Școala de Meseriași Militari ai Aeronauticii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Școala de Meseriași Militari ai Aeronauticii a fost o instituție de învățământ care pregătea cadre tehnice în diferite specialități din domeniul aviației.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima școală pentru formarea tehnicienilor militari de aviație a fost înființată pe baza documentației întocmite de Direcția aeronautică, prin Înaltul Decret Regal 4167/din 18 octombrie 1920[1]. Durata cursurilor era de 6 ani, din care 4 ani pentru cursul inferior și 2 ani pentru cursul superior.

Și-a început activitatea la Pipera-București unde au fost afectate provizoriu o clădire, câteva hangare și barăci. La conducerea școlii s-a aflat locotenent-colonelul Ion Capșa[2] în perioada 16 octombrie 1920 - 1 octombrie 1921, și apoi căpitanul Toma Ioannin în perioada 1 octombrie 1921 - 5 martie 1923.[3]

Din cauza condițiilor dificile de cazare, lipsa unui local propriu și a perspectivei primirii unor serii mari de elevi, școala a fost mutată în toamna anului 1921 la Mediaș unde și-a continuat activitatea sub numele de Școala Tehnică a Aeronauticii.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monitorul Oastei, nr. 55/11 noiembrie 1920
  2. ^ Istoria aviației române, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 168
  3. ^ Marius-Adrian Nicoară, Daniel Stan, Gabriel-Cristian Mocanu, Comandanții școlilor aripilor românești, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2012, p. 94

Bibliografie[modificare | modificare sursă]