Disputa Ugandei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Disputa Ugandei a provenit dintr-un proiect sionist, condus de Theodor Herzl, de aşezare temporală a unor evrei din Imperiul Rus şi din România în Uganda. Împotriva proiectului s-au ridicat fruntaşii sionişti din Europa de Est, conduşi de Jacob Bernstein-Cohen.
În aprilie 1903, ministrul coloniilor britanice i-a propus lui Herzl un proiect în care sionişti vor arenda mari teritorii în Uganda. La început Herzl a refuzat propunerea, dar după Pogromul de la Chişinău (1903) a ajuns la concluzia că evreii din Europa de Est sunt în mare primejdie şi nu pot să aştepte până o să se deschidă porţile Ţării Israel şi s-a hotărât să primească oferta.
Reprezentanţi evreilor din Europa de Est, în frunte cu Jacob Bernstein-Cohen şi Menahem Usişkin s-au împotrivit, i-au învinuit pe cei care sprijineau proiectul, că sunt trădători şi au declarat în lacrimi că patria evreilor este numai Ţara Israel. S-a primit o hotărâre să fie trimisă o delegaţia care trebuia să vadă care e situaţia în Uganda. Între timp scandalul a crescut, au fost manifestaţii împotriva proiectului şi Hertzl a declarat că era vorba numai de ceva temporar şi ţinta de a fonda un stat evreu în Ţara Israel nu s-a schimbat. Proiectul Uganda a fost anulat la Congresul Sionist din 1905.
