Sari la conținut

Bora Bora: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării
copyvio
Linia 6: Linia 6:


Navigatorii polinezieni au fost primii care au păşit pe insula Bora Bora înainte de secolul al IX-lea. Înaintaşii lor erau populaţia Lapita, o rasă străveche de navigatori pricepuţi care au ajuns în [[Fiji]] pornind din [[Noua Guinee]] în jurul anului 1000 BC. Polinezienii au tăiat o mică parte a pădurii tropicale, au cultivat pământul şi au pescuit în apele recifului.
Navigatorii polinezieni au fost primii care au păşit pe insula Bora Bora înainte de secolul al IX-lea. Înaintaşii lor erau populaţia Lapita, o rasă străveche de navigatori pricepuţi care au ajuns în [[Fiji]] pornind din [[Noua Guinee]] în jurul anului 1000 BC. Polinezienii au tăiat o mică parte a pădurii tropicale, au cultivat pământul şi au pescuit în apele recifului.
{{copyvio|http://www.askmen.ro/Bora_Bora_Perla_Pacificului-a2907.html}}
Bora-Bora este o insula de origine vulcanica inconjurata de un recif. S-a format acum 3 milioane de ani, si pe masura ce vulcanul, devenit acum insula, se scufunda, reciful de corali ce o inconjoara continua sa creasca preconizandu-se ca Bora-Bora va deveni in viitor un atol. Atolul este de fapt o laguna delimitata de o formatiune calcaroasa care a luat nastere din ramasitele organismelor acvatice denumite corali, formatiune care poarte numele de recif.
{{marcaj|Bora-Bora este o insula de origine vulcanica inconjurata de un recif. S-a format acum 3 milioane de ani, si pe masura ce vulcanul, devenit acum insula, se scufunda, reciful de corali ce o inconjoara continua sa creasca preconizandu-se ca Bora-Bora va deveni in viitor un atol. Atolul este de fapt o laguna delimitata de o formatiune calcaroasa care a luat nastere din ramasitele organismelor acvatice denumite corali, formatiune care poarte numele de recif.




Linia 23: Linia 24:




Laguna este renumita atat pentru splendoare peisajelor, limpezimea apelor si intensitatea apusurilor de soare dar si pentru clima tropicala
Laguna este renumita atat pentru splendoare peisajelor, limpezimea apelor si intensitatea apusurilor de soare dar si pentru clima tropicala}}





Versiunea de la 19 februarie 2008 02:02

Insula Bora Bora este aşezată la 225 km nord-vest de Tahiti, are 6,5 km lungime şi 4 km lăţime. Insula aparţine colectivităţii de peste mări franceze, Polinezia franceză.

Formată în urma unor erupţii la nivelul fundului oceanic care au forţat lava să treacă de suprafaţa oceanului, cândva se înălţa cam la 1200 m deasupra apei şi la 5400 m sub apă. După stingerea vulcanului, lava nu a mai putut să contribuie la crearea insulei, aşa că Bora Bora a rămas în seama forţelor de eroziune. Vârfurile Otemanu şi Pahia, care se înalţă mai mult de 655 m deasupra nivelului mării, reprezintă tot ce a mai rămas din marginea de nord a craterului. Împânzite haotic cu stânci abrupte şi abisuri verticale, pantele muntoase sunt azi îmbrăcate într-o bogată vegetaţie tropicală.

Navigatorii polinezieni au fost primii care au păşit pe insula Bora Bora înainte de secolul al IX-lea. Înaintaşii lor erau populaţia Lapita, o rasă străveche de navigatori pricepuţi care au ajuns în Fiji pornind din Noua Guinee în jurul anului 1000 BC. Polinezienii au tăiat o mică parte a pădurii tropicale, au cultivat pământul şi au pescuit în apele recifului.

Bora-Bora este o insula de origine vulcanica inconjurata de un recif. S-a format acum 3 milioane de ani, si pe masura ce vulcanul, devenit acum insula, se scufunda, reciful de corali ce o inconjoara continua sa creasca preconizandu-se ca Bora-Bora va deveni in viitor un atol. Atolul este de fapt o laguna delimitata de o formatiune calcaroasa care a luat nastere din ramasitele organismelor acvatice denumite corali, formatiune care poarte numele de recif.



Bora-Bora se situeaza la 225 km NV de insulele Tahiti si are o suprafata aproximativa de 26 de km. Este o insula linistita cu plaje aurii si ape azurii. Exista in recif un culoar navigabil prin care pot trece navele maritime transformand astfel laguna in port natural. Laguna este formata de fapt din trei insule, una mare si doua mai mici Toopua si Toopuaiti , toate trei constituind ramasitele fostului crater. Pe insula mare gasim doua varfuri muntoase: Pahia(660m) si Otemanu(725m)



Cei care au pasit pentru prima data pe tarmul insulei au fost polinezii. Ei au defrisat o parte din padurea tropicala au cultivat pamantul si au pescuit in apele lagunei. In 1777, capitanul James Cook a ajuns pe insula si a denumit-o Bola Bola(Primul Nascut). Insula face parte din Polinezia Franceza inca din anul 1895. Laguna a devenit cunoscuta datorita americanilor care au `invadat-o` in timpul Primului Razboi Mondial. Pista construita atunci de soldatii americani este astazi un aeroport modern de unde turistii se deplaseaza cu ajutorul ambarcatiunilor in principalul sat al insulei mari, Vaitape.



Laguna este renumita atat pentru splendoare peisajelor, limpezimea apelor si intensitatea apusurilor de soare dar si pentru clima tropicala
({{{2}}})