Wikipedia:Reevaluări articole de calitate/Atacul de noapte/Arhiva 1

Atacul de noapte

Articolul nu are anvergura unui articol de calitate. Pe lângă că este scurt, că sunt unele afirmații fără referințe și că secțiunea Urmări este dublată, nu pomenește nimic despre cum a fost reflectat evenimentul sau măcar contextul mai larg în scrierea istorică a turcilor. Referințele nu sunt de asemenea citate corespunzător unui articol de calitate. --Mihai (discuție) 20 iulie 2014 18:28 (EEST)

• Retrage. - Personal aș fi de părere că cea mai bună soluție ar fi ștergerea articolului cu totul. Este o „făcătură” de cea mai joasă calitate, plină de falsuri istorice, scoateri din context, interpretări personale și referențiere în fals. Culmea e că articolul este tradus din engleză unde are și acolo statutul de AB! Metoda folosită nu este nici măcar una sofisticată: se scriu tot felul de bazaconii (preluate de regulă din surse online) introducându-se din când în când, la sfârșit de paragraf, o pseudo-referință la o sursă de încredere, care de cele mai multe ori nu are nimic de a face cu cele scrise în text. Aproape toate informațile din articol sunt referențiate prin trimitere la cunoscuta lucrare a profesorilor Radu Florescu și Raymond McNally - Dracula: Prince of many faces - His life and his times, ceea ce în sine ar fi trebuit să ridice un mare semn de întrebare, deoarece articolul s-ar baza practic pe o singură sursă.

Articolul conține și toate clișeele propagandistice folosite de-a lungul timpului pentru crearea de mituri istorice naționaliste. Iată în continuare câteva dintre acestea preluate din textul articolului:

- „... conflictul a escaladat după ce Vlad a invadat Bulgaria și a tras în țeapă peste 23.000 de turci și bulgari ... Mehmed a scăpat cu viață și și-a continuat marșul spre reședința de la Târgoviște, unde a dat peste alți 20.000 de turci și bulgari trași în țeapă”

Pe lângă faptul că informația e greșit redată (Vlad afirma că ar fi omorât - nu tras în țeapă - 23.000 de turci în Bulgaria), ea provine din legendele care au creat mitul presupuselor „păduri de țepe”. Dacă cineva ar calcula, s-ar observa că un hectar de pădure ar putea produce vreo 5-600 de copaci buni de țepe. Deci pentru a trage în țeapă 43.000 de oameni ar fi fost nevoie de peste 100 de hectare de pădure. Acum nu că nu ar fi fost păduri, dar să ne imaginăm resursele umane și materiale necesare pentru tăierea, transportul, prelucrarea și îngroparea țepelor. Apoi să ne gândim cât ar fi durat procesul în sine al tragerii în țeapă. Și toate acestea în timp ce ducea lupte, conducea țara, făcea dipolmație etc.

- „Vlad a cerut să se facă o mobilizare generală în care au fost incluși "nu doar bărbați de vârstă militară, ci și femei și copii de la vârsta de doisprezece ani în sus, precum și contingente de țigani sclavi."”

O informație din mitul „Oastei celei Mari”. E aproape imposibil de imaginat ce rol militar ar fi putut juca pe câmpul de luptă cetele de femei, copii și țigani robi. Ea își are sursa în una din multele fantezii și realități istorice închipuite sau inventate de Hașdeu la sârșitul veacului trecut, fără nici un suport documentar real.

- Armata otomană a reușit să avanseze, dar Vlad le-a îngreunat considerabil avansul, pârjolind terenul și otrăvind fântânile. De asemenea valahii au deviat cursurile râurilor mai mici, formând astfel terenuri mlăștinoase. Au fost pregătite capcane, săpând gropi care au fost după aceea acoperite cu crengi și frunze. Populația și animalele de ogradă au fost trimise în munți, iar timp de o săptămână armata lui Mehmed și-a continuat marșul anevoios, suferind de foame și de sete.

Fraza e chintesența istoriei învățată din filmele lui Sergiu Nicolaescu! Să ne închipuim că într-o singură săptămână, românii lui Vlad Țepeșe s-au ocupat simultan cu:

• „pârjolit terenul”, deși nu e tocmai ușor să faci să ardă lanuri de grâu necopt la început de iunie. Acțiunea în sine e absurdă, deoarece presupun că turcii veniseră cu un cu totul alt scop - să se lupte, nu să se apuce să treiere grâul românilor, care în paranteză fie spus, mai avea o lună până la coacere.
• „otrăvit fântânile”, o acțiune la fel de absurdă, având în vedere că principalele surse de apă pentru o armată de 300.000 de oameni o reprezentau apele curgătoare. Puținele fântâni existente, chiar otrăvite aveau un efect insignifiant.
• „deviat cursurile râurilor mai mici”, afirmația e monumentală! Românii care în toată istoria medie nu au realizat o amărâtă de lucrare de infrastructură se apucau instant, sub presiunea turcilor de deviat râuri, chipurile pentru a crea mlaștini artificiale, de parcă nu toate albiile râurilor erau pline de zone mlăștinoase de la mama natură.
• „pregătit capcane, săpând gropi care au fost după aceea acoperite cu crengi și frunze”. Greu de imaginat cât de mari erau aceste gropi și volumul de muncă și pământ ce trebuia excavat, pentru a putea captura 300.000 de turci în ele. Cum la fel de greu de imaginat era cât dura adunarea de frunze verzi din copaci (era luna iunie) pentru a acoperi acele imensități de gropi. Și mai greu de imaginat era cât de proști puteau fi turcii să dea buluc în gropi atât de prost mascate.

- Vlad a trimis suferinzi de boli mortale ca lepră, tuberculoză, sifilis și — în număr mai mare — ciumă bubonică în tabăra turcească, să infecteze cât mai mulți dușmani.

Dacă afirmația e adevărată am avea una dintre primele utilizări ale armelor biologice într-un conflict armat, cel puțin pe teritoriul țărilor românești! Problematic este de ce ar fi trimis bolnavi de lepră și de sifilis, boli care avau perioadă mare până la apariția efectelor. Iar faptul că ar fi avut la dispoziție bolnavi de ciumă bubonică în stare să se deplaseze liber printre turci și să-și ascundă simtomele bolii, frizează aproape miracolul!

Pe lângă aceste mistificări, articolul are și destule inexactități:

• Turcii au încercat să debarce la Vidin, dar au fost respinși de săgeți E greu de presupus de de ce turcii ar fi încercat să debarce la Vidin, pe teritoriul lor, precum la fel de greu e de imaginat cine ar fi tras în armata otomană în propria țară.
• după ce au fost respinși la cetatea București la insula fortificată Snagov. Fantezie pură. Bucureștiul nu a avut niciodată o cetate, în sensul clasic, iar la anul întâmplării era un amărât de sat/târg abia atestat de 3 ani. Cât despre „insula fortificată de la Snagov” ce să mai vorbim
• Istoricii îl acreditează pe Vlad ca fiind unul din primii cruciați europeni care au folosit praful de pușcă "într-un mod creativ - mortal". Fără comentarii
• Mehmed i-a mai cerut și 500 de băieți, care urmau să devină ieniceri. Informație falsă, neconfirmată istoric. Țările române plăteau tribut (haraci) dar nu au trebuit niciodată să plătească jizia, care presupunea și tributul în copii. Vine tot din legendele patriotarde și filmele de propagandă naționalistă. --Macreanu Iulian (discuție) 26 iulie 2014 20:06 (EEST)

Discuție încheiată: statut retras. Articolul conține informații fanteziste care frizează ridicolul și se bazează în mare pe o singură sursă.— Ionutzmovie discută 29 iulie 2014 00:50 (EEST)