Achim Müller

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Achim Müller
Date personale
Născut14 februarie 1938
Detmold, Germania
Decedat (86 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[4] Modificați la Wikidata
Activitate
DomeniuChimie
InstituțieUniversitatea din Bielefeld
Alma MaterUniversitatea Georg-August din Göttingen  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Leopoldină
Academia Europaea[*][2]
Academia Europeană de Științe și Arte[*]
Academia Poloneză de Științe[3]
Academia Națională Indiană de Științe[*]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Gay-Lussac-Humboldt[*] ()
docteur honoris causa de l'université Pierre-et-Marie-Curie[*][[docteur honoris causa de l'université Pierre-et-Marie-Curie (Honorary doctoral degree of the Pierre and Marie Curie University (Paris))|​]] ()
Alfred-Stock-Gedächtnispreis[*][[Alfred-Stock-Gedächtnispreis (award)|​]] ()
Centenary Prize[*][[Centenary Prize (award granted by the Royal Society of Chemistry)|​]] ()  Modificați la Wikidata
Prezență online

Achim Müller (n. 14 februarie 1938, Detmold) este un om de știință german care își desfășoară activitatea de cercetare împreuna cu grupul său la Facultatea de Chimie a Universității din Bielefeld.

Cariera academică[modificare | modificare sursă]

Achim Müller a studiat chimia și fizica la Universitatea din Göttingen, unde în 1965 a obținut titlul de doctor în chimie iar în 1967 titlul de doctor habilitat. În 1971 a devenit profesor la Universitatea din Dortmund, iar din 1977 este profesor de Chimie Anorganică la Universitatea din Bielefeld. Activitatea sa de cercetare abordeaza chimia metalelor tranziționale în sinteză, spectroscopia și teoria în special în legătură cu nanochimia[5][6] (a se vedea, de asemenea, Ref. [8-13]), chimia bioanorganică inclusiv fixarea biologică a azotului[7], magneți moleculari[8][9], fizică moleculară, precum și domeniul istoriei și filozofiei științei[10]. Achim Müller a publicat aproximativ 900 de lucrări originale în peste 100 de reviste din diverse domenii, mai mult de 40 articole monografice de sinteza (review) și este coeditor a 14 cărți (a se vedea link-urile externe de mai jos). Achim Müller este membru al mai multor academii naționale și internaționale (de exemplu, Leopoldina Nationale Akademie der Wissenschaften,[11] Polish Academy of Sciences, The Indian National Science Academy), deține numeroase titluri (doctor, profesor și membru onorific) și premii (de exemplu, Alfred Stock Memorial Prize 2000, Prix Gay-Lussac/Humboldt 2001, Sir Geoffrey Wilkinson Prize 2001, Centenary Lecture of the Royal Society of Chemistry Londra 2008/9[12]). În 2012 el a fost distins de către European Research Council (ERC) cu prestigiosul "Advanced Grant"[13] (pentru onoruri a se vedea link-urile externe).

Arii de Cercetare[modificare | modificare sursă]

Capsula sferică poroasă pe bază de polioxomolibdat cei 20 de pori cu funcție de eter-coroană pot fi închiși treptat cu cationi de guanidină, aceștia având rol de oaspete.

Descoperirile sale cele mai importante până în prezent se referă la metoda tip bottom-up de formare a nanoclusterilor poroși și utilizarea acestora ca materiale versatile (a se vedea Ref. [1]). Acestea includ:

  • procese, inclusiv catalitice, în condiții de spațiu închis, în special capsule cu pori care se închid treptat și funcționalități interne controlabile
  • controlarea hidrofobicității interiorului nanoclusterilor pentru a influența, de exemplu, apa încapsulată permițand studiul efectului hidrofobic
  • adaptabilitatea chimică în nanomateriale
  • chimia multi-supramoleculară pe suprafețe sferice
  • modelarea transportului cationilor prin membrane și separarea lor în spații restranse
  • studiul noilor stări în soluțiile ionilor anorganici prin formarea de vezicule
  • chimia coordinativă pe suprafețe, în porii și în cavitățile nanocapsulelor
  • chimia încapsulării în general, inclusiv reacții în spații reduse
  • legarea versatilă a nanoclusterilor în diferite faze, de.ee. filme, monostraturi și în faza gazoasă
  • exemple de Darwinism supramolecular/chimic
  • magneți moleculari fără precedent.

Descoperirea sferelor moleculare uriașe (Keplerates) de tipul Mo132 (cu diametrul de cca. 3 nm) și a derivaților acestora[14], a clusterului de tip roată Mo154 (Ref. 1 și [15]) și a clusterului Mo368 cu structură asemănătoare unui arici (dimensiune cca 6 nm) a dus la o schimbare de model nu numai în ceea ce privește dimensiunile acestora dar mai ales datorită proprietăților lor unice ca nanomateriale. Aceste molecule unice au dimensiuni mari, care se pot demonstra prin compararea unei molecule diatomice de oxigen (lungime 0.12 nm), ca unitate metrica, cu Mo368 care este de 50 ori mai mare. Lucrările lui Müller demonstrează, de exemplu, modul în care procesele celulare, cum ar fi transportul ionilor, pot fi modelate în capsule de tip sferic cu pori[16][17] Toți acesti clusteri aparțin clasei de compuși cunoscută sub numele de polioxometalați, iar o parte din ei apartin familiei „albastru de molibden”[18][19] . Acești compuși sunt studiați de mai multe grupuri în toată lumea în special în legătură cu Știința Materialelor (a se vedea Ref [1].).

Publicații[modificare | modificare sursă]

Lista de publicații și, de asemenea, răspunsul la publicații sub formă de „highlights” se găsesc pe pagina personala a lui Achim Müller: [1] A se vedea de asemenea, Thomson Reuters, Highly Cited Research: [2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.uni-bielefeld.de/fakultaeten/chemie/aktuell/nachrufe/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.ae-info.org/ae/User/Müller_Achim  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ http://czlonkowie.pan.pl/czlonkowie/sites/WynikiWyszukiwania.html?s=M%C3%9CLLER,%20Achim, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ From linking of metal-oxide building blocks in a dynamic library to giant clusters with unique properties and towards adaptive chemistry; A. Müller, P. Gouzerh, Chem. Soc. Rev., 2012, 41, 7431.
  6. ^ Molecular growth from a Mo176 to a Mo248 cluster, A. Müller, S. Q. N. Shah, H. Bögge, M. Schmidtmann, Nature, 1999, 397, 48.
  7. ^ a) Iron-only nitrogenase: exceptional catalytic, structural and spectroscopic features, in: Catalysts for Nitrogen Fixation: Nitrogenases, Relevant Chemical Models, and Commercial Processes, K. Schneider, A. Müller (Eds.: B. E. Smith, R. L. Richards, W. E. Newton), Kluwer, Dordrecht (2004), p. 281; b) Towards Biological Supramolecular Chemistry: A Variety of Pocket-Templated, Individual Metal Oxide Cluster Nucleations in the Cavity of a Mo/W-Storage Protein, J. Schemberg, K. Schneider, U. Demmer, E. Warkentin, A. Müller, U. Ermler, Angew. Chem. Int. Ed., 2007, 46, 2408; corrigendum: 2007, 46, 2970.
  8. ^ Structure-related frustrated magnetism of nanosized polyoxometalates: aesthetics and properties in harmony, P. Kögerler, B. Tsukerblat, A. Müller, Dalton Trans., 2010, (Perspective Article) 39, 21.
  9. ^ Quantum oscillations in a molecular magnet, S. Bertaina, S. Gambarelli, T. Mitra, B. Tsukerblat, A. Müller, B. Barbara, Nature, 2008, 453, 203; corrigendum: Nature, 2010, 466, 1006.
  10. ^ For example: a) Die inhärente Potentialität materieller (chemischer) Systeme, A. Müller, Philosophia naturalis, 1998, Bd. 35, Heft 2, 333; b) Naturgesetzlichkeiten – Chemie lediglich ein Bereich zwischen Physik und biologischen Gesetzen ?, A. Müller, Philosophia naturalis, 2000, Bd. 37, Heft 2, 351; c) Chemie und Ästhetik - die Formenvielfalt der Natur als Ausdruck ihrer Kreativität, A. Müller, ZiF (Zentrum für interdisziplinäre Forschung der Universität Bielefeld), Mitteilungen, 1999, 4, 7; d) Science, Society, and Hopes of a Renaissance Utopist, A. Müller, Science & Society, 2000, 1, 23.
  11. ^ „List of Members Prof. Dr. Achim Müller”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Centenary Lectureship 2008/09 Winner Professor Achim MullerAchim Müller
  13. ^ Homepage, see link CV: http://www.uni-bielefeld.de/chemie/ac1/
  14. ^ Picking up 30 CO2 Molecules by a Porous Metal Oxide Capsule Based on the Same Number of Receptors, S. Garai, E. T. K. Haupt, H. Bögge, A. Merca, A. Müller, Angew. Chem. Int. Ed., 2012, 51, 10528.
  15. ^ Self-assembly in aqueous solution of wheel-shaped Mo154 oxide clusters into vesicles, T. Liu, E. Diemann, H. Li, A. W. M. Dress, A. Müller, Nature, 426, 2003, 59-62.
  16. ^ Multifunctional metal oxide based nanoobjects: spherical porous capsules/artificial cells and wheel-shaped species with unprecedented materials properties, A. Müller, S. Roy, J. Mater. Chem., 2005, 15, 4673.
  17. ^ Mimicking Biological Cation-Transport Based on Sphere-Surface Supramolecular Chemistry: Simultaneous Interaction of Porous Capsules with Molecular Plugs and Passing Cations, A. Merca, E.T.K. Haupt, T. Mitra, H. Bögge, D. Rehder, A. Müller, Chem. Eur. J., 2007, 13, 7650.
  18. ^ A Nanosized Molybdenum Oxide Wheel with a Unique Electronic-Necklace Structure: STM Study with Submolecular Resolution, D. Zhong, F. L. Sousa, A. Müller, L. Chi, H. Fuchs, Angew. Chem. Int. Ed., 2011, 50, 7018.
  19. ^ Soluble Molybdenum blue-"des Pudels Kern", A. Müller, C. Serain, Acc. Chem. Res., 2000, 33, 2.

despre el:

  • From Scheele and Berzelius to Müller: polyoxometalates (POMs) revisited and the "missing link" between the bottom up and top down approaches, P. Gouzerh, M. Che, l’actualité chimique , 2006, June Issue, No. 298, 9.
  • Inorganic Molecular Capsules: From Structure to Function, L. Cronin, Angew. Chem. Int. Ed., 2006, 45, 3576.
  • Bringing inorganic chemistry to life, N. Hall, Chem. Commun., 2003, 803 (Focus Article).
  • See also Author Profile, Angew. Chem. Int. Ed., 2013, 52, 800.

Legături externe[modificare | modificare sursă]