Sari la conținut

Alexandru I al Macedoniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexandru I al Macedoniei
Date personale
Decedat454 î.Hr. Modificați la Wikidata
Macedonia Modificați la Wikidata
PărințiAmyntas I[1]
Eurydike[*][[Eurydike (mother of Alexander I of Macedonia)|]][2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriGygaea of Macedon[*][[Gygaea of Macedon (5th century BC Macedonian princess)|]] Modificați la Wikidata
CopiiAlcetas al II-lea al Macedoniei
Perdiccas II of Macedon[*][[Perdiccas II of Macedon (king of Macedonia)|]]
Stratonice[*][[Stratonice (sister of Perdicas II)|]]
Philip of Macedon[*][[Philip of Macedon (son of Alexandros I of Macedon)|]]
Menelaus of Macedon[*][[Menelaus of Macedon (son of Alexander I of Macedon)|]]
Amyntas[*][[Amyntas (son of Alexander I of Macedonia)|]][3] Modificați la Wikidata
Religiereligia în Grecia Antică[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiesportiv Modificați la Wikidata
Limbi vorbitegreacă veche Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarădinastia argeadă[*]
king of Macedonia[*][[king of Macedonia (ancient ruler of Macedonia from legendary times until 168 BCE)|]] Modificați la Wikidata
PredecesorAmyntas I
SuccesorPerdiccas II of Macedon[*][[Perdiccas II of Macedon (king of Macedonia)|]]

Alexandru I (în limba greacă: Ἀλέξανδρος ὁ Μακεδών) a fost un rege al Macedoniei din 498 î.Hr. până în 454 î.Hr. A fost fiul lui Amyntas I, rege al Macedoniei și al soției acestuia, Euridice.

Potrivit lui Herodot el a fost ostil Persiei, și a ordonat uciderea trimișilor lui Darius I atunci când au ajuns la curtea tatălui său în timpul Revoltei Ionice. Cu toate acestea, el a fost obligat să se supună Imperiului Persan în timpul invaziei din Grecia a lui Xerxes I fiul lui Darius I, acționând ca un reprezentant al satrapului persan Mardonius în timpul negocierilor de pace de după înfrângerea persanilor în Bătălia de la Salamina din 480 î.Hr.. În ciuda cooperării sale cu Persia, el a dat frecvent ajutor și sfaturi pentru restul orașelor grecești, și i-a avertizat în legătură cu planurile lui Mardonius înainte de bătălia de la Plateea din 479 î.Hr.. După înfrângerea la Plateea a armatei persane, aceasta, sub comanda lui Artabazus, a încercat să se retragă în Asia Mică. Majoritatea celor 43.000 de supraviețuitori au fost atacați și uciși de către forțele lui Alexandru în zona de vărsare în mare a râului Strymon. Alexandru a recăpătat, în cele din urmă, independența Macedoniei după sfârșitul Războaielor persane.

Alexandru a susținut că descinde din dinastia argeadă⁠(d) și din Heracle, deși Macedonia a fost considerat un stat „barbar” de către o minoritate de membri ai triburilor grecești, ale căror teritorii au fost amenințate de expansiunea sa. După ce o instanță grecească a determinat că afirmația sa este adevărată, i s-a permis să participe la Jocurile Olimpice[4][5] probabil în 504 î.Hr[6], o onoare rezervată doar pentru greci.El a modelat curtea sa după Atena și a fost un patron al poeților Pindar și Bacchylides, ambii dedicându-i poezii lui Alexandru[7]. Cea mai timpurie referință la un proxenos (cetățean atenian care avea dreptul de a găzdui trimișii unui alt stat), care a trăit în timpul Războaielor persane (c. 490 î.Hr.) este cea care îl numește pe Alexandru I al Macedoniei[8].

  1. Julius Kaerst (), „Alexandros 8”, Pauly-Wissowa Band I,1 (în germană), Wikidata Q19984877
  2. Leo van de Pas (). „Alexandru I al Macedoniei” (în engleză). Genealogics[*]. Wikidata Q19847326.
  3. Julius Kaerst (), „Amyntas 11”, Pauly-Wissowa Band I,2 (în germană), Wikidata Q19986903
  4. Herodotus 5.22
  5. Justin-7.2.14
  6. A History of Macedonia. Volume 2 Review: John Cole
  7. Thucydides and Pindar: Historical Narrative and the World of Epinikian Poetry Page 180 By Simon Hornblower ISBN 0-19-924919-9
  8. Hospitality By Conrad Lashley, Paul Lynch, Alison J. Morrison Page 25 ISBN 0-08-045093-8

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Alexandru I al Macedoniei.


Predecesor:
Amyntas I
Rege al Macedoniei
aprox. 498 î.Hr.aprox 454 î.Hr.
Succesor:
Alcetas II