Sari la conținut

Anna de Austria (1432–1462)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anna de Austria (1432–1462)
Ducesă de Saxonia

Anna de Austria (de Anton Boys, c. 1579/1587)
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Viena, Ducatul Austriei⁠(d) Modificați la Wikidata
Decedată (30 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Eckartsburg⁠(d), Saxonia-Anhalt, Germania Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăReinhardsbrunn[*] Modificați la Wikidata
PărințiAlbert al II-lea
Elisabeta de Luxemburg Modificați la Wikidata
Frați și suroriElisabeta de Austria
Ladislau Postumul
George de Habsburg[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuWilhelm al III-lea de Saxonia[*] ()[2] Modificați la Wikidata
CopiiMargareta de Saxonia[*]
Caterina de Turingia[*][3] Modificați la Wikidata
OcupațiePretendent la tron
aristocrat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriNobile[*][[Nobile (Italian title of nobility)|​]]
ducesă[*]
principesă
Familie nobiliarăCasa de Habsburg

Anna de Austria (n. , Viena, Ducatul Austriei⁠(d) – d. , Eckartsburg⁠(d), Saxonia-Anhalt, Germania), aparținând Casei de Habsburg, a fost ducesă titulară de Luxemburg din 1457 până în 1459 și ducesă de Saxonia prin căsătoria cu ducele Wilhelm al III-lea de Saxonia din 1446 până la sfârșitul vieții.[4]

Anna a fost primul copil născut din căsătoria regelui romano-german Albert al II-lea (1397–1439) cu Elisabeta (c. 1409–1442), fiica împăratului Sigismund de Luxemburg.

La vârsta de 14 ani, pe 20 iunie 1446 la Jena, Anna s-a căsătorit cu ducele Wilhelm al III-lea de Saxonia (1425–1482).[4] Deși Anna a renunțat la pretențiile privind Austria, ea nu a renunțat la Boemia, Ungaria și celelalte teritorii stăpânite de tatăl ei, regele Albert al II-lea. Soacra acestuia (bunica Annei pe linie maternă) a cedat ducelui Wilhelm al III-lea drepturile ei asupra Ducatului de Luxemburg, ocupat de el în 1441, dar de unde fusese alungat de Filip cel Bun, ducele Burgundiei. În același timp Wilhelm a trebuit să renunțe la pretențiile asupra Boemiei în favoarea lui George de Poděbrady.

În 1457, după moartea lui Ladislau Postumul, fratele Annei, Wilhelm s-a autointitulat „Duce de Luxemburg”. El a alungat-o pe Anna care nu îi dăruise niciun fiu și nu îi mai era necesară în situația politică existentă, tronul Boemiei fiind ocupat de George de Poděbrady.[4]

Wilhelm a trăit alături de metresa sa, Caterina de Brandenstein,[5] iar Anna a trebuit să rămână în cetatea Eckartsburg până la sfârșitul vieții. Încercarea de a se întoarce la soțul ei, a fost respinsă (se spune că acesta i-ar fi aruncat în față un pantof în loc de salut).[6]

Anna a murit la la 13 noiembrie 1462, în vârstă de 30 de ani. În iulie 1463 Wilhelm s-a căsătorit cu Caterina de Brandenstein. Anna a fost înmormântată în Mănăstirea Reinhardsbrunn.

Din căsătoria Annei cu Wilhelm al III-lea au rezultat două fiice:

  1. ^ Darryl Roger Lundy. „Anne von Habsburg” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824. Accesat în . 
  2. ^ „Anna de Austria”. The Peerage[*]. Accesat în . 
  3. ^ Darryl Roger Lundy. „Anna de Austria” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824. 
  4. ^ a b c Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon, Editura Ueberreuter, Viena, 1988, ISBN: 8-8000-3247-3, p. 52.
  5. ^ Meynert, Hermann (), Geschichte Oesterreich's, seiner Völker und Länder: und der Entwickelung seines Staatenvereines, von den ältesten bis auf die neuesten Zeiten (în germană), C.A. Hartleben, accesat în  
  6. ^ Joseph Chmel, Karl Friedrich Wilhelm Lanz: Monumenta habsburgica: Sammlung von actenstücken und briefen zur ..., vol. 1, p. 80
  7. ^ Peter Mast: Die Hohenzollern. Von Friedrich III. bis Wilhelm II., Editura Tosa, Viena, 1994, ISBN: 9783850014861, p. 261.
  • Peter Mast: Die Hohenzollern. Von Friedrich III. bis Wilhelm II., Editura Tosa, Viena, 1994, ISBN: 9783850014861.
  • Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon, Editura Ueberreuter, Viena, 1988, ISBN: 8-8000-3247-3.
  • Hermann Meynert: Geschichte Oesterreich's, seiner Völker und Länder, vol. 1, 2, p. 329 (versiune online).
  • Eduard Maria von Lichnowsky: Geschichte des Hauses Habsburg, pp. 3, 4 (versiune online).