Mănăstirea Frăsinei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Mănăstirea Frăsinei | |
[[Image:
|
|
| Profilul mănăstirii | |
|---|---|
| Confesiune: | ortodoxă |
| Hram: | Naşterea Sf. Ioan Botezătorul şi Adormirea Maicii Domnului |
| Ctitor: | călugării Ilarion şi Ştefan |
| Tip: | călugări |
| Datele mănăstirii | |
| Datare: | c1710 |
| Ţara: | România |
| Localizare: | Muereasca, judeţul Vâlcea |
| Website: | Site web |
Mănăstirea Frăsinei este o mănăstire din România situată în localitatea Muereasca, judeţul Vâlcea.
la intrarea în Mănăstire, pe o placă din piatră, stă scris acest text, care cuprinde "Istoricul mînăstirii Frăsinei":
- "Mînăstirea Frăsinei există de la începutul sec. XVIII. În anul 1710, doi călugări sihaştrii vin şi ridică aici, cu binecuvîntarea Episcopului Damaschin al Rîmnicului, o bisericuţă din lemn cu hramul „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“. În anul 1763 Cîrstea Iovipali cu fratele său Damian şi cu fiul celui dintîi, Nicoliţă Iovipali, zidesc în locul bisericii din lemn învechită, biserica din zid, care se păstrează pînă azi la cimitirul călugărilor. În jurul ei erau chilii, care azi nu mai sunt. Prin anul 1787-1788, în războiul turcilor cu nemţii, schitul este părăsit de călugări, pustiindu-se pînă în anul 1845. În acest an vine la Frăsinei călugărul Acachie de la Mînăstirea Cernica şi care cu învoierea urmaşului primilor ctitori, Gheorghe Iovipali, începe renovarea schitului: pridvorul deschis al bisericii se închide cu cărămidă şi se zugrăveşte, refăcînd şi încăperile chiliilor. Lucrările se termină la 10 iunie 1848. În anul 1859, Episcopul Rîmnicului, Sf. Calinic, vizitează Frăsineii şi hotărăşte ridicarea altor construcţii mai sus de bisericuţa cea veche, pe locul de azi. Lucrările pentru biserica mare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, încep în anul 1860 şi se termină la 12 mai 1863. Tot în acest timp se ridică în jurul bisericii, din partea de sud, apus şi nord, chilii pentru călugări. Fostul arhimandrit de scaun al Episcopiei Rîmnicului, apoi Episcop de Roman (1900-1911), Gherasim Safirim, a făcut cheltuieli mari pentru casele de pe latura de răsărit precum şi paraclisul în anul 1888. Biserica veche îşi păstrează pictura în interior de la 1763, fiind făcută de „Teodor Zugravul şi Enache ucenicul”. În tindă este pictura de la 1848.În anul 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, apreciind pe ctitorul cel nou de la Frăsinei, Episcopul Sf. Calinic, exceptează de la expropiere M-rea Frăsinei. În decursul vremurilor, Mînăstirea Frăsinei a prosperat cu alte clădiri şi anexe, aşa cum se vede azi. Sf. Calinic, Ctitorul Sf. Mînăstiri Frăsinei, a pus aici rînduiala de slujbă şi trăire religioasă, după tipicul Sf. Munte Athos, în care se include şi restricţia ca în Sf. Mînăstire Frăsinei să nui intre niciodată femei“
[modifică] Vezi şi
Acest articol despre o mănăstire din România este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.
