Șarpe de casă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Șarpe de casă
Natrix natrix persa3.jpg
Stare de conservare
Status iucn2.3 LC ro.svg
Risc scăzut (LC) (IUCN 2.3)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Reptilia
Ordin: Squamata
Subordin: Serpentes
Familie: Colubridae
Subfamilie: Natricinae
Gen: Natrix
Specie: N. natrix
Nume binomial
Natrix natrix
(Linnaeus, 1758)
Sinonime

Șarpele de casă (Natrix natrix), uneori numit șarpe inelat, șarpe de iarbă sau șarpe de apă, este un șarpe eurasiatic neveninos. De obicei acesta poate fi întâlnit în apropierea apelor sau în păduri și se hrănește aproape exclusiv cu amfibieni.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Șarpele de casă are un aspect zvelt si o lungime de cca. 1 metru. Spatele este cenușiu, cu variații de la brun la negricios. Variația persa prezinta două dungi longitudinale paralele albe sau gălbui pe laturile spatelui. Abdomenul are un desen caracteristic: o alternanță de alb și negru, predominând pigmentul negru. În partea posterioară a capului se află de ambele părți câte o pată semicirculară galbenă, albicioasă sau alb-cenușie, încadrată anterior și posterior de câte o pereche de pete negre. Se pot întâlni și exemplare melanice cu abdomenul si spatele complet negre. Juvenilii sunt cenușii cu un desen format din pete închise alternate.

Hrană[modificare | modificare sursă]

Se hrănește aproape exclusiv cu [amfibieni] (în special [broaște]), ocazional mâncând [pești] sau [rozătoare] mici. Nu este nici veninos, nici constrictor, ci imobilizează prada cu dinții și apoi o înghite vie.

Habitat[modificare | modificare sursă]

Șarpele de casă duce o viață amfibie și este legat de bazinele acvatice, fiind găsit de obicei în apropierea bălților, mlaștinilor, apelor curgătoare, lacurilor etc. Uneori se depărteaza de malul apei, fiind întâlnit și în păduri, pe câmp și în zone pietroase și uscate. Se adăpostește adesea lângă locuințele din [Delta Dunării] și zona inundabila a Dunării printre crăpăturile temeliei si în găurile din pardoseala pridvorului, de unde și numele.

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Europa, nordul Africii, Asia Mică, Asia Centrală până la lacul [Baikal]. În România îl întâlnim oriunde găsim apă și broaște, fiind semnalat până la altitudinea de 1100m.

Comportament[modificare | modificare sursă]

Are un stil de viață diurn, putând fi văzut stând la soare în zone cu vegetație bogată. Principalul mijloc de apărare este fuga, refugiindu-se în crăpături, găuri sau între rădăcinile arborilor. Surprins lângâ mal se va refugia în apă, fiind un bun înotător. Acesta înoată șerpuind, cu capul deasupra apei. Încolțit și fără a avea unde să se ascundă, se încolăcește, șuieră puternic și își lățește capul pentru ca în cele din urmă să lovească adversarul cu botul, fără a mușca însă, cu scopul de a intimida. Luat în mână împroașcă conținutul glandelor anale, urât mirositor, cu iz de usturoi. Intra în hibernare în luna octombrie.

Reproducere[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul lui aprilie și în timpul lunii mai, șerpii de casă formează așa-numitele "gheme". Șerpii în acuplare stau încolăciți (masculii în jurul femelelor), dar fără ca masculul să muște ceafa femelei pentru a o imobiliza. Ponta este depusă în iulie-august. Cele 11-25 de ouă albe, lungi-ovoidale, lipite ciorchine sunt îngropate în sol afânat, paie putrede, mușchi, frunzar etc. Adesea mai multe femele depun în același loc. Puii ies după zece săptămâni, având 16-19 cm.

Galerie[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ European Reptile & Amphibian Specialist Group (). Natrix natrix. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 2012.1. International Union for Conservation of Nature. Accesat în . 

2. Broaște, șerpi, șopârle de I. E. Fuhn

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Șarpe de casă