}}</ref>”. Potrivit lui Kevork Bardakjian, în literatura armeană, Ararat „personifică Armenia și suferința și aspirațiile armenilor, în special consecințele genocidului din 1915: anihilarea aproape totală, pierderea unei culturi și a unui pământ unic [...] și hotărârea implicită de a nu recunoaște niciodată noile frontiere politice<ref name="Bardakjian">{{cite book |last=Bardakjian |first=Kevork B. |title=A Reference Guide to Modern Armenian Literature, 1500–1920 |trans_title=Ghid de referință pentru literatura armeană modernă, 1500–1920 |chapter=Hovhannes Širaz |date=2000 |publisher=Wayne State University Press |isbn=978-0814327470 |page=227 |url=https://books.google.ro/books?id=bR7hMqV3Ij0C&redir_esc=y |chapter-url=https://books.google.com/books?id=bR7hMqV3Ij0C&pg=PA227 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190128072237/https://books.google.com/books?id=bR7hMqV3Ij0C&pg=PA227 |archive-date=2019-01-28 |url-status=live}}</ref>”.

Ultimele două versuri ale poeziei lui [[Yeghishe Charents]] din 1920 ''Eu, draga mea Armenia, iubesc...'' (''[[:hy:s:Ես իմ անուշ Հայաստանի|Ես իմ անուշ Հայաստանի]]'') spun: „Oriunde-ai merge, nu vei găsi un vârf atât de alb ca Ararat. / Ca pe o culme a gloriei, de neatins, iubesc Muntele meu Masis<!--Աշխա՛րհ անցի՛ր, Արարատի նման ճերմակ գագաթ չկա․<br />Ինչպես անհաս փառքի ճամփա՝ ես իմ Մասիս սա՛րն եմ սիրում։--><ref>{{cite journal |title=Ես իմ անուշ Հայաստանի |trans_title=Eu, draga mea Armenia, iubesc... |first=Yeghishe |last=Charents |url=https://hy.wikisource.org/wiki/%D4%B5%D5%BD_%D5%AB%D5%B4_%D5%A1%D5%B6%D5%B8%D6%82%D5%B7_%D5%80%D5%A1%D5%B5%D5%A1%D5%BD%D5%BF%D5%A1%D5%B6%D5%AB |journal=Ararat |date=1960 |volume=15 |page=46}}</ref>”. Într-o poezie dedicată muntelui, scrisă în 1926, [[Avetik Isahakian]] a scris: „Un secol a sosit, apoi un altul [...] / Au atins creasta luminată a Araratului / Și s-au dus...! [...] E rândul tău acum; la fel ca Timpul, / Admiră-i fruntea măreață / Și mergi pe drumul tău...!<ref>{{cite book |last=Chrysanthopoulos |first=Leonidas Themistocles |title=Caucasus Chronicles: Nation-building and Diplomacy in Armenia, 1993–1994 |trans_title=Cronici din Caucaz: Construirea națiunii și diplomație în Armenia, 1993–1994 |date=2002 |publisher=Gomidas Institute |url=https://archive.org/details/caucasuschronicl0000chry/mode/2up |isbn=978-1-884630-05-7 |page=[https://books.google.com/books?id=cELfINDAH0oC&pg=PA21 21]}}</ref>"

Ararat este simbolul cel mai frecvent citat în poezia lui Hovhannes Shiraz<ref name="Bardakjian"/>. În colecția de poezii ''Knar Hayastani'' (''Lira Armeniei'') publicată în 1958, se găsesc multe poezii „cu tentă naționalistă foarte puternică, în special în ceea ce privește Muntele Ararat (din Turcia) și iredentismul pe care îl presupunea”. Într-un astfel de poem, ''Ktak'' (''Testament''), Shiraz îi lasă moștenire fiului său Muntele Ararat, „să-l păstreze pentru totdeauna, / Precum limba noastră, a armenilor, precum stâlpul casei tatălui tău{{sfn|Panossian|2006|p=335}}”. În anul 2006, un grup de patru armeni a îngropat inima lui Shiraz pe vârful Ararat<ref>{{cite news |last1=Shakhramanyan |first1=Yana |title=Նրանք ամփոփել են Շիրազի սիրտն Արարատի գագաթին |trans_title=Ei au îngropat inima lui Shiraz pe vârful Ararat |url=https://mediamax.am/am/news/special-report/49279/ |work=mediamax.am |date=2022-11-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230205072501/https://mediamax.am/am/news/special-report/49279/ |archive-date=2023-02-05 |language=hy}}</ref>.

Primele versuri ale poeziei lui Paruyr Sevak din 1961 ''Noi suntem puțini...'' (''[[:hy:s:Քիչ ենք, բայց հայ ենք|Քիչ ենք, բայց հայ ենք]]'') spun: „Suntem puțini, dar suntem armeni. / Nu ne credem superiori nimănui. / Trebuie doar să înțelegem limpede / Că noi, și numai noi, avem un Ararat<!--- Մենք քիչ ենք‚ սակայն մեզ հայ են ասում։<br />Մենք մեզ ո՛չ ոքից չենք գերադասում։<br />Պարզապես մենք էլ պի՛տի ընդունենք‚<br />Որ մե՛նք‚ միայն մե˜նք Արարատ ունենք --><ref>{{cite web |title=Քիչ ենք, բայց հայ ենք |trans-title=Suntem puțini, dar suntem armeni |first=Paruyr |last=Sevak |url=http://sevak.am/poem/%D4%B3%D4%BB%D5%90%D5%94-%D5%84%D5%86%D4%B1%D5%91%D5%88%D5%90%D4%B4%D4%B1%D5%91/%D5%94%D4%BB%D5%89-%D4%B5%D5%86%D5%94-%D4%B2%D4%B1%D5%85%D5%91-%D5%80%D4%B1%D5%85-%D4%B5%D5%86%D5%94 |website=sevak.am |language=hy |access-date=2024-03-11}}</ref>”. Într-o poezie scurtă, Silva Kaputikyan compară Armenia cu o „cetate veche tăiată în stâncă”, ale cărei turnuri sunt munții Ararat și Aragats<ref>{{cite web |url=https://www.usanogh.am/glxavor/silva-kaputikyan/ |title=Թափառում ենք փողոցներում, ես քո սիրով, դու՝ ուրիշի. Սիլվա Կապուտիկյան |trans_title=Umblăm pe străzi, eu cu dragostea ta, tu cu a altcuiva. Silva Kaputikyan |date=2021-01-20 |website=usanogh.am |language=hy |access-date=2024-03-11}}</ref>.<!--
Հայո՜ց աշխարհ, հայո'ց երկիր, հայո'ց հող, 
Լայն աշխարհում քո գրկի մե՜ջ ապրեմ թող: 
Դու ժայռակուռ մի ամրոց ես հնավանդ, 
Աշտարակներդ՝ Արագած ու Արարատ:
-->

==== Literatura străină ====
[[File:St Vartan New York door Ararat.jpg|thumb|200px|Muntele Ararat înfățișat pe ușa de lemn a Catedralei armene ''Sfântul Vartan'' din New York]]
Poetul romantic englez [[William Wordsworth]] își imaginează că vede [[Arca lui Noe|Arca]] în poemul ''Perspectivă celestă — Din Câmpia Franței'' („Sky-prospect — From the Plain of France<ref>{{cite book |last=Jeffrey |first=David Lyle |title=A Dictionary of Biblical Tradition in English Literature |trans_title=Dicționar al tradiției biblice în literatura engleză |date=1992 |publisher=William B. Eerdmans Publishing |location=Grand Rapids |isbn=9780802836342 |page=[https://archive.org/details/dictionaryofbibl0000unse/page/287 287] |url=https://archive.org/details/dictionaryofbibl0000unse/page/287}}</ref><ref>{{cite book |last1=Wordsworth |first1=William |author-link1=William Wordsworth |title=The Sonnets of William Wordsworth: Collected in One Volume, with a Few Additional Ones, Now First Published |trans_title=Sonetele lui William Wordsworth: Adunate într-un singur volum, cu alte câteva, publicate pentru prima dată |url=https://archive.org/details/sonnetswilliamw00wordgoog |date=1838 |location=Londra |publisher=E. Moxon |oclc=22996966 |page=[https://books.google.com/books?id=0FkJAAAAQAAJ&pg=PA209 209]}}</ref>”. În ''Călătorie la Arzrum'', ''[[:ru:s:Путешествие в Арзрум во время похода 1829 года (Пушкин)|Путешествие в Арзрум]]''; 1835–1836), celebrul poet rus [[Aleksandr Pușkin]] a povestit călătoriile sale în [[Caucaz]] și Armenia în timpul [[războiul Ruso-Turc (1828–1829)|Războiului ruso-turc din 1828–1829]].
{{Quote |Am ieșit din cort în aerul curat al dimineții. Soarele răsărea. Pe cerul senin se putea vedea un munte cu două vârfuri acoperite de zăpadă albă. — Ce munte este acela? am întrebat, întinzându-mă, și am auzit răspunsul: „Acela este Ararat”. Ce efect puternic pot avea câteva silabe! Am privit cu aviditate muntele biblic, vedeam arca ancorată pe vârf în speranța regenerării și a vieții, vedeam corbul și porumbelul zburând departe, simboluri ale pedepsei și reconcilierii...|Aleksandr Pușkin, ''Călătorie la Arzrum''<ref>{{cite book |first=Aleksandr Sergheevici |last=Pușkin |author-link=Alexander Pushkin |translator=Birgitta Ingemanson |title=A Journey to Arzrum |trans_title=Călătorie la Arzrum |location=Ann Arbor |publisher=Ardis |year=1974 |isbn=978-0882330679 |url=https://archive.org/details/journeytoarzrum0000push |page=[https://archive.org/details/journeytoarzrum0000push/page/50 50]}}</ref>}}

[[Simbolism rus|Poetul simbolist rus]] [[Valeri Briusov]] s-a referit adesea la Ararat în poezia sa și a dedicat muntelui două poezii{{efn|''К Арарату'' (''Spre Ararat'') și ''Арарат из Эривани'' (''Ararat din Erivan'')}}, care au fost publicate în 1917. Briusov a văzut Ararat ca întruchiparea vechimii poporului armean și a culturii sale<ref>{{cite book |last=Dmitriev |first=Vladimir Alekseevich |editor-last=Bogush |editor-first=V. A. |title=Первая мировая война в исторических судьбах Европы : сб. материалов Междунар. науч. конф., г. Вилейка, 18 окт. 2014 г. |trans_title=Primul Război Mondial în destinele istorice ale Europei: colecție de materiale de la Conferința Științifică Internațională Vileika, 18 octombrie 2014 |date=2014 |publisher=Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Belarus |location=Minsk |page=404 |chapter-url=http://www.hist.bsu.by/images/stories/files/nauka/konf/1ww/Dmitriev.pdf |language=ru |chapter=Древнеармянские сюжеты в творчестве В.Я. Брюсова: к вопросу о влиянии событий Первой мировой войны на русскую литературу начала XX в. |trans_chapter=Subiecte armene antice în lucrările lui V.Ya. Bryusov: despre problema influenței evenimentelor din Primul Război Mondial asupra literaturii ruse de la începutul secolului al XX-lea |quote=Pentru V. Briusov, Ararat este, în primul rând, un simbol care personifică vechimea poporului armean și cultura lui...}}</ref>.

În timpul călătoriilor sale din 1933 în Armenia, poetul rus Osip Mandelstam a scris tandru despre Ararat: „Am cultivat în mine un al șaselea simț, un „Ararat”, un sentiment al atracției pentru un munte<ref>{{cite book |last=Mandelstam |first=Osip |translator=Sidney Monas |title=A Journey to Armenia |trans_title=Călătorie în Armenia |year=2011 |location=Londra |publisher=Notting Hill Editions |isbn=9781907903472 |page=91}}</ref>”. Tot în urma unor călătorii în Armenia, scriitorul rus sovietic [[Vasili Grossman]] a observat Muntele Ararat din Erevan ridicându-se „înalt pe cerul albastru”. El a scris că „cu silueta sa blândă și fragedă, pare să crească nu din pământ, ci din cer, ca și cum s-ar fi condensat din norii săi albi și albastrul său profund. Este muntele înzăpezit, alb-albăstrui, luminat de soare, strălucind în ochii celor care au scris Biblia<ref>{{cite book |last=Grossman |first=Vasily |translator=Robert Chandler |translator2=Elizabeth Chandler |title=An Armenian Sketchbook |trans_title=Caiet de schițe armenești |year=2013 |location=New York |publisher=New York Review Books |isbn=9781590176184 |page=24}}</ref>”.

În ''The Maximus Poems'' (1953), poetul american Charles Olson, care a crescut lângă cartierul armean din [[Worcester, Massachusetts]], compară dealul Ararat din apropierea casei sale din copilărie cu muntele armenilor, „imaginându-și că poate surprinde perspectiva unui imigrant armean: priveliștea dealului Ararat ca Muntele Ararat<ref>{{cite book |last=Siraganian |first=Lisa |title=Modernism's Other Work: The Art Object's Political Life |trans_title=Cealaltă față a modernismului: viața politică a obiectului de artă |date=2012 |publisher=[[Oxford University Press]] |isbn=978-0-19-979655-7 |url=https://archive.org/details/modernismsotherw0000sira |page=[https://books.google.com/books?id=2SYokPsnTRsC&pg=PA156 156]}}</ref>”.

Cartea din 1970 a scriitorului turco-kurd de renume mondial [[Yașar Kemal]], intitulată ''Ağrı Dağı Efsanesi'' (''Legenda Muntelui Ararat'') este inspirată dintr-o legendă locală despre un băiat sărac și fiica guvernatorului<ref>{{cite book |author=İlyasoğlu, Evin |title=71 Türk bestecisi |trans_title=71 de compozitori turci |publisher=Pan Yayıncılık |location=Beșiktaș, İstanbul |year=2007 |url=https://books.google.ro/books/about/71_Turkish_composers.html?id=8JGfAAAAMAAJ&redir_esc=y |isbn=9789944396257 |chapter=Ağrı Dağı Efsanesi (Yașar Kemal'in romanı üstüne) |trans_chapter=Legenda Muntelui Ararat (despre romanul lui Yașar Kemal) |page=170}}</ref>. Epopee a dragostei, legenda descrie iubirea dintre Ahmet și Gülbahar, care își apără tradițiile împotriva lui Mahmut Khan. Romanul lui Yașar Kemal, autor devotat miturilor și legendelor populare, constituie o analiză a profunzimilor psihologiei umane<ref>{{cite web |url=https://kitapdiyari.com.tr/roman/agridagi-efsanesi/ |author=Akbulut, Nurhayat |title=Ağrıdağı Efsanesi — Yașar Kemal |trans_title=Legenda Muntelui Ararat — Yașar Kemal |date=2021-08-02 |website=kitapdiyari.com.tr |access-date=2024-03-11 }}</ref>.

În romanul științifico-fantastic din 1984 ''Orion'' de [[Ben Bova]], partea a treia intitulată ''Potopul'' este plasată pe o vale nespecificată de la poalele Muntelui Ararat. Personajul negativ, Ahriman, inundă valea topind calotele de zăpadă ale muntelui în încercarea de a opri inventarea agriculturii de către un grup de vânători-culegători din [[mezolitic]]<ref>{{Cite book |last=Bova |first=Ben |title=Orion |publisher=St Martins Press |location=New York |year=1994 |isbn=9780812532470}}</ref>.

Mai multe episoade majore din romanul științifico-fantastic de spionaj ''Declare'' (2001) de [[Tim Powers]] au loc pe Muntele Ararat. În carte, muntele este punctul focal al întâmplărilor supranaturale. Romanul prezintă o istorie secretă a [[Războiul rece|Războiului Rece]] și a câștigat două premii importante de ficțiune fantastică<ref>{{cite web |url=https://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?20999 |title= Declare |publisher=ISFDB |access-date=2024-03-11}}</ref>.

=== În cultura populară ===
{{multiple image
 | align=right
 | direction=vertical
 | width=300
 | image1=Arc-tcharents.JPG
 | image2=Mount Ararat from Charents' Arch 1.jpg
 | caption2=Arcul Charents din satul [[Provincia Kotayk|Voghjaberd]] este un sit emblematic care oferă o vedere panoramică asupra muntelui. A fost proiectat de Rafayel Israyelian și construit în 1957<ref name="Babayan">{{cite book |last1=Babayan |first1=L. |title=Հայկական Սովետական Հանրագիտարան 4 |trans_title=Enciclopedia armeană sovietică volumul 4 |chapter-url=https://hy.wikisource.org/wiki/%D4%B7%D5%BB:%D5%80%D5%A1%D5%B5%D5%AF%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%8D%D5%B8%D5%BE%D5%A5%D5%BF%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%80%D5%A1%D5%B6%D6%80%D5%A1%D5%A3%D5%AB%D5%BF%D5%A1%D6%80%D5%A1%D5%B6_(Soviet_Armenian_Encyclopedia)_4.djvu/419 |date=1978 |pages=[https://hy.wikisource.org/wiki/%D4%B7%D5%BB:%D5%80%D5%A1%D5%B5%D5%AF%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%8D%D5%B8%D5%BE%D5%A5%D5%BF%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%80%D5%A1%D5%B6%D6%80%D5%A1%D5%A3%D5%AB%D5%BF%D5%A1%D6%80%D5%A1%D5%B6_(Soviet_Armenian_Encyclopedia)_4.djvu/419 419]-[https://hy.wikisource.org/wiki/%D4%B7%D5%BB:%D5%80%D5%A1%D5%B5%D5%AF%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%8D%D5%B8%D5%BE%D5%A5%D5%BF%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%80%D5%A1%D5%B6%D6%80%D5%A1%D5%A3%D5%AB%D5%BF%D5%A1%D6%80%D5%A1%D5%B6_(Soviet_Armenian_Encyclopedia)_4.djvu/420 420] |language=hy |chapter=Իսրայելյան Ռաֆայել |trans_chapter=Israyelian Rafayel}}</ref>
}}
;Muzică
* „Holy Mountains”, a opta piesă de pe albumul ''Hypnotize'' (2005) al trupei [[System of a Down]], trupă rock compusă din patru armeni americani, ”face referire la Muntele Ararat [.. .] considerând că sufletele pierdute în urma [[genocidul armean|genocidului armean]] s-au întors să se odihnească acolo<ref>{{cite web |title=System of a Down – Holy Mountains Lyrics |trans_title=System of a Down – versuri Holy Mountains |url=https://genius.com/System-of-a-down-holy-mountains-lyrics |website=genius.com |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181106185248/https://genius.com/System-of-a-down-holy-mountains-lyrics |archive-date=2018-11-06 |url-status=live}}</ref>”
* „Here’s to You Ararat” este o melodie de pe albumul din 2006 ''How Much is Yours'' al trupei Armenian Navy Band condusă de Arto Tunçboyacıyan<ref>{{cite web |title=Arto Tuncboyaciyan – Ararat |url=https://www.youtube.com/watch?v=DjD4uctOx1c |publisher=Sharm Holding production |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140714125937/http://www.youtube.com/watch?v=DjD4uctOx1c |archive-date=2014-07-14 |url-status=live}}</ref>

;Film
* Filmul din 2002 ''Ararat'' al regizorului armean-canadian Atom Egoyan prezintă Muntele Ararat ca simbol proeminent<ref>{{cite book |last1=Hogikyan |first1=Nellie |editor1-last=Burwell |editor1-first=Jennifer |editor2-last=Tschofen |editor2-first=Monique |title=Image and Territory: Essays on Atom Egoyan |date=2007 |publisher=Wilfrid Laurier University Press |location=Waterloo, Ontario |isbn=978-0-88920-487-4 |url=https://archive.org/details/imageterritoryes0000unse |page=[https://books.google.com/books?id=o7qfCxX_whgC&pg=PA202 202] |chapter=Atom Egoyan's Post-exilic Imaginary: Representing Homeland, Imagining Family}}</ref>
* Filmul documentar din 2011 ''Călătorie pe Ararat'' (''Journey to Ararat'') despre prima ascensiune pe vârful muntelui Ararat, reușită de Parrot și Abovian, a fost produs în Estonia de regizorul Riho Västrik<ref>{{cite news |url=http://www.looduskalender.ee/en/node/11879 |title=Nights are long and dark |trans_title=Nopțile sunt lungi și întunecate |website=looduskalender.ee |date=2011-12-18 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171011233130/http://www.looduskalender.ee/en/node/11879 |archive-date=2017-10-11}}</ref><ref>{{cite news |last=Ter-Sahakian |first=Karine |url=http://www.panarmenian.net/eng/details/177415/ |title=Armenian community of Estonia: A look into the future |trans_title=Comunitatea armeană din Estonia: privire spre viitor |journal=PanARMENIAN.Net |date=2014-03-29 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171012043647/http://www.panarmenian.net/eng/details/177415/ |archive-date=2017-10-12 |url-status=live}}</ref>, fiind prezentat la Festivalul Internațional de Film care a avut loc la [[Erevan]] în 2013<ref>{{cite web |title='Journey to Ararat' Documentary Film |trans_title='Călătorie pe Ararat' Film documentar |url=http://www.gaiff.am/en/1372752465 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130706103230/http://www.gaiff.am/en/1372752465 |archive-date=2013-07-06 |publisher=Festivalul Internațional de Film Erevan |date=iulie 2013}}</ref>
;Jocuri video
* În [[joc video|jocul video]] ''[[Warhammer 40000]]'', Ararat este locul distrugerii Războinicilor Thunder<ref>{{cite web |url=https://warhammer40000.com/ |website=warhammer40000.com |title=Warhammer 40,000 |access-date=2024-03-11}}</ref>.

== Ararat ca element toponimic ==
=== State ===
* Pe lângă faptul că termenul ''Ararat'' este versiunea în ebraică a termenului ''[[Urartu]]''{{sfn|Arnold|2008|p=104}}, formațiunea statală din [[Epoca Fierului]] este adesea denumită „Regatul Araratian” sau „Regatul Ararat” (în {{Lang-hy|Արարատյան թագավորություն}}, ''Arartyan t'agavorut'yun'') în istoriografia armeană<ref>{{cite book |title=Հայոց պատմություն: Հնագույն ժամանակներից մինչև մեր օրերը |trans_title=Istoria armenilor. Din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre |year=2012 |url=http://publishing.ysu.am/files/42.pdf |authors=Katvalyan, M.A.; Hovhannisyan, P.H.; Minasyan, E.G. |location=Erevan |publisher=Universitatea din Erevan |page=147-152}}</ref><ref>{{cite journal |title=Ararat: The Ancient Kingdom of Armenia |trans_title=Ararat: Regatul Antic al Armeniei |date=1975-06-01 |url=https://www.historytoday.com/archive/ararat-ancient-kingdom-armenia |journal=History Today |volume=25 |issue=6 |author=Chahin M. |access-date=2024-03-11}}</ref>. Antropologul și istoricul Levon Abrahamian susține că acest nume îi conferă „o notă biblică și armeană<ref>{{cite book |last1=Abrahamian |first1=Levon |title=Armenian Identity in a Changing World |trans_title=Identitatea armeană într-o lume în schimbare |date=2006 |location=Costa Mesa, CA |publisher=Mazda Publishers |isbn=9781568591858 |page=11}}</ref>”.
* [[Republica Armeană (1918-1920)|Republica Democrată Armeană]], primul stat modern armean, care a existat între 1918 și 1920, a fost uneori numită<ref>{{cite news |title=Անդրանիկ. "Իմ զինվորն անզեն ու անձայն վկա չի դառնա" |trans_title=Andranik. „Soldatul meu nu va deveni un martor neînarmat și tăcut” |url=https://republic.mediamax.am/story/35/ |work=mediamax.am |date=2018-07-12 |language=hy <!-- |quote=«Հայաստանի Հանրապետություն» խոսքն էլ ընդունելի չէր շատերի համար, եղածը սոսկ «Արարատյան Հանրապետություն» էր»,- գրում է Վրացյանը։ --> |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180904230051/https://republic.mediamax.am/story/35/ |archive-date=2018-09-04 |url-status=live }}</ref> „Republica Araratiană” sau „Republica Ararat” (în {{lang-hy|Արարատյան Հանրապետություն}}, ''Araratyan hanrapetut'yun'') întrucât se afla în Câmpia Ararat<ref>{{cite book |last=Hovannisian |first=Richard G. |title=The Republic of Armenia |trans_title=Republica Armenia |url=https://archive.org/details/republicofarmeni0000hova |date=1971 |publisher=University of California Press |page=[https://archive.org/details/republicofarmeni0000hova/page/259 259] |isbn=9780520088047}}</ref><ref>{{cite book |last=Aftandilian |first=Gregory L. |title=Armenia, vision of a republic: the independence lobby in America, 1918–1927 |trans_title=Armenia, viziunea unei republici: lobby-ul pentru independență în America, 1918–1927 |date=1981 |publisher=Charles River Books |location=Boston |url=https://archive.org/details/armeniavisionofr0000afta |isbn=9780891820277 |page=25}}</ref>.
* În 1927, partidul naționalist [[kurd]] Xoybûn condus de Ihsan Nuri a declanșat o [[revoltă|rebeliune armată]] împotriva guvernului turc denumită „revolta Ararat” (în {{lang-tr|Ağrı ayaklanmaları}} sau ''Ağrı isyanı''), declarând independența Republicii Ararat (în {{lang-ku|Komara Araratê}} sau ''Komara Agiriyê''), pe teritoriul din apropierea muntelui omonim<ref>{{cite book |last1=Gunter |first1=Michael M. |title=The A to Z of the Kurds |trans_title=Kurzii, de la A la Z |date=2009 |publisher=Scarecrow Press |location=Lanham, Md|url=https://archive.org/details/atozofkurds0000gunt |isbn=9780810863347 |page=[https://books.google.com/books?id=pHB5F_Y02_gC&dq=1927+uprising+ararat+republic&pg=PA9 9]}}</ref><ref>{{cite book |last1=Vali |first1=Abbas |title=Essays on the origins of Kurdish nationalism |trans_title=Eseuri despre originile naționalismului kurd |date=2003 |publisher=Mazda Publishers |location=Costa Mesa, California |isbn=9781568591421 |page=199}}</ref>.

=== În Armenia ===
* În Armenia, patru localități poartă unul dintre cele două variante ale numelui muntelui, Ararat și Masis, toate fiind situate în Câmpia Ararat. Mai întâi, satul Davalu a fost redenumit Ararat în 1935, urmat de satul Tokhanshalu redenumit Masis în 1945 și de orașul muncitoresc al fabricii de ciment din Davalu din apropiere, care a fost de asemenea redenumit Ararat în 1947 (a primit statutul de oraș în 1962). Orașul feroviar Ulukhanlu a fost redenumit Masis în 1950, în timp ce fostul sat/oraș Ulukhanlu a fost redenumit Hrazdan și apoi Masis în 1969. Cele două localități au fuzionat în 1971, formând [[Așezare de tip urban|așezarea de tip urban]] [[Masis (oraș)|Masis]], actualul oraș omonim<ref>{{cite book |last1=Hakobian |first1=Tadevos Kh. |last2=Melik-Bakhshian |first2=St. T. |last3=Barseghian |first3=H. Kh. |title=Հայաստանի և հարակից շրջանների տեղանունների բառարան |trans_title=Dicționar toponimic din Armenia și regiunile învecinate |date=1988 |publisher=Yerevan University Press }} ''Vol. I'', pp. [http://www.nayiri.com/imagedDictionaryBrowser.jsp?dictionaryId=61&dt=HY_HY&query=%D5%A1%D6%80%D5%A1%D6%80%D5%A1%D5%BF 395]-[http://www.nayiri.com/imagedDictionaryBrowser.jsp?dictionaryId=61&dt=HY_HY&pageNumber=428 396]; ''Vol. III'', pp. [http://www.nayiri.com/imagedDictionaryBrowser.jsp?dictionaryId=61&dt=HY_HY&query=%D5%B4%D5%A1%D5%BD%D5%AB%D5%BD 702]-[http://www.nayiri.com/imagedDictionaryBrowser.jsp?dictionaryId=61&dt=HY_HY&query=%D5%B4%D5%A1%D5%BD%D5%AB%D5%BD%D5%AB+%D5%B7%D6%80%D5%BB%D5%A1%D5%B6 703]</ref><ref>{{cite book |last1=Ghukasian |first1=B. |title=Հայկական Սովետական Հանրագիտարան 7 |trans_title=Enciclopedia armeană sovietică volumul 7 |date=1981 |page=[https://hy.wikisource.org/wiki/%D4%B7%D5%BB:%D5%80%D5%A1%D5%B5%D5%AF%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%8D%D5%B8%D5%BE%D5%A5%D5%BF%D5%A1%D5%AF%D5%A1%D5%B6_%D5%80%D5%A1%D5%B6%D6%80%D5%A1%D5%A3%D5%AB%D5%BF%D5%A1%D6%80%D5%A1%D5%B6_(Soviet_Armenian_Encyclopedia)_7.djvu/268 268] |language=hy |chapter=Մասիս |trans_chapter=Masis}}</ref>.
* În perioadele sovietică și post-sovietică timpurie au existat diviziuni administrative (''shrjan'' sau ''[[Raion#Raioanele Federației Ruse|raion]]'') numite Ararat ([[Vedi]] până în 1968) și Masis, formate în 1930, respectiv 1968 și devenite părți ale [[Provincia Ararat|Provinciei (''marz'') Ararat]] în 1995<ref>{{cite web |title=Հայաստանի Հանրապետության վարչատարածքային բաժանման մասին օրենք |trans_title=Legea privind împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Armenia |url=http://www.parliament.am/legislation.php?sel=show&ID=2243&lang=arm |website=parliament.am |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220726072914/http://www.parliament.am/legislation.php?sel=show&ID=2243&lang=arm |archive-date=2022-07-26 |language=hy |date=1995-11-07 |quote=Ararat Marz include teritoriile fostelor districte administrative Ararat, Artashat și Maui}}</ref>.
* Numele este folosit și de două [[eparhie|eparhii]] ale [[Biserica Apostolică Armeană|Bisericii Apostolice Armene]]: Eparhia Patriarhală Araratiană și Dioceza Masyatsotn, care cuprind capitala [[Erevan]] și respectiv [[provincia Ararat]]<ref>{{cite web |title=Արարատյան Հայրապետական Թեմ |trans_title=Eparhia Patriarhală Araratiană |url=http://www.armenianreligion-am.armin.am/am/Encyclopedia_of_armenian_religion_Araratyan_Hayrapetakan_tem |publisher=Institutul de Studii Armene al Universității de Stat din Erevan |archive-url=https://web.archive.org/web/20221022141446/http://www.armenianreligion-am.armin.am/am/Encyclopedia_of_armenian_religion_Araratyan_Hayrapetakan_tem |access-date=2024-03-11 |archive-date=2022-10-22 |language=hy <!-- |quote=Eparhia Patriarhală Ararat include în prezent orașul Erevan, Regiunea Ararat și Mănăstirea Sevan. --> }}</ref><ref>{{cite news |title=Հայրապետական սրբատառ կոնդակով հիմնվեց Մասյացոտնի թեմը |trans_title=Diceza Masyatsotn a fost fondată cu canon patriarhal |url=https://hetq.am/hy/article/126165 |journal=Hetq |date=2021-01-11 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20221022141619/https://hetq.am/hy/article/126165 |archive-date=2022-10-22 |language=hy <!--|quote=Karekin al Doilea Patriarh Suprem și Catholicos al Tuturor Armenilor și cu canonul patriarhal, la 11 ianuarie a fost înființată Dioceza Masyatsotn la Ararat Marz, Armenia -->}}</ref>.

=== În lume ===
* În [[Turcia]], [[Provincia Ağrı]] a fost numită după numele turcesc al muntelui în 1927, în timp ce capitala provinciei, Karaköse, a fost redenumită [[Ağrı]] în 1946<ref>{{cite web |last1=Nișanyan |first1=Sevan |title=Ağrı il – Merkez – Ağrı |trans_title=Provincia Agri – Centru – Ağrı |url=https://www.nisanyanyeradlari.com/?y=A%C4%9Fr%C4%B1&ul=All&o=c&s=1 |website=Index Anatolicus |language=tr |access-date=2024-03-11}}</ref>.
* În [[Statele Unite]], un râu („Ararat River”) din [[Virginia]] și [[Carolina de Nord]] a fost numit Ararat înainte de anul 1770, iar o comunitate neîncorporată („Ararat, North Carolina”) din [[Carolina de Nord]] a fost numită ulterior după râu<ref>{{cite book |last1=Powell |first1=William S. |last2=Hill |first2=Michael |title=The North Carolina Gazetteer, 2nd Ed: A Dictionary of Tar Heel Places and Their History |trans_title=The North Carolina Gazetteer, ed. a 2-a: Un dicționar al locurilor și istoria lor |date=2010 |publisher=University of North Carolina Press |location=Chapel Hill |isbn=9780807898291 |url=https://archive.org/details/northcarolinagaz0000powe_b4x9 |page=[https://books.google.com/books?id=KFvqCQAAQBAJ&dq=Ararat+North+Carolina+biblical&pg=PA13 13]}}</ref>. O localitate din [[Pennsylvania]] („Ararat Township, Susquehanna County, Pennsylvania”) formată în 1852<ref>{{cite web |title=Townships and Towns, Susquehanna Co., PA |trans_title=Localități și orașe, Susquehanna Co., PA |url=https://sites.rootsweb.com/~pasusque/township.html |journal=Ancestry |access-date=2024-03-11}}</ref> și un munte („Mount Ararat, Pennsylvania”) din [[Pennsylvania|același stat american]] se numesc Ararat<ref>{{cite book |last1=Blackman |first1=Emily C. |title=History of Susquehanna County, Pennsylvania |trans_title=Istoria comitatului Susquehanna, Pennsylvania |date=1873 |url=https://archive.org/details/historyofsusqueh0000blac/mode/2up |publisher=Claxton, Remsen, & Haffelfinger |location=Philadelphia |page=[https://archive.org/details/historyofsusqueh00blac/page/474 <!-- quote=Pennsylvania mt ararat. --> 474] |quote=...localizarea pe care a ales-o nu a dezmințit, în privința caracteristicilor naturale, numele omonim din vremea lui Noe}}</ref>.
* În [[Australia]], un oraș („Ararat, Victoria”) din statul [[Victoria (Australia)|Victoria]] a fost numit Ararat în 1840. Zona administrativă locală este numită de asemenea Ararat („Rural City of Ararat”), după numele muntelui<ref>{{cite web |title=Municipality of Ararat, Victoria |trans_title=Primăria Ararat, Victoria |url=https://collections.museumsvictoria.com.au/articles/2243 |publisher=Museums Victoria Collections <!-- |quote=În 1840, Wills a ridicat o tabără lângă un munte mare, stâncos, pe care l-a numit Muntele Ararat, întrucât „Precum Arca, am poposit acolo” --> |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180831002616/https://collections.museumvictoria.com.au/articles/2243 |archive-date=2018-08-31 |url-status=live }}</ref><ref>{{cite book |last1=Molony |first1=John N. |title=The Native-born: The First White Australians |trans_title=Nativii: Primii australieni albi |date=2000 |publisher=Melbourne University Press |location=Carlton South, Victoria |url=https://books.google.ro/books?id=d5ZYuHbwP0EC&dq=like+the+Ark+we+rested+victoria&redir_esc=y |isbn=9780522849035 |page=[https://books.google.com/books?id=d5ZYuHbwP0EC&dq=like+the+Ark+we+rested+victoria&pg=PA138 138]}}</ref>.

=== În spațiu ===
* ''96205 Ararat'' este un [[asteroid]], numit astfel în onoarea muntelui. A fost descoperit în 1992 de [[Freimut Börngen]] și [[Lutz D. Schmadel]] la Observatorul Karl Schwarzschild din [[Tautenburg]], [[Germania]]. Numele a fost propus de Börngen<ref>{{cite web |title=96205 Ararat (1992 ST16) |url=https://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=96205#content |website=ssd.jpl.nasa.gov |publisher=[[Jet Propulsion Laboratory]] ([[NASA]]) |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110611085432/http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=96205#content |archive-date=2011-06-11 |url-status=live }}</ref>.

=== Ararat în România ===
* ''[[Ararat (revistă)|Ararat]]'' este numele revistei înființată în 1924 de gazetarul [[armeni|armean]] Victor-Vartan Mestugean care a apărut timp de {{nobr|18 ani}}, până la decesul gazetarului, în ziua de 10 februarie 1942<ref>{{Citat web |author=[[Uniunea Armenilor din România]] |url=https://www.araratonline.com/?page_id=1270 |accessdate=2024-03-11 |titlu=Vartan Mestugean (1869-1942) |journal=Araratonline.com {{!}} Periodic al Uniunii Armenilor din România }}</ref><ref>{{cite web |author=[[Uniunea Armenilor din România]] |url=https://www.armenews.com/IMG/pdf/arc_Ararat_Martie_Aprilie_1942.pdf |title=Viața și moartea lui Victor V. Mestugean |journal=Ararat, anul&nbsp;XVIII, seria&nbsp;II, nr.&nbsp;203—204, martie—aprilie&nbsp;1942 |access-date=2024-03-11}}</ref>. A reapărut după 1990, la inițiativa publicistului [[Bogdan Căuș|Arșag Bogdan Căuș]], ca publicație în limba română a armenilor din România, sub egida [[Uniunea Armenilor din România|Uniunii Armenilor din România]], cu apariție bilunară, continuând tradiția publicației cu același nume din perioada interbelică. Primele numere au fost finanțate din donații ale membrilor comunității<ref>{{cite book |author=Gidó, Attila |title=Cronologia minorităților naționale din România: vol. I, albanezi, armeni, bulgari, croați, eleni, evrei și germani |location=Cluj-Napoca |publisher=Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale |year=2012 |isbn=9786068377087}}</ref><ref>{{cite journal |url=http://www.araratonline.com/ |title=Araratonline.com {{!}} Periodic al Uniunii Armenilor din România |author=[[Uniunea Armenilor din România]] |access-date=2024-03-11}}</ref><ref>{{cite web |url=https://193.231.136.4/opac/bibliographic_view/314043;jsessionid=3F26C01A134B841BD7B0D9885684C35A |title=Ararat: Periodic al Uniunii Armenilor din România: Fondat în 1924 |publisher=Biblioteca Județeană "V.A. Urechia" Galați |journal=Tinread |access-date=2024-03-11 }}{{Legătură nefuncțională|date=mai 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://193.231.136.4/opac/bibliographic_view/314043;jsessionid=3F26C01A134B841BD7B0D9885684C35A }}</ref>. Din colectivul redacțional al revistei a făcut parte economistul, politicianul și scriitorul român de origine armeană [[Varujan Vosganian]], președintele [[Uniunea Armenilor din România|Uniunii Armenilor din România]]<ref>{{cite web |url=http://www.uniuneaarmenilor.ro/comitet-director/ |title=Comitet Director |author=[[Uniunea Armenilor din România]] |access-date=2024-03-11}}</ref> de la reînființarea acesteia în 1990 și prim-vicepreședinte al [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]] din 2005<ref>{{cite web |url=https://uniuneascriitorilor.ro/conducere |title=Conducerea Uniunii Scriitorilor din România în mandatul 2023 – 2028 |author=[[Uniunea Scriitorilor din România]] |access-date=2024-03-11}}</ref>.

== Ascensiuni ==
Despre muntele Ararat, misionarul din {{nobr|secolul al XIII-lea}} [[Willem van Rubroeck]] a scris: „Mulți au încercat să-l urce, dar nimeni nu a reușit<ref name="William of Rubruck"/>”.

=== Obiecții religioase ===
[[Biserica Apostolică Armeană]] s-a opus istoric ascensiunilor pe Ararat pe motive religioase. Thomas Stackhouse, un teolog englez din {{nobr|secolul al XVIII-lea}}, remarca: „Toți armenii sunt ferm convinși că arca lui Noe există și în prezent pe vârful muntelui Ararat și că, pentru a o păstra, nicio persoană nu are voie să-l abordeze<ref>{{cite book |last1=Stackhouse |first1=Thomas |title=A history of the Holy Bible: from the beginning of the world to the establishment of Christianity |trans_title=O istorie a Sfintei Biblii : de la începutul lumii până la instaurarea creștinismului |url-access=limited |date=1838 |publisher=Blackie and Son |location=Glasgow |url=https://archive.org/details/historyofholybib00stac/mode/2up |oclc=32145140 |page=[https://books.google.com/books?id=j78CAAAAQAAJ&pg=PA93 93]}}</ref>”. Ca reacție la prima ascensiune reușită de către Parrot și [[Haceatur Abovian|Abovian]], un duhovnic de rang înalt al Bisericii Armene a comentat că a urca pe muntele sacru înseamnă „a lega pântecele mamei întregii omeniri într-un mod drăcesc”. În schimb, în {{nobr|secolul XXI}}, ascensiunea pe Ararat este „cel mai apreciat obiectiv al unora dintre pelerinajele patriotice organizate în număr tot mai mare din Armenia și din diaspora armeană<ref>{{cite book |last1=Siekierski |first1=Konrad |editor1-last=Agadjanian |editor1-first=Alexander |title=Armenian Christianity Today: Identity Politics and Popular Practice |trans_title=Creștinismul armean de astăzi: Politica identității și practica populară |url=https://archive.org/details/armenianchristia0000unse/mode/2up |url-access=subscription |date=2014 |publisher=Ashgate Publishing |isbn=978-1-4724-1273-7 |page=[https://books.google.com/books?id=dDbjBAAAQBAJ&pg=PA14 14] |chapter="One Nation, One Faith, One Church": The Armenian Apostolic Church and the Ethno-Religion in Post-Soviet Armenia |trans_chapter="O singură națiune, o singură credință, o singură biserică": Biserica apostolică armeană și etnoreligia în Armenia post-sovietică |chapter-url=https://archive.org/details/armenianchristia0000unse/page/n18/mode/2up }}</ref>”.

=== Prima ascensiune {{#if:prima ascensiune|<span id="prima ascensiune"></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span id=""></span>}}<!--
-->{{#if:|<span class="error">[[Format:Anchor]]: prea multe ancore, maximul este 10.</span>}}===
{{multiple image|caption_align=center
|image1  =Friedrich Parrot.jpg
|width1  =160
|caption1=Friedrich Parrot

|image2  =Abovianportrait.jpg
|width2  =154
|caption2=[[Haceatur Abovian]]
}}
Prima ascensiune documentată pe muntele Ararat a avut loc pe {{OldStyleDate|9 octombrie|1829|27 septembrie}}<ref name="Parrot">{{harvnb|Parrot|2016|p=139}}</ref><ref name="ut.ee">{{cite web |title=Prof Friedrich Parroti vallutusest Ararati mäel möödub 180 aastat |trans_title=Au trecut 180 de ani de la cucerirea Muntelui Ararat de către profesorul Friedrich Parrot |url=https://ut.ee/et/sisu/prof-friedrich-parroti-vallutusest-ararati-mael-moodub-180-aastat |publisher=Universitatea din Tartu |date=2009-08-31 |language=estoniană |website=ut.ee |access-date=2024-03-11}}</ref><ref>{{cite book |last1=Khachaturian |first1=Lisa |title=Cultivating Nationhood in Imperial Russia: The Periodical Press and the Formation of a Modern Armenian Identity |trans_title=Cultivarea conștiinței naționale în Rusia imperială: presa periodică și formarea unei identități armene moderne |url=https://books.google.com/books?id=A0uY_tuRcx8C |location=New Brunswick, N.J. |date=2009 |publisher=Transaction Publishers |isbn=978-1-4128-1372-3 |page=[https://books.google.com/books?id=A0uY_tuRcx8C&pg=PA52 52]}}</ref><ref>{{cite book |last1=Milner |first1=Thomas |title=The Gallery of Geography: A Pictorial and Descriptive Tour of the World |trans_title=Galerie geografică: tur pictural și descriptiv al lumii |volume=2 |date=1872 |publisher=W.R. M'Phun & Son |url=https://babel.hathitrust.org/cgi/pt?id=uc1.$b558309 |url-access=limited |page=[https://books.google.com/books?id=UlYBAAAAYAAJ&pg=PA783 783] |quote=Marele Ararat a fost urcat pentru prima dată de profesorul Parrot, la 9 octombrie 1829...}}</ref>. Naturalistul [[Germani baltici|german baltic]] Friedrich Parrot de la [[Universitatea din Dorpat]] a sosit la [[Ecimiadzin]] la mijlocul lunii septembrie 1829, la aproape doi ani după capturarea [[Erevan]]ului de către ruși, cu unicul scop de a explora muntele Ararat<ref>{{cite web |last=Giles |first=Thomas |title=Friedrich Parrot: The man who became the 'father of Russian mountaineering' |trans_title=Friedrich Parrot: Omul care a devenit „părintele alpinismului rusesc” |url=http://rbth.com/arts/literature/2016/04/27/friedrich-parrot-the-man-who-became-the-father-of-russian-mountaineering_588545 |journal=Russia Beyond |publisher=Rossiyskaya Gazeta |date=2016-04-27 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180624204206/https://www.rbth.com/arts/literature/2016/04/27/friedrich-parrot-the-man-who-became-the-father-of-russian-mountaineering_588545|archive-date=2018-06-24 |url-status=live}}</ref>. Proeminentul scriitor armean [[Haceatur Abovian]], pe atunci [[diacon]] și [[traducător]] la [[Catedrala Ecimiadzin]], a fost desemnat de Catholicos Yeprem, capul Bisericii Armene, ca interpret și ghid.

Parrot și Abovian au traversat [[râul Aras]] în districtul Surmali și s-au îndreptat către satul armean Akori de pe versantul nordic al Ararat, la {{dim|1220|de metri}} deasupra nivelulului mării. Au stabilit o tabără de bază la mănăstirea „Sfântul Iacob” de lângă Akori, cu {{dim|730|de metri}} mai sus, la o altitudine de {{dim|1943|de metri}}. După două încercări eșuate, au atins vârful la a treia încercare, la ora&nbsp;3:15, în după-amiaza zilei de 9 octombrie 1829<ref name="ut.ee"/><ref name="Ketchian">{{Cite journal |last=Ketchian |first=Philip K. |title=Climbing Ararat: Then and Now |trans_title=Escaladarea muntelui Ararat: atunci și acum |journal=The Armenian Weekly |volume=71 |issue=52 |date=2005-12-24 |url=http://www.hairenik.com/armenianweekly/fea12240501.htm |archive-url=https://web.archive.org/web/20090908015245/http://www.hairenik.com/armenianweekly/fea12240501.htm |archive-date=2009-09-08 }}</ref>. Grupul era format, în afară de Parrot și Abovian, din doi soldați ruși, Aleksei Zdorovenko și Matvei Chalpanov, și doi armeni din satul Akori, Hovhannes Aivazian și Murad Poghosian{{sfn|Parrot|2016|p=142}}. Parrot a măsurat altitudinea vârfului folosind un barometru cu mercur, ajungând la o valoare de {{dim|5250|de metri}}. Aceasta nu a fost doar prima ascensiune înregistrată a Ararat, ci și a doua cea mai înaltă înălțime urcată de om până la acea dată în afara muntelui Licancabur din Anzii chilieni. Abovian a săpat o groapă în gheață și a ridicat o cruce de lemn orientată spre nord{{sfn|Parrot|2016|p=141-142}}. Abovian a luat și o bucată de gheață de pe vârf și a dus-o cu el într-o sticlă, considerând-o apă sfântă. Pe {{OldStyleDate|8 noiembrie|1829|27 octombrie}}, Parrot și Abovian, avându-l drept ghid pe Hako, fratele vânătorului Sahak din Akori, au escaladat Micul Ararat{{sfn|Parrot|2016|p=183}}.

=== Alte ascensiuni ===
{{Wikisource|:en:Century Magazine/Volume 48/Issue 2/Across Asia on a Bicycle. A Pause at the Mountain of the Ark|o relatare timpurie a unei ascensiuni pe muntele Ararat}}
În anii de după prima ascensiune reușită pe muntele Ararat, 
alți alpiniști și oameni de știință au repetat performanța, printre care climatologul și meteorologul rus Kozma Spassky-Avtonomov în august 1834, Karl Behrens în 1835, mineralogul și geologul german [[Otto Wilhelm Hermann von Abich]] la 29 iulie 1845<ref>{{cite book |last1=Fairbairn |first1=Patrick |title=The Imperial Bible-Dictionary: Historical, Biographical, Geographical and Doctrinal |trans_title=Dicționar biblic imperial: istoric, biografic, geografic și doctrinar |volume=I |chapter=Ararat |chapter-url=https://archive.org/details/bub_gb_ZMECAAAAQAAJ/page/n134 |date=1866 |oclc=182775723 |publisher=Blackie and Son |location=Londra |page=[https://archive.org/details/bub_gb_ZMECAAAAQAAJ/page/n134 119]}}</ref>, politicianul britanic Henry Danby Seymour în 1848<ref>{{cite book |last1=Polo |first1=Marco |author-link1=Marco Polo |title=The Book of Ser Marco Polo, the Venetian: Concerning the Kingdoms and Marvels of the East |trans_title=Cartea lui Ser Marco Polo, venețianul: Despre regatele și minunile Orientului |volume=1 |url=https://archive.org/details/the_book_of_marco_polo1_1401_librivox |date=2010 |publisher=[[Cambridge University Press]] |page=[https://books.google.com/books?id=NRG540FwhrcC&pg=PA49 49] |isbn=978-1-108-02206-4}}</ref>, ofițerul și diplomatul britanic Robert Stuart în 1856<ref>{{cite book |author=Corbin, B. J. |title=The Explorers of Ararat: And the Search for Noah's Ark |trans_title=Exploratorii Ararat: Și căutarea Arcei lui Noe |year=1999 |chapter=Ararat, Mount (Turkey) |trans_chapter=Ararat, munte (Turcia) |publisher=Great Commission Illustrated Books |location=Long Beach, CA |isbn=9780965346986}}</ref>. iar mai târziu, în {{nobr|secolul al XIX-lea}}, doi politicieni și savanți britanici, James Bryce în 1876<ref name="Bryce 1878" /> și Henry Finnis Blosse Lynch în 1893<ref>{{cite journal |last1=Lynch |first1=Henry Finnis Blosse |title=The ascent of Ararat |trans_title=Escaladarea muntelui Ararat |url=https://www.hellenicaworld.com/Armenia/Literature/HenryFinnisBlosseLynch/en/ArmeniaTravelsStudies1.html#ch12 |journal=The Geographical Journal |date=1893 |volume=2 |page=458}}</ref><ref>{{cite book|last1=Lynch |first1=Henry Finnis Blosse |title=Armenia travels and studies in the shadow of Ararat volume 1 The Russian provinces |trans_title=Călătorii și studii în Armenia în umbra muntelui Ararat volumul 1 Provinciile rusești |date=1901 |publisher=Longmans, Green, and Co. |location=Londra |url=https://archive.org/details/in.ernet.dli.2015.510332/mode/2up |url-access=limited |page=[https://archive.org/stream/armeniatravelsst01lync#page/176/mode/2up 176] |isbn=9781838602390}}</ref>. 

Prima ascensiune pe timp de iarnă a fost reușită de alpinistul turc Bozkurt Ergör, președinte al Federației Turce de Alpinism, la 21 februarie 1970<ref>{{cite web |url=https://www.trt.net.tr/espanol/programas/2021/05/10/sabian-que-el-monte-agri-en-turquia-fue-testigo-de-una-leyenda-religiosa-1637125 |title=¿Sabían que el monte Ağrı en Turquía fue testigo de una leyenda religiosa? |trans_title=Știați că Muntele Ağrı din Turcia a fost martor la o legendă religioasă? |date=2021-05-10 |publisher=Instituția de Radio și Televiziune a Turciei (TRT) |website=trt.net.tr |language=es |access-date=2024-03-11}}</ref>.

== Turism ==
În Parcul Național Ağrı Dağı există puține trasee de [[drumeție]], principala atracție fiind ascensiunea către vârful muntelui Ararat. Totuși, oricine dorește să viziteze regiunea și să încerce escaladarea muntelui Ararat trebuie să fie însoțit de un ghid autorizat desemnat de Federația Turcă de Alpinism și să obțină în prealabil un „permis militar”, în urma depunerii unei cereri oficiale la o ambasadă a Turciei prin care să se solicite eliberarea unei vize speciale pentru accesul în zona muntelui Ararat<ref name=mfa />.

Escaladarea muntelui Ararat nu este considerată dificilă din punct de vedere tehnic, principala provocare pentru alpiniști fiind altitudinea sa ridicată, care necesită câteva zile pentru aclimatizare{{efn|name=aclimatizare|'''Aclimatizarea''' este procesul prin care un organism se adaptează la o schimbare a mediului înconjurător (cum ar fi o schimbare a altitudinii, temperaturii, umidității, luminozității sau pH-ului), permițând adaptarea la noile condiții de mediu.<br />În cazul [[alpinism]]ului, aclimatizarea are loc într-o perioadă relativ scurtă de timp (de la câteva ore până la câteva zile), permițând adaptarea la condițiile specifice altitudinilor ridicate, în special la reducerea concentrației de oxigen din aerul atmosferic.<br />Aclimatizarea la mare altitudine poate dura luni sau chiar ani după ascensiunea inițială și, în cele din urmă, le permite oamenilor să supraviețuiască într-un mediu care, fără aclimatizare, i-ar putea ucide. Oamenii care migrează permanent la o altitudine mare se aclimatizează în mod natural la noul lor mediu, dezvoltând o creștere a numărului de [[Eritrocit|globule roșii]] pentru a crește capacitatea de transport a [[oxigen]]ului în [[sânge]], compensându-se nivelurile mai scăzute ale aportului de [[oxigen]]<ref name=Acclimatisation>{{cite journal |author1=Muza, Stephen R. |author2=Fulco, Charles S. |author3=Cymerman, Allen |title=Altitude Acclimatization Guide |trans_title=Ghid de aclimatizare la altitudine |journal=U.S. Army Research Institute of Environmental Medicine |issue=USARIEM–TN–04–05 |year=2004 |url=https://apps.dtic.mil/sti/tr/pdf/ADA423388.pdf |access-date=2024-03-11}}</ref><ref name="Kenneth">{{cite web |author1=Baillie, Kenneth |author2=Simpson, Alistair |title=Altitude oxygen calculator |trans_title=Calculator de oxigen în funcție de altitudine |url=https://vam.anest.ufl.edu/altitude/altitude.php |publisher=University of Florida |access-date=2024-03-11}}</ref>}}.

<gallery mode="packed" widths="800" caption="Obiective turistice din zona muntelui Ararat">
Ark structure.jpg|Presupusul loc de acostare al [[Arca lui Noe|Arcei lui Noe]] lângă [[Doğubeyazıt]], Turcia, la {{dim|27|km}} sud de muntele Ararat
Meteor Deep from Igdir.jpg|„Groapa meteorică” din Parcul Național Ağrı Dağı
</gallery>

=== Trasee montane ===
Pentru a ajunge pe vârful muntelui Ararat, se poate alege una dintre cele {{nobr|3 variante}} de traseu:
* ascensiune pe versantul sudic: plecare din satul Topçatan, [[provincia Ağrı]] - satul Eli - tabăra verde și ruta spre vârf,<br />
* ascensiune pe versantul estic: prin pasul Serdarbulak dintre cele două vârfuri (în {{tr|Büyük Ağrı Dağı}} și ''Küçük Ağrı Dağı''), cu plecare din orașul Aralik, [[provincia Iğdır]],<br />
* ascensiune pe versantul vestic: plecare din satul Örtülü, [[provincia Ağrı]] - Lacul Küp - ruta spre vârf<ref name=dk />.


<gallery mode="packed" widths="800" caption="Masivul Ararat">
File:Ağrı Dağında Kış.jpg|Muntele Ararat în anotimpul rece
File:Mount Ararat, Two volcanic cones, Ararat Plain, Armenia.jpg|Câmpia Ararat și cele două [[con vulcanic|conuri vulcanice]] principale ale masivului omonim
File:Kohrvirab.jpg|Muntele Ararat și mănăstirea Khor Virap, Armenia
File:Monasterio Khor Virap, Armenia, 2016-10-01, DD 05.jpg|Muntele Ararat văzut dinspre [[Ararat, Armenia|Ararat]], Armenia
File:MountArarat.jpg|Muntele Ararat văzut dinspre [[Iğdır]], Turcia
File:Büyük ve Küçük Ağrı Dağı.jpg|Muntele Ararat văzut dinspre [[Nahicevan]], Azerbaidjan
File:NEO ararat big.jpg|Masivul Ararat văzut de pe [[Naveta spațială]], {{nobr|18 martie 2001}}
File:Aras River, Turkey-Armenia-Iran Border Region.JPG|Masivul Ararat văzut de pe [[Stația Spațială Internațională]], {{nobr|8 iulie 2011}}
</gallery>

== Note ==
{{notelist|2}}

== Referințe ==
{{Reflist|colwidth=30em
|refs =
<ref name="Adalian">{{cite book |last=Adalian |first=Rouben Paul |title=Historical Dictionary of Armenia |year=2010 |publisher=Scarecrow Press |location=Lanham, Maryland |isbn=978-0-8108-7450-3 |url=https://books.google.com/books?id=QS-vSjHObOYC |page =[https://books.google.com/books?id=QS-vSjHObOYC&pg=PA85 85] }}</ref>

<ref name="iranicaonline">{{cite web |last=de Planhol |first=X. |title=Ararat |url=http://www.iranicaonline.org/articles/ararat-mount-pers |website =Encyclopædia Iranica |year=1986 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151102042503/http://www.iranicaonline.org/articles/ararat-mount-pers |archive-date=2015-11-02 |url-status=live }}</ref>

<ref name="Worldwide Destinations">{{cite book |last1=Boniface |first1=Brian |last2=Cooper |first2=Chris |last3=Cooper |first3=Robyn |title=Worldwide Destinations: The Geography of Travel and Tourism |trans_title=Destinații la nivel mondial: Geografia călătoriilor și turismului |url=https://archive.org/details/worldwidedestina0000boni_e7l3 |year=2012 |publisher=Taylor & Francis |isbn=978-0-415-52277-9 |page=338 |edition=6 |quote=Vârful Ararat înzăpezit este un munte sfânt și un simbol național pentru armeni, dominând orizontul capitalei, Erevan, dar este practic inaccesibil deoarece se află dincolo de granița cu Turcia}}</ref>

<ref name="Fischer">{{cite book |first=Richard James |last=Fischer |title=Historical Genesis: From Adam to Abraham |trans_title=Geneza istorică: De la Adam la Avraam |chapter=Mount Ararat |trans_chapter=Muntele Ararat |year=2007 |publisher=University Press of America |isbn=9780761838074 |pages=109–111 |url=https://books.google.com/books?id=4qX0bQs0eEYC |chapter-url=https://books.google.com/books?id=4qX0bQs0eEYC&pg=PA109 |access-date=2016-11-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190128072142/https://books.google.com/books?id=4qX0bQs0eEYC&pg=PA109 |archive-date=2019-01-28 |url-status=live }}</ref>

<ref name="swau">{{cite web |last1=Spencer |first1=Lee |last2=Lienard |first2=Jean Luc |title=The Search for Noah's Ark |trans_title=În căutarea Arcei lui Noe |url=http://origins.swau.edu/papers/global/noah/default.html |publisher=Southwestern Adventist University |year=2005 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150314220807/http://origins.swau.edu/papers/global/noah/default.html |archive-date=2015-03-14 |url-status=live }}</ref>

<ref name="Arm stamp">{{cite news |last=Healey |first=Barth |title=STAMPS; For Armenia, Rainbows And Eagles in Flight |trans_title=TIMBRE; Pentru Armenia, curcubeie și vulturi în zbor |url=https://www.nytimes.com/1992/08/23/style/stamps-for-armenia-rainbows-and-eagles-in-flight.html |newspaper=[[The New York Times]] |date=1992-08-23 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160805215812/http://www.nytimes.com/1992/08/23/style/stamps-for-armenia-rainbows-and-eagles-in-flight.html |archive-date=2016-08-05 |url-status=live }}</ref>

<ref name="William of Rubruck">{{cite book |author=Willem van Rubroeck |author-link=Willem van Rubroeck |translator=W. W. Rockhill |title=The Journey of William of Rubruck to the Eastern Parts of the World, 1253–55 |trans_title=Călătoria lui Willem van Rubroeck în părțile de est ale lumii, 1253–55 |year=1998 |publisher=Asian Educational Services |location=New Delhi |isbn=978-81-206-1338-6 |url=https://archive.org/details/journeywilliamr00ruysgoog |page=[https://books.google.com/books?id=ELmBrO-ipYIC&pg=PA271 269–270] |quote=[...] munți în care se spune că se odihnește arca lui Noe; și sunt doi munți, unul mai mare decât celălalt; iar Araxes curge la poalele lor [...] Mulți au încercat să-l urce, dar niciunul nu a reușit. [...] Un bătrân mi-a dat un motiv destul de întemeiat pentru care nu ar trebui să încerci să-l urci. Ei numesc muntele Masis [...] 'Nimeni', a spus el, 'nu trebuie să urce pe Masis; este mama lumii'}}</ref><ref name="SiebertOther2010a">{{cite book |authors=Siebert, Lee; Simkin, Tom; Kimberly, Paul |year=2011 |title=Volcanoes of the world |trans_title=Vulcanii lumii |edition=3 |publisher=[[University of California Press]] |location=Berkeley, California |url=https://archive.org/details/volcanoesofworld0000sieb |ISBN=978-0-520-26877-7}}.</ref>

<ref name="KarakhanianOther2004a">{{cite journal |last1=Karakhanian|first1=A.S. |last2=Trifonov|first2=V.G. |last3=Philip|first3=H. |last4=Avagyan|first4=A. |last5=Hessami|first5=K. |last6=Jamali|first6=F. |last7=Bayraktutan|first7=M. S. |last8=Bagdassarian|first8=H. |last9=Arakelian|first9=S. |last10=Davtian|first10=V. |last11=Adilkhanyan |first11=A. |title=Active faulting and natural hazards in Armenia, Eastern Turkey and North-Western Iran |trans_title=Falii active și pericole naturale în Armenia, estul Turciei și nord-vestul Iranului |url=https://academic.oup.com/gji/article/185/3/1175/601773?login=false |journal=Tectonophysics |year=2004 |volume=380 |issue=3–4 |pages=189–219 |doi=10.1016/j.tecto.2003.09.020 |bibcode=2004Tectp.380..189K }}</ref>

<ref name="АрутюнянOthers2005a">{{cite journal |last=Haroutiunian |first=R. A. |title=Катастрофическое извержение вулкана Арарат 2 июля 1840 года |trans_title=Erupția catastrofală a vulcanului Ararat din 2 iulie 1840 |journal=Proceedings of the National Academy of Sciences of the Republic of Armenia: Earth Sciences |year=2005 |volume=58 |issue=1 |pages=27–35 |url=https://arar.sci.am/dlibra/publication/131588/edition/119405/content |language=ru |issn=0515-961X |access-date=2024-03-11 }}</ref>

<ref name="TaymazOther1991a">{{cite journal |last1=Taymaz |first1=Tuncay |last2=Eyidog̃an |first2=Haluk |last3=Jackson |first3=James |title=Source parameters of large earthquakes in the East Anatolian fault zone (Turkey) |trans_title=Parametrii sursă ai cutremurelor mari în zona faliei din Anatolia de Est (Turcia) |journal=Geophysical Journal International |url=https://academic.oup.com/gji/article/106/3/537/692483?login=false |year=1991 |volume=106 |issue=3 |pages=537–550 |doi=10.1111/j.1365-246x.1991.tb06328.x |bibcode=1991GeoJI.106..537T |doi-access=free }}</ref>

<ref name="Shirinian">{{cite book |first=Lorne |last=Shirinian |year=1992 |title=The Republic of Armenia and the rethinking of the North-American Diaspora in literature |trans_title=Republica Armenia și reorientarea diasporei nord-americane în literatură |url=https://ebook-full.com/get-ebook/file.php?id=QsFZAAAAMAAJ&t=the-republic-of-armenia-and-the-rethinking-of-the-north-american-diaspora-in-literature&a=lorne-shirinian&p=lewiston-ny-queenston-ont-e-mellen-press&h=120&d=1992&i=&c=american-literature&w=www.donmonteith.com |publisher=Edwin Mellen Press |location=Lewiston, New York |isbn=978-0773496132 |page=78 }}</ref>

<ref name="Balci">{{cite book |last=Balci |first=Bayram |editor1-last=Agadjanian |editor1-first=Alexander |editor2-last=Jödicke |editor2-first=Ansgar |editor3-last=van der Zweerde |editor3-first=Evert |title=Religion, Nation and Democracy in the South Caucasus |trans_title=Religie, Națiune și Democrație în Caucazul de Sud |chapter=Between ambition and realism: Turkey's engagement in the South Caucasus |trans_chapter=Între ambiție și realism: angajamentul Turciei în Caucazul de Sud |year=2014 |publisher=Routledge |location=Londra |isbn=978-1-317-69157-0 |page=[https://books.google.com/books?id=axTEBAAAQBAJ&pg=PA260 260] |quote=Armenia nu a exprimat oficial pretenții teritoriale cu privire la Turcia, dar referințele periodice la genocid și la Muntele Ararat, un simbol național pentru armeni care este situat în Turcia contemporană, indică în mod clar că granița cu vecinul lor estic este contestată}}</ref>

<ref name="Peroomian">{{cite book |last=Peroomian |first=Rubina |editor-last=Hovannisian |editor-first=Richard |title=The Armenian Genocide: Cultural and Ethical Legacies |trans_title=Genocidul armean: moșteniri culturale și etice |year=2007 |publisher=Transaction Publishers |url=https://archive.org/details/armeniangenocide0000unse/page/n5/mode/2up |isbn=9781412835923 |page=[https://archive.org/details/armeniangenocide0000unse/page/112/mode/2up 113] |chapter=Historical Memory: Threading the Contemporary Literature of Armenia |trans_chapter=Memorie istorică: împletirea literaturii contemporane a Armeniei |quote=...duoul maiestuos al Sis și Masis (cele două vârfuri ale Muntelui Ararat) care plutește deasupra peisajului din Erevan sunt amintiri constante ale nedreptății istorice}}</ref>

<ref name="Delitzsch">{{cite book |last=Delitzsch |first=Franz |title=New Commentary on Genesis |trans_title=Nou comentariu asupra Genezei |year=2001 |publisher=Wipf and Stock Publishers |url=https://archive.org/details/newcommentaryong01deli/mode/2up |page =[https://books.google.com/books?id=RrVKAwAAQBAJ&pg=PA274 274] |isbn=978-1-57910-813-7 |quote=Armenii îl numesc pe Micul Ararat ''sis'' și pe Marele Ararat ''masis'', de unde se pare că 'mare', adică ''meds'', este conținut în ''ma''}}</ref>

<ref name="Fürst">{{cite book |last1=Exell |first1=Joseph |last2=Jones |first2=William |last3=Barlow |first3=George |last4=Scott |first4=W. Frank |display-authors=etal |year=1892 |title=The Preacher's Complete Homiletical Commentary |trans_title=Comentariul omiletic complet al predicatorului |url=https://www.studylight.org/commentaries/phc/genesis-8.html |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160812060822/https://www.studylight.org/commentaries/phc/genesis-8.html |archive-date=2016-08-12 |quote=[...] Este în special cazul actualului Ağri Daği sau Marele Ararat (în persană ''Kuhi Nuch'', adică Muntele lui Noe, în greaca veche ''ὁ Ἄβος'', în armeană ''Massis'') și Küçük Daği sau Micul Ararat (Fürst)}}</ref>

<ref name="encyclopedia.am">{{cite web |title=Մասիսներ |trans-title=Masisner |url=http://www.encyclopedia.am/pages.php?bId=2&hId=525 |website=encyclopedia.am |language=hy |access-date=2016-06-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160816214258/http://www.encyclopedia.am/pages.php?bId=2&hId=525 |archive-date=2016-08-16 |url-status=live }}</ref>

<ref name="Hewsen">{{cite book |last=Hewsen |first=Robert H. |title=Armenia: A Historical Atlas |trans_title=Armenia: Atlas istoric |publisher=University of Chicago Press |year=2001 |isbn=978-0-226-33228-4 |page=15 |chapter=Armenia: The Physical Setting—Mt. Ararat |trans_chapter=Armenia: Cadrul fizic—Mt. Ararat |url=https://archive.org/details/hewsen-2001-atlas-index |chapter-url=https://press.uchicago.edu/Misc/Chicago/hewsen5.html}}</ref>

<ref name="Lottman">{{cite news |last=Lottman |first=Herbert R. |title=Despite Ages of Captivity, The Armenians Persevere |trans_title=În ciuda secolelor de ocupație, armenii perseverează |url=https://www.nytimes.com/1976/02/29/archives/despite-ages-of-captivity-the-armenians-persevere-armenia-a-hint-of.html |newspaper=[[The New York Times]] |date=1976-02-29 |page=287 |access-date=2024-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160723004452/http://www.nytimes.com/1976/02/29/archives/despite-ages-of-captivity-the-armenians-persevere-armenia-a-hint-of.html |archive-date=2016-07-23 |url-status=live }}</ref>

<ref name="JewEnc">{{cite book |last1=Jastrow |first1=Morris Jr. |last2=Kent |first2=Charles Foster |title=Jewish Encyclopedia Volume II |trans_title=Enciclopedia Evreiască Volumul II |chapter=Ararat |year=1902 |publisher=Funk & Wagnalls Co. |location=New York, NY |url=https://archive.org/details/cu31924091768196/mode/2up |chapter-url=https://archive.org/details/cu31924091768196/page/72/mode/2up |page=[https://archive.org/details/cu31924091768196/page/72/mode/2up 73] |quote=Muntele în sine este cunoscut sub numele de Ararat doar printre geografii occidentali. Armenii îl numesc ''Massis'', turcii ''Ağri Daği'' și perșii ''Koh i Nuh'' sau 'Muntele lui Noe'}}</ref>

<ref name="vos">{{cite book |first=Howard F. |last=Vos |editor-last=Bromiley |editor-first=Geoffrey W. |title=The international standard bible encyclopedia, Volume 2 |trans_title=Enciclopedia biblică standard internațională, volumul 2 |chapter=Deluge, del’ij, of Noah, The |trans_chapter=Potopul lui Noe |year=1982 |publisher=William B. Eerdmans Publishing |location=Michigan |isbn=978-0-8028-3782-0 |url=https://archive.org/details/the-international-standard-bible-encyclopedia-volume-2/mode/2up |chapter-url=https://archive.org/details/the-international-standard-bible-encyclopedia-volume-2/page/820/mode/2up |page=[https://archive.org/details/the-international-standard-bible-encyclopedia-volume-2/page/820/mode/2up 821]}}</ref>
}} 

== Bibliografie ==
{{refbegin|2}}
* {{en icon}} {{cite book |title=History of the Armenians |trans_title=Istoria armenilor |first=Movses |last=Khorenatsi |author-link=Moise de Corene |translator=Robert W. Thomson |year=1978 |publisher=[[Harvard University Press]] |location=Cambridge, Mass. |url=https://en.wikibooks.org/wiki/The_History_of_the_Armenians_(Movses_Khorenatsi) |isbn=978-0-674-39571-8 }}
* {{en icon}} {{cite book |last=Panossian |first=Razmik |title=The Armenians: From Kings and Priests to Merchants and Commissars |trans_title=Armenii: de la regi și preoți la negustori și comisari |year=2006 |publisher=Columbia University Press |location=New York, NY |isbn=9780231139267 |url=https://archive.org/details/armeniansfromkin00razm }}
* {{en icon}} {{cite book |last=Arnold |first=Bill T. |title=Genesis |trans_title=Facerea |year=2013 |location=Cambridge |publisher=[[Cambridge University Press]] |isbn=9780521000673 |url=https://books.google.com/books?id=ZfstnHO_AmgC&pg=PA104 }}
* {{en icon}} {{cite thesis |last=Adriaans |first=Rik |title=Sonorous Borders: National Cosmology & the Mediation of Collective Memory in Armenian Ethnopop Music |trans_title=Frontiere sonore: Cosmologie națională și medierea memoriei colective în muzica etnopop armeană |url=https://www.academia.edu/30703567/Sonorous_Borders_National_Cosmology_and_the_Mediation_of_Collective_Memory_in_Armenian_Ethnopop_Music |institution =[[Universitatea din Amsterdam]] |location=Diemen |pages=24–27 |degree=M.Sc. |year=2011 |isbn=9789079700417}}
{{refend}}

==== Ararat ====
{{refbegin|2}}
* {{en icon}} {{cite book |last=Parrot |first=Friedrich |translator=William Desborough Cooley |title=Journey to Ararat |trans_title=Călătorie pe Ararat |year=2016 |orig-year=1846 |url=https://babel.hathitrust.org/cgi/pt?id=nyp.33433081584629&seq=12 |publisher=Gomidas Institute |location=Londra |isbn=978-1909382244 }}
* {{cite journal |last=Dwight |first=Harrison Gray Otis |title=Armenian Traditions about Mt. Ararat |trans_title=Tradiții armene despre Muntele Ararat |url=https://archive.org/details/jstor-592222/mode/2up |journal=Journal of the American Oriental Society |year=1856 |volume=5 |pages=189–191 |jstor=592222 |doi=10.2307/592222 }}
* {{en icon}} {{cite book |last=Bryce |first=James |title=Transcaucasia and Ararat: Being Notes of a Vacation Tour in Autumn of 1876 |trans_title=Transcaucazia și Ararat: însemnări ale unui tur de vacanță din toamna anului 1876 |year=1877 |publisher=Macmillan & Co. |location=Londra |url=https://archive.org/stream/transcaucasiaara00bryciala |isbn=9780484366748}}
* {{de icon}} {{cite book |last=Murad |first=Friedrich |title=Ararat und Masis: Studien zur armenischen Altertumskunde und Litteratur |trans_title=Ararat și Masis: Studii despre antichitatea și literatura armeană |year=1901 |publisher=Carl Winters Universitätsbuchhandlung |location=Heidelberg |url=https://archive.org/details/araratundmasiss00frigoog/mode/2up |oclc=920338 |language=de }}
* {{ru icon}} {{cite book |last=Novoseltsev |first=Anatoly |title=Восточная Европа в древности и средневековье |trans-title=Europa de Est în antichitate și Evul Mediu |chapter=О местонахождении библейской "горы Арарат" |trans_chapter=Despre locația biblicilor "munți Ararat" |year=1978 |publisher=Nauka |location=Moscova |pages=61–66 |url=http://xn--b1abcg.xn--p1ai/download/VEDS_2020.pdf |chapter-url=http://annales.info/blacksea/ararat.rar.htm#_ftnref1 |language=ru |oclc=5649636}}
* {{Cite journal |last=Ketchian |first=Philip K. |title=Climbing Ararat: Then and Now |trans_title=Escaladarea muntelui Ararat: atunci și acum |journal=The Armenian Weekly |volume=71 |issue=52 |date=2005-12-24 |url=http://www.hairenik.com/armenianweekly/fea12240501.htm |archive-url=https://web.archive.org/web/20090908015245/http://www.hairenik.com/armenianweekly/fea12240501.htm |archive-date=2009-09-08}}
* {{hy icon}} {{cite book |last=Melkonyan |first=Ashot |title=Արարատ. Հայոց անմահության խորհուրդը |trans-title=Ararat. Simbol al nemuririi armene |year=2008 |publisher=Tigran Mets Publishing |location=Erevan |language=hy |oclc=429485564}}
* {{cite journal |last=Petrossyan |first=Sargis |title=Արարատյան լեռների հին անունների և անվանադիրների մասին |trans_title=Despre numele și eponimele antice ale munților Ararat |journal=Patma-Banasirakan Handes |volume=3 |year=2010 |issue=3 |pages=220–227 |url=https://www.academia.edu/4237344/%D4%B1%D6%80%D5%A1%D6%80%D5%A1%D5%BF%D5%B5%D5%A1%D5%B6_%D5%AC%D5%A5%D5%BC%D5%B6%D5%A5%D6%80%D5%AB_%D5%B0%D5%AB%D5%B6_%D5%A1%D5%B6%D5%B8%D6%82%D5%B6%D5%B6%D5%A5%D6%80%D5%AB_%D5%A5%D6%82_%D5%A1%D5%B6%D5%BE%D5%A1%D5%B6%D5%A1%D5%A4%D5%AB%D6%80%D5%B6%D5%A5%D6%80%D5%AB_%D5%B4%D5%A1%D5%BD%D5%AB%D5%B6 }}
* {{en icon}} {{cite book |last=Antonson |first=Rick |title=Full Moon over Noah's Ark: An Odyssey to Mount Ararat and Beyond |trans_title=Luna plină peste Arca lui Noe: O odisee pe Muntele Ararat și mai departe |url=http://skyhorsepublishing.com/titles/496-9781510705654-full-moon-over-noahs-ark |year=2016 |location=New York |publisher=Skyhorse Publishing |isbn=9781510705654 }}
* {{cite journal |last=Petrosyan |first=Armen |title=Biblical Mt. Ararat: Two Identifications |journal=Comparative Mythology |publisher=International Association for Comparative Mythology, |location=Cambridge, MA |year=2016 |volume=2 |issue=1 |pages=68–80 |url=https://archive.org/download/petrosyan-2016-ararats/Petrosyan_2016_Ararats.pdf |issn=2409-9899 |access-date=2024-03-11}}
{{refend}}

==== Armenia, Ararat ====
{{refbegin|2}}
* {{en icon}} {{cite book |last=Gregory |first=S. M. |title=The land of Ararat: twelve discourses on Armenia, her history and her church |trans_title=Țara Ararat: douăsprezece discursuri despre Armenia, istoria ei și biserica ei |year=1920 |publisher=Chiswick Press |location=Londra |url=https://archive.org/details/landofararattwel00greguoft |oclc=281864211}}
* {{en icon}} {{cite book |last=Elliott |first=Mabel Evelyn |title=Beginning Again at Ararat |trans_title=Un nou început la Ararat |year=1924 |publisher=Fleming H. Revell Company |location=New York, NY |url=https://archive.org/details/beginningagainat001962mbp |oclc=328588}}
* {{en icon}} {{cite book |last=Yeghenian |first=Aghavnie Y. |title=The Red Flag at Ararat |trans_title=Steagul roșu de pe Ararat |year=2013 |orig-year=1932 |publisher=Sterndale Classics (Gomidas Institute) |location=Londra |url=https://babel.hathitrust.org/cgi/pt?id=mdp.39015004732031&seq=17 |isbn=9781909382022}}
* {{en icon}} {{cite book |last1=Burney |first1=Charles |last2=Lang |first2=David Marshall |title=The Peoples of the Hills: Ancient Ararat and Caucasus |trans_title=Poporele munților: anticul Ararat și Caucaz |year=1971 |publisher=Weidenfeld and Nicolson |location=Londra |url=https://www.researchgate.net/publication/273031112_The_peoples_of_the_hills_Ancient_Ararat_and_Caucasus_By_C_Burney_and_D_M_Lang_History_of_Civilization_pp_xv_323_113_ill_6_maps_London_Weidenfeld_and_Nicolson_1971_475 |doi=10.1017/S0035869X00130564 |isbn=9780297004950 }}
* {{en icon}} {{cite book |last=Arlen |first=Michael J. |title=Passage to Ararat |trans_title=Trecere spre Ararat |year=2006 |orig-year=1975 |publisher=Farrar, Straus and Giroux |location=New York |url=https://archive.org/details/passagetoararat0000arle/page/n5/mode/2up |isbn=978-0374530129 }}
* {{en icon}} {{cite book |last=Suny |first=Ronald Grigor |title=Looking Toward Ararat: Armenia in Modern History |trans_title=Privind spre Ararat: Armenia în istoria modernă |year=1993 |publisher=Indiana University Press |location=Bloomington |isbn=978-0253207739 |url=https://archive.org/details/lookingtowardara00rona }}
* {{en icon}} {{cite book |editor-last=Walker |editor-first=Christopher J. |title=Visions of Ararat: Writings on Armenia |trans_title=Viziuni despre Ararat: Scrieri despre Armenia |year=1997 |publisher=[[I.B. Tauris]] |location=Londra |isbn=9781860641114 |url=https://archive.org/details/visionsofararatw0000walk}}
* {{en icon}} {{cite book |last1=Asher |first1=Armen |last2=Minasian Asher |first2=Teryl |title=The Peoples of Ararat |trans_title=Popoarele din Ararat |year=2009 |publisher=BookSurge Publishing |location=Charleston |isbn=978-1439225677 }}
* {{en icon}} {{cite book |last=Golden |first=Christopher |title=Ararat |year=2017 |publisher=St. Martin's Press |location=New York |isbn=978-1250117052 |url=https://books.google.ro/books/about/Ararat.html?id=i9glDgAAQBAJ&redir_esc=y}}
{{refend}}

== Vezi și ==
* [[Lista țărilor în funcție de altitudinea medie]]

{{Puncte de maxim țări Europa}}
{{Control de autoritate}}

{{DEFAULTSORT:Ararat, Muntele}}
[[Categorie:Geografia Europei]]
[[Categorie:Geografia Turciei]]
[[Categorie:Munți din Europa]]
[[Categorie:Munți din Turcia]]
[[Categorie:Puncte extreme ale Pământului]]
[[Categorie:Caucaz]]
[[Categorie:Vulcani inactivi]]