Fișier:Adorația Pruncului (Artă plastică) 2423 19.07.2007 Tezaur 96EBB1C6AF314753BE20CB04364F100E.jpg

română Scena Adorației se desfășoară într-un peisaj. În stânga compoziției, în prim plan, este redată Fecioara Maria în atitudine de adorație: este așezată în genunchi; cu mâinile încrucișate pe piept face o plecăciune plină de smerenie către lisus-copil reprezentat în centrul compoziției, într-o iesle. Corpul său nud este înconjurat de o mandorlă formată din raze radiare aurii, în jurul capului având aureolă. Alături, boul și asinul, cu gurile căscate încălzesc Pruncul cu răsuflarea lor; deasupra ieslei, un șopron - un adăpost cu acoperiș de lemn în două pante - se sprijină pe doi stâlpi, dintre care unul împarte scena în două părți egale, formând axul de simetrie al compoziției. Fecioara poartă o rochie aurie din brocard broșat cu flori ample, dispuse în medalioane mari polilobe. Mantia amplă (de culoare verde întunecat și căptușită cu albastru-gri) prinsă peste umeri, la piept se adună pe pământ în falduri bogate. Pe margini, un galon lat auriu, decorat cu rotița imită șiruri de perle. La fel și aureola este decorată cu șiruri de perle. Poartă capul descoperit, iar părul lung de culoarea mătăsii de porumb îi cade pe umeri. Chipul Fecioarei, cu un oval perfect, are trăsăturile feței alterate de repictările succesive, pictura originară fiind distrusă în mare parte. Opțiunea pictorului anonim pentru decorativ, pentru redarea bogăției materialelor textile arată atașamentul său față de valorile goticului internațional. În partea opusă este redat losif, în aceeași atitudine de adorație a Pruncului. Este redat îngenunchiat, cu mâna stângă se sprijină de un toiag, iar cu dreapta își descoperă cu pioșenie capul, ținând în mână pălăria (de culoare verde, căptușită cu roșu), losif poartă peste tunica galben-ocru o amplă mantie roșie căptușită cu verde având pe margini un bogat decor auriu. Chipul său aureolat, redat din profil reprezintă un personaj bătrân, cu părul și barba albe. Vestimentația sa este asemănătoare cu a unui patrician sugerând ambianța orășenească din secolul al XV-lea. Cele două personaje sunt îngenuncheate într-un câmp verde presărat cu flori roșii cu lujere fine, delicate. Trandafirii din fundal - reiau motivul grădinii închise promovat de goticul internațional: trandafirii albi simbolizează castitatea Fecioarei, iar cei roșii prevestesc Patimile lui lisus. Un peisaj stâncos, realizat printr-un desen miniatural, sugerând un plan mai îndepărtat, unde un păstor își paște oile, amintește de ambianța picturii flamande care a influențat la acea dată pictura din nordul Italiei. Sus, pe albastrul cerului, un înger în zbor, înconjurat de raze aurii, anunță nașterea Mesiei; el ține cu mâna stângă un filacter cu o inscripție cu caractere latine, greu lizibilă. Deasupra scenei centrale, sub un arc cintrat, pe un fundal albastru este redat bust Dumnezeu-Tatăl, care binecuvântează cu dreapta iar cu stânga ține globul cruciger al puterii. Este înconjurat de capete aureolate de îngeri cu aripile strânse. Fața sa mare și plată, înconjurată de plete și barbă albe, este modelată în nuanțe de ocru. Ochii mari, au privirea îndreptată în jos, spre Pruncul lisus. Panoul este delimitat în partea superioară de un arc în plin cintru, flancat de două colonete și un postament în partea inferioară. Elementele decorative sunt realizate din lemn sculptat și aurit; după decorație și tehnica de execuție sunt de dată recentă, probabil de la sfârșitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului al XX-lea. La aplicarea lor pe panou acestea au acoperit o parte din pictura originară. Panoul realizat dintr-un singur blat este grunduit și pictat pe verso cu două medalioane circulare. În cel de sus apare un scut pe care e pictat un cocoș în profil și două grupe de litere: IO și ST. Medalionul de jos este pictat cu verde închis. Pe verso două etichete cu înscrisuri: „Da Piacenza, 72" și „Parma", precum și patru urme de ceară roșie de la o etichetă dispărută. În concluzie, pictura panoului de altar poate fi produsul unui atelier provincial din secolul al XV-lea din nordul Italiei. Pictura sa este încă marcată de elemente stilistice care țin de goticul internațional, dar, în același timp, se fac resimțite și influențele școlii flamande și tiroleze exercitate în epocă asupra picturii italiene din zona Lombardiei.

Adorația Pruncului

Sec. XV

Fișă: Dobjanschi, Ana

Vezi mai jos