Opinie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în august 2007 |
Cuvântul opinie poate fi înţeles în mai multe perspective, fie ca o declaraţie neargumentată, ca un punct de vedere, asupra unui anume obiect, proprietate, relaţie, eveniment, sau atribuire de valoare, fie ca afirmaţie argumentată a unui specialist care îşi foloseşte competenţa pentru a descrie sau determina, o anume stare de lucruri într-un interval oarecare al acţiunii sau cunoaşterii umane.
Opinia mai poate fi neutră sau implicantă, în prima variantă, cel care o formulează are doar o atitudine conceptuală, relaxată informaţional, cu privire la subiectul sau situaţia discutată şi caracterizată, fără a fi cumva legat prin interese, emoţii, realizări proprii, sau alte dependente, de câmpul realităţii în care formulează şi eliberează opinia. Opinia implicantă presupune o dependenţă oarecare între propunătorul de opinie şi compartimentul modal opinat. Opiniile implicante se asamblează în acele zone ale realităţii apte de a primi măsuri evaluant –valorizante, generatoare de satisfacţii, indispoziţii sau chiar suferinţe, precum spaţiile culturale, sportive, politice, religioase, unde subiecţii sunt cuplaţi prin diferite, condiţionări, sau aşteptări de realizare, a unui eveniment dat. Cu cât structura şi corelabilitatea internă a unui spaţiu fenomenal, societal sau pur conceptual e mai complicată cu atât diversitatea, divergentă şi lipsă de relevanţă a opiniilor este mai mare. Un exemplu ilustrativ de diversitate, divergenţă şi majoritar irelevantă caracterizare sau apreciere, este opinia politică unde tot individul se simte competent şi obligat să spună ceva definitiv, să stabilească el şi numai el adevărul, să se proclame autoritatea ultimă în domeniu.
Opinii divergente şi irelevante se mai formulează în teritoriile culturii, unde sunt judecate prin diferite criterii valorizante naive sau nepotrivite, diferite opere sau spectacole la modă, ori considerate de referinţă. Şi sportul este bine dotat cu felurite opinii angajante, pătimaşe, deseori contradictorii, greu conciliabile, violente, sistematic adverse. Sunt bine cunoscute nenumăratele controverse şi agresiuni între admiratorii diferitelor echipe sau sportivi, trataţi ca idoli şi apreciaţi fără rezervă, fie ca un merit sau nu.
Există intervale ale cunoaşterii şi stabilirii adevărului, unde opinia este riscantă şi de regulă neavizată, dacă cel care o emite nu are informaţii solide şi o competenţă recunoscută în domeniu. Este cazul cu lansarea de opinii în diferite intervale ale cunoaşterii ştinţifice, sau tehnologice, unde faptele se stabilesc numai după cercetări îndelungate şi foarte precise, implicând instrumente de observaţie, şi strategii modelante cauzal sau interpretante, abstracte, construite matematic şi evident neinteligibile omului oarecare. Cu toate acestea şi în ştiinţă oamenii fără pregătire şi calităţi, riscă tot felul de analize sau descrieri eronate şi fac tot felul de propuneri de posibilitate funcţională, fără nici o bază teoretică justificantă.
Spre exemplu istoria cunoaşte multe situaţii în care oameni fără cunoştiinţe specializate au propus dispozitive care să funcţioneze cu încălcarea legilor naturii, spre exemplu propunerii de construcţie a perpetuum mobile, sau propuneri de dispozitive, care să nu se supună legii gravitaţiei sau să o anihileze pe diferite căi.
Opinia de orice fel este locul de permanentă şi spontană exprimare de sine, a oricărui om, de orice condiţie, competenţă şi grad de implicare, în indiferent ce interval al faptelor. Oferta unei opinii, cerută sau nu, defineşte caracterul socio interactiv al omului din toate timpurile, cu sine, cu semenii, cu întreaga societate, cu toată realitatea, în care acţionează pentru a supravieţui sau pentru a se distra cumva.
