Abulie
Abulia (gr. a „fără" și boule „voință" ; MED.) este un simptom care constă în scăderea sau pierderea voinței, în incapacitatea de a trece de la idee la acțiune. Apare în unele boli psihice. Abulia este o boală psihică descrisă prin lipsa mai mult sau mai puțin pronunțată a voinței; nehotărâre, inerție.[1] Un abulic este o persoană care suferă de abulie. Abulia face parte din tulburările emoționale cauzate de afecțiunile care implică lobii limbici - structuri anatomice profunde ale creierului. Abulia se încadrează în spectrul mediu al motivației diminuate , apatia fiind mai ușoară, iar mutismul cu achinezie fiind cel mai sever.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2016.
- ↑ Marin, R. S.,Wilkosz, P. A., Disorders of diminished motivation. Journal of Head Trauma Rehabilitation. Vol. 20, nr. 4, 2005, pp. 337-388.
Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.
 | Acest articol legat de patologie, o boală este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui ! Vezi Proiectul Medicină. |