Domenii de utilizare (Ferotitan)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Aliajele de fero-titan, conținând Ti în proporție de 10% din greutatea totalǎ, sunt folosite în prezent pentru una din zece piese din avioane.

Coeficientul de rezistențǎ la întindere mare și densitatea micǎ a elementului metalic al titanului în aliaje, sigurǎ singuri un rol de neegalat al metalului în motoarele aeroreactoare și în accesorii de pe motor. Este mai greu de gǎsit înlocuitorul pentru Titan în construcția de cadrelor din structurile utilizate în aviație datoritǎ coeficientului de rezistențǎ supra greutate specificǎ micǎ a lui.

În turbojet se poate folosi orice aliaj de titan cu performanțe între 0 și 600°C. Aliajele se folosesc în fiecare turbojet pentru turnarea rotoarelor profilate, paletelor flanșelor (cuple) și terminând cu realizarea carcaselor pentru conuri frontale și cu treaptele de compresor. În partea opusǎ se folosesc pentru accesorii ușoare precum carcasele dispozitivului de admisie și evacuare.

Aliaje având coeficientul de utilizare pânǎ la 1 200MPa se folosesc și în restul avionului: încuietori mecanice pentru curele, și trenuri de aterizare cu o bechie. Deasemenea se fac din aliaje ușoare cadrele aripilor avioanelor în greutate de pânǎ la 1 tonǎ.

Aliaje declasificate și utilizarea lor:

  • Ti+6Al+4V aliaj pentru materie primǎ de mașini
  • Ti+6Al+2Sn+4Zr+2..6Mo aliaj legat, rezistent la fisurare și la coroziune
  • Ti+3Al+8V+6Cr+4Zr+4Mo aliaj cu granulație β−Ti, pentru arcuri
  • Beta-C aliaj special cu granulație β−Ti, în Boeing−777
  • Ti-Grade-no5 titan tehnic, echiv. românesc TiV400
  • Ti+10V+2Fe+3Al aliaj cu granulație β−Ti, turnat (Boeing)
  • Ti+15V+3Cr+3Sn+3Al aliaj cu granulație β−Ti, tras în tablǎ (Boeing)
  • Ti+3Al+2V aliaj banal cu rezistențǎ modicǎ, pentru sistemul hidraulic
  • Ti+4Al+4Mo+2Sn aliaj cu rezistențǎ mare, utilizat la motoare și în turbojet
  • Ti+8Al+4Sn+3Zr+1Nb aliaj rezistent la fisurare și la coroziuni, cu performanțe-2

Aliaje reciclabile pentru recuperare de reziduri

  • Ti+6Al+2Zr+2Sn +2Mo+2Cr+0Si aliaj special turnat în proiectul F16 (1979)
  • Ti+4Al+4Sn+3Zr+1Nb
  • Ti+2Cu -aliaj de Titan și Cupru 20%
  • CP, sau Grade(5) titan pur, echiv. vechi: titan

Producție[modificare | modificare sursă]

Metode de obținere de particulelor[modificare | modificare sursă]

p/m, titan granulat fin; supus prelucrǎrii mecanice în camerǎ cu atmosferǎ controlatǎ (0.33 atm Argon) și presurizatǎ, se matrițeazǎ sub formǎ de cilindrii de calitate V2 la temperatura de tranziție alotropǎ. Se obține din reactanți coloidali și nu se confundǎ cu TiCl4.

  • re, (reducție electroliticǎ cu procedeul Kroll-catalizator alcalin) metodǎ de sinterizare sub formǎ încǎlzitǎ a particulelor de Ti. Se folosește catalizator Mg și are loc în douǎ etape: odatǎ se face reacția de clorinare TiO2 cu HCl și un metal slab alcalin. În acest procedeu se aduc în stare solidǎ particule de Ti diametrul minim 45 micrometri spre deosebire de procedeul de turnare sub atmosferǎ de hidrogen cu particule de 5 ori mai mici. Ambele procedee sunt sinterizǎri.
  • prep, metodǎ de obținere de particule de titan cu dimensiune de maxim 300 micrometri pe cale centrifugalǎ utilizând bombardament electromagnetic asupra titanului sub formǎ de plasmǎ. Curentul electric sublimeazǎ Ti și plasma oxidatǎ dǎ o formǎ cilindricǎ. Particulele se sinterizeazǎ la cald și vor cǎpǎta calitate de suprafațǎ rugoasǎ idealǎ pentru protezele medicale dar scumpǎ.
  • tga, metodǎ de bombardament al titanului cu jet de gaz plasmǎ, pentru acoperiri cu pelicule titan. Provine din (limba en: "Titanium-Gas-Atomisation"), se traduce cu gazeificare-atomizare a metalului (titan) (termen metalurgie vechi) sau cu sps sinterizare-discretǎ-cu-scânteie. Grosimea granulelor astfel rǎcite și care s-au pulverizat este între 50-350 micrometri. Cu investiții minime și utilizând aceastǎ metodǎ în China s-au obținut particule de titan cu rugozitate de 200 micrometri.

Sinterizare[modificare | modificare sursă]

  • hip, procedeu de sinterizare și presare la temperaturǎ rece urmat de presare fierbinte care necesitǎ vitezǎ micǎ pentru presat. În caz cǎ are loc rǎcire rapidǎ particula de Ti (diamteru max 125 micrometri) nu sinterizeazǎ cu elementul de aliere. Prin presarea mecanicǎ la cald se fac lingouri cu densitate și grad de umplere maxim
  • mim, din englezǎ "metal injection moulding". Matrițarea în forme a titanului se face utilizând turnarea sub presiune a granulelor de titan cu un liant din grafit pentru lichefierea granulelor de titan. Odatǎ realizat gradul de umplere al formei grafitul se eliminǎ utilizând sublimarea compusului carbon. Întrucât rǎmân urme de carbon în aliajul cǎutat, urmele de carbon se îndepǎrteazǎ pe mǎsura încǎlzirii de compactare la marginea cuvelor. Se folosesc metode asemǎnǎtoare cu turnarea plasticului în injecție.
  • dpr laminare a pulberilor de ferotitan în foi, cu grad de umplere între 50 - 90%.
  • Laser, metodǎ pentru matrițare. Se distinge sls, metodǎ de sudare pentru ferotitan îmbogǎțit cu diverse elemente de aliere sub formǎ granuatǎ-be<><>.

Uzine[modificare | modificare sursă]

Urmǎtoarele companii realizeazǎ titanul ti

  • FFC, catalizare electroliticǎ
  • MER, catalizare electroliticǎ
  • ginatta, etc, catalizare electro.
  • pim, parc industrial Metav SA.

Alte referințe[modificare | modificare sursă]

  • [www.metav.ro parc industrial]