Akira Terao

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Akira Terao
Date personale
Născut (73 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Yokohama, Japonia Modificați la Wikidata
PărințiJūkichi Uno[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuBunjaku Han[*] () Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Japan.svg Japonia Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
muzician
cântăreț
compozitor Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiHosei University Second Middle School and College[*]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalJ-pop  Modificați la Wikidata
Instrument(e)chitară
voce[*]  Modificați la Wikidata
Case de discuriEMI Music Japan Inc.[*]  Modificați la Wikidata
PremiiMedal with Purple Ribbon[*]
The Order of the Rising Sun, Gold Rays with Rosette[*]
Japan Academy Prize for Outstanding Performance by an Actor in a Leading Role[*]
23rd Japan Record Awards[*]
Blue Ribbon Awards for Best Actor[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Akira Terao (寺尾 聰 Terao Akira?, n. ,[1] Yokohama, Japonia) este un muzician, cântăreț și actor de film japonez. A fost distins atât cu premiul Japan Record Award (pentru activitatea muzicală), cât și cu premiul Academiei Japoneze de Film pentru cel mai bun actor (pentru activitatea actoricească).

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în anul 1947 în orașul Yokohama (prefectura Kanagawa) din Japonia, ca fiu al actorului și regizorului de film Jūkichi Uno (1914-1988).[2][3] A urmat studii la școlile Wako Gakuen, Liceul Daini al Universității Hosei și a absolvit școala de artă Bunka Gakuin.[2]

În 1964 a format o trupă de group sounds (gen al muzicii rock japoneze)[3] numită The Savage (ザ・サベージ) și a cântat la chitară bas.[2][4][5] Trupa a înregistrat în 1966 un album intitulat „Forever, Forever”.[3] Albumul său de debut solo a fost lansat în 1970.[2]

În calitate de cântăreț, Akira Terao este cel mai cunoscut în Japonia pentru hitul Ruby no Yubiwa (ルビーの指環?) și pentru albumul Reflections (リフレクションズ?), care a fost lansat în 1981 și a fost vândut în peste 1,6 milioane de exemplare.[6][7][8] Istoricul de film Stuart Galbraith IV, specializat în cultura niponă, considera că, în ciuda popularității, Akira Terao nu a fost decât un „one-hit wonder”.[3]

A debutat ca actor de film în 1968, jucând alături de tatăl său în filmul Kurobe no Taiyō al lui Kei Kumai, în care rolul principal era interpretat de Toshirō Mifune.[3][9] Și-a continuat cariera de cântăreț, dar, în paralel, a jucat ocazional în filme, devenind cunoscut pentru rolul interpretat în filmul Harakara (1975) al lui Yōji Yamada.[3] A apărut ulterior în mai multe filme regizate de Yamada, dar și în seriale de televiziune.[3] Potrivit istoricului de film Galbraith, Akira Terao era un actor talentat,[10] dar avea, în plus, și un aspect fotogenic: o față lunguiață, un zâmbet larg,[10] „trăsături abătute și expresive și ochi mari și triști”,[3] semănând într-o oarecare măsură cu personajul Heihachi interpretat de Minoru Chiaki în Cei șapte samurai (1954).[10]

Deși nu era actor de meserie, ci artist pop, Terao a fost selectat de regizorul Akira Kurosawa să interpreteze un rol important în filmul Ran (1985).[11] Kurosawa i-a oferit ulterior roluri în filmele Vise (1991), unde a apărut în șase din cele opt episoade,[3] și în Madadayo (1993), unde a fost atât actor, cât și narator al poveștii.[12] Mai târziu, Terao a jucat rolul roninului vesel Ihei Misawa, care așteaptă la un han oprirea ploii pentru a traversa râul și a-și continua călătoria, în filmul Ame agaru (1999), realizat de Takashi Koizumi după scenariul lui Kurosawa.[13] Interpretarea sa din acest film a fost considerată de Galbraith ca „delicată și calmă”, reușind să capteze interesul publicului.[10] Pentru interpretarea acestui rol Akira Terao a obținut mai multe premii pentru cel mai bun actor: premiul Nikkan Sports Film (2000), premiul Asociației Criticilor de Film Asiatici (NETPAC, 2001)[14] și premiul Academiei Japoneze de Film (2001).[15] Terao a colaborat ulterior cu Koizumi în filmul Hakase no aishita sûshiki (2006), în care a interpretat rolul profesorului de matematică care se îndrăgostește de mama singură a unuia dintre elevii săi.

A apărut, de asemenea, în mai multe seriale de televiziune, jucând alături de Kazunari Ninomiya în Yasashii Jikan și de Takuya Kimura în Change (2008). A fost distins în 2005 cu premiul Panglica Albastră pentru cel mai bun actor și cu premiul Academiei Japoneze de Film pentru cel mai bun actor pentru interpretarea sa din Han'ochi (2004).[14][16] În cursul carierei sale a colaborat cu agențiile de impresariat Horipro și Ishihara International Productions, Inc. și și-a înființat apoi propria sa agenție, Terao Music Offices (寺尾音楽事務所).

În afara premiilor Academiei Japoneze de Film obținute în 2001 și 2005, Akira Terao a mai fost nominalizat de trei ori la acest premiu: pentru cel mai bun actor în rol secundar în 1998 pentru Shitsurakuen (1997) și pentru cel mai bun actor în 2003 pentru Amida-do dayori (2002) și în 2007 pentru Hakase no aishita sûshiki (2006).[14]

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Akira Terao a fost căsătorit cu actrița de origine taiwaneză Bunjaku Han din 1973 până în 1974, căsnicia lor încheindu-se prin divorț. Actuala sa soție este Mayumi Hoshino.[9] Terao este cunoscut pentru purtarea ochelarilor de soare și pentru opiniile sale nihiliste. Deoarece are două alunițe pe un obraz, are porecla de „hoppe” (ボッペ), adică „obraz”.

Filmografie selectivă[modificare | modificare sursă]

Filme de cinema[modificare | modificare sursă]

Filme de televiziune[modificare | modificare sursă]

Decorații[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Akira Terao, Discogs, accesat în  
  2. ^ a b c d e „寺尾聰は『ルビーの指輪』でヒット歌手に! 父は俳優の宇野重吉”. Grapee. . Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f g h i Galbraith IV (2002), p. 611.
  4. ^ „寺尾聰”. tower.jp. Tower. . Accesat în . 
  5. ^ „12/15は『この手のひらに愛を/ザ・サベージ・アルバムNo.1』の発売日だった【大人のMusic Calendar】”. Nippon Broadcasting System. . Accesat în . 
  6. ^ Kurimoto, Hitoshi (). „A Guide to City Pop, the Soundtrack for Japan's Bubble-Era Generation”. Nippon. Accesat în . 
  7. ^ „寺尾 聰『ルビーの指輪』”. mensnonno.jp. Men's Non-no. . Accesat în . 
  8. ^ „寺尾聰が語った「ルビーの指環」の誕生秘話に、中居正広「そんなカッコいい話あります?”. E-Talentbank. . Accesat în . 
  9. ^ a b „【裕次郎番記者だけが知る 寺尾聰ワンパク半生】ドル箱女優と隠密結婚も…寺尾聰はインタビューで「そうね、話すことないね」”. Zakzak. . Accesat în . 
  10. ^ a b c d Galbraith IV (2002), p. 644.
  11. ^ Galbraith IV (2002), p. 574.
  12. ^ Galbraith IV (2002), p. 623.
  13. ^ Galbraith IV (2002), p. 641.
  14. ^ a b c „Akira Terao - Awards”, IMDb, accesat în  
  15. ^ a b Galbraith IV (2008), p. 413.
  16. ^ ブルーリボン賞ヒストリー (în japoneză). Cinema Hochi. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Galbraith IV (2002), p. 713.
  18. ^ Galbraith IV (2002), pp. 738-739.
  19. ^ Galbraith IV (2002), pp. 743-744.
  20. ^ Galbraith IV (2002), pp. 748-749.
  21. ^ Galbraith IV (2008), p. 382.
  22. ^ Galbraith IV (2008), p. 397.
  23. ^ Galbraith (2002), p. 750.
  24. ^ Galbraith IV (2008), p. 425.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]