Antoine de Navara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Antoine Bourbon, Duce de Vendôme)
Antoine
Date personale
Născut22 aprilie 1518
La Fère, Picardie, Franța
Decedat (44 de ani)
Les Andelys, Eure
Înmormântatcollégiale Saint-Georges de Vendôme[*][[collégiale Saint-Georges de Vendôme (collegiate church in Vendôme Castle, France)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiCharles de Bourbon, Duce de Vendôme
Françoise de Alençon
Frați și suroriJean de Bourbon[*][[Jean de Bourbon ((1528-1557))|​]]
Ludovic I de Bourbon
Charles Ier de Bourbon[*][[Charles Ier de Bourbon (Catholic cardinal)|​]]
François de Bourbon[*][[François de Bourbon (French military leader (1519-1546))|​]]
Marguerite de Bourbon-Vendôme[*][[Marguerite de Bourbon-Vendôme ((1516-1559))|​]]
Mary of Bourbon[*][[Mary of Bourbon (French noble)|​]]
Éléonore de Bourbon[*][[Éléonore de Bourbon ((1532-1611))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIoana a III-a de Navara
CopiiHenric al IV-lea al Franței
Ecaterina, Ducesă de Lorena
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiNavarra[1] Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteMiddle French[*][[Middle French (historical variety of French used c. 1350–1600)|​]][2]
limba franceză[3] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriDuke of Vendôme[*][[Duke of Vendôme (French noble title)|​]] ()
Rey de Navarra[*][[Rey de Navarra (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Navarre, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Familie nobiliarăCasa de Bourbon
Rege al Navarei
Domnie25 mai 1555–17 noiembrie 1562
PredecesorHenric II
SuccesorIoana III

Antoine de Bourbon, Duce de Vendôme (22 aprilie 151817 noiembrie 1562) a fost Șeful Casei de Bourbon din 1537 până în 1562, și jure uxoris rege al Navarei din 1555 până în 1562.

Familie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la La Fère, Picardie, Franța, ca al doilea fiu al lui Charles de Bourbon, Duce de Vendôme (1489–1537) și a soției acestuia, Françoise de Alençon (d. 1550).[4] A fost fratele mai mare a lui Ludovic I de Bourbon Prinț de Condé. La 25 martie 1537, la moartea tatălui său i-a succedat acestuia ca Duce de Vendôme.

Căsătorie[modificare | modificare sursă]

La 20 octombrie 1548, la Moulins, s-a căsătorit cu Ioana a III-a regină a Navarei, fiica regelui Henric al II-lea de Navara și a Margaretei de Angoulême (sora regelui Francisc I al Franței).[5] După moartea socrului său, la 25 mai 1555, el a devenit rege al Navarei. Ca șef al Casei de Bourbon, el a fost primul prinț de sânge.

Prin căsătorie a devenit conte de Foix, de Bigorre, de Armagnac, de Périgord și viconte de Béarn. S-a spus că Ioana a fost foarte îndrăgostită de el,[6] însă acțiunile lui ulterioare au dovedit o loialitate mică față de ea. Regatul Navarei era ocupat de spanioli din 1512 iar Antoine a încercat rdstabilirea acestui lucru. A fost gata de orice sacrificiu pentru interesele sale politice.

Fără veritabile convingeri religioase, el a oscilat de mai multe ori între catolicism și protestantism.

Fratele său Louis de Bourbon a devenit șeful protestanților în timp ce Ecaterina de Medici, regentă în numele fiului ei Carol al IX-lea l-a numit locotenent general al regetului (1561).

A fost rănit mortal în asediu de la Rouen la 13 noiembrie 1562.[5] A murit patru zile mai târziu, la vârsta de 44 de ani.

Copii[modificare | modificare sursă]

Împreună cu soția sa Ioana a III-a a avut următorii copii:

Cu metresa sa, Louise de La Béraudière de l'Isle Rouhet, a avut:

  • Charles de Bourbon, arhiepiscop de Rouen (1554–1610)[7][8][9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Dupuy, Trevor, Curt Johnson and David L. Bongard, The Harper Encyclopedia of Military Biography, (Castle Books: Edison, 1992), 98.
  5. ^ a b Dupuy, Trevor, 98.
  6. ^ Robin, Larsen and Levin. p. 2.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Bergin, Joseph, The making of the French episcopate, 1589-1661, (St. Edmundsbury Press Ltd., 1996), 581.
  8. ^ Dussieux, Louis, Généalogie de la maison de Bourbon: de 1256 à 1871, (Lecoffre et Fils, 1872), 81.
  9. ^ Achaintre, Nicolas Louis, Histoire généalogique et chronologique de la maison royale de Bourbon, Vol. 2, (Publisher Mansut Fils, 4 Rue de l'École de Médecine, Paris, 1825), 26.