Discuție:Simbolul niceeano-constantinopolitan

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Simbolul credinţei[modificare sursă]

Atenţie! Simbolul niceno-constantinopolitan nu este acesta! Trebuie avut în vedere că în perioada aceea era o singură Biserică creştină cu sediul la Roma. Chiar şi astăzi călugării ortodocşi de pe muntele Athos folosesc: "Într-una sfântă, catolică şi apostolică biserică", asta doar printre altele. Am putea adăuga: De ce Iisus Hristos, mai ales că am mai avut discuţia; De ce Duhul Sfânt? -Mihai 11 decembrie 2005 23:08 (EET)[răspunde]

Asa iti convine? Poti adauga si varianta catolica, daca vrei.160.39.38.31 12 decembrie 2005 00:01 (EET)[răspunde]
Nu e vorba că mă deranjează personal! E vorba de punct de vedere. Nu e chiar ok, dar pentru mine merge. -Mihai 12 decembrie 2005 00:44 (EET)[răspunde]

Hôôô!!![modificare sursă]

Stati, fratilor, cä ne-am pripit. Ceea ce ati reprodus în articol, îi bine, dar trebuie citat în al 2-lea rînd, pt cä-i simbolul de la Chalcedon, adicä niceno-constantinopolitan "îndreptat".

Din nefericire, în româneste nu sunt multe referinte istorico-critice. La sfîrsitul säptämînii o sä trec prin bibliotecä, sä iau bibliografia, dar am scris un rezumat aici: http://www.apologia.scriptmania.com/cgi-bin/framed/3336/credo.html

Dar pânä atunci, poate rämâne articolul asa cum îi. Totusi câteva remarci:

  • cuvîntul "soborniceasc" e o stirbire, tot la fel ca "universalä" (folosit de presbiterieni). De ce? Catolic înseamnä kat' holon, "din întreg" sau "cätre întreg". Dimensiunea sinodalä (de "sobor") e doar o spitä de la roata de bicicletä ce-i notiunea de "catolic".

Cred cä, dacä vrem un text românesc ce sä corespundä stilului literar al credeului, ar trebui sä spunem: "...întru una, sfântä, catoliceascä si apostoliceascä Bisericä". Am väzut oareunde forma asta, cred cä prin cärtile de pe vremea lui Victor Mihai de Apsa. - Waelsch 12 decembrie 2005 10:48 (EET)[răspunde]

Contribuiti, fratilor![modificare sursă]

Dragii mei,

Vad ca multa lume aici e mai experta decat mine in materie. De aceea, ma intreb de ce nu contribuiti. Acum aveti materialul brut, scrieti ce trebuie, dar avand grija sa fie NPOV. Nu e greu.

Dpotop 12 decembrie 2005 17:08 (EET)[răspunde]

Tot de BORî vorbim[modificare sursă]

Io's oleacä în contra, cä de ce sä fie "versiunea BOR". Adeca n'am înteles. Care versiune BOR, cä de la 1850 tät au versiuni? Ultima? Cä ultima-i cuitä cu copyright...

Propun una dintre urmätoarele:

  • Ori cä punem versiunea din liturghierul lui Justinian Marina, 1950;
  • Ori mai repede de la Victor Mihály de Apşa (Blaj 1915);
  • Ori o variantä, traducere a wikipedistilor.

În cazul variantei 1, îl rog pe Mihäitzä sä vijgäleascä oareunde dupä el, cä io nu mai stiu pe unde l-am uitat/pierdut/tipat. Cât de a 2-a, m'as putea ocupa eu. Sau aveti altä idee? - Waelsch 12 decembrie 2005 17:51 (EET)[răspunde]

Monşer, nu se supara nimeni daca adaugi versiunea care iti place, spunand exact si de unde vine. Si nu e nevoie sa o stergi pe cea veche. Doar mai adaugi una. Eu sunt ortodox, de-aia am adaugat-o pe cea oficiala a BOR, si am scris de unde vine. Pe de alta parte, nu ai voie, conform politicii generale wikipedia, cercetari originale (deci o traducere de-a "wikipedistilor"). Utilizator:Dpotop

Filioque[modificare sursă]

Intrebare pentru specialistii in religie: De ce crezul greco-catolic nu se caleaza pe dogma filioque? Eu credeam ca a fost unul din punctele esentiale la unirea cu Roma.Utilizator:Dpotop

La unirea cu Roma s'a hotärît «cä toate si stee pe loc». Adeziunea la cele 4 puncte florentine nu înseamnä schimbarea liturgicii orientale. Unirea de la 1700 se baseazä pe conciluiul de la Basileea-Ferrara-Florentza, care a decis doar echivalentza doctinilor orientale & occidentale, si nicidecum preluarea formulärilor occidentale. Astfel, catolicii orientali sunt de acord cä pânea dospitä si cea azimä sunt valide pt euharistie, însä nicidecum cä bizantinii ar trebui sä foloseascä azima. Filioque, azimi si altele de genul, în riturile orientale, nu sunt decât latinizäri de prost gust. Conciliul Vatican II a stabilit cä orientalii trebuie sä revinä la surse. Deci filioque nu-si are nici o noimä în Bisericile catolice orientale.

Mai mult, dupä stiinta mea, prima datä când filioque apare într'o carte greco-cat româneascä, era într'o carte de rugäciuni a anilor '40. Melkitii încä - chiar dacä sunt catolici - sunt, în general, foarte anti-filioque. Spun asta din corespondentza mea cu pärintele Iosif Raya, fostul mitropolit melkit catolic de Nazaret si Galileea. - Waelsch 14 decembrie 2005 16:37 (EET)[răspunde]

Merci Waelsch, foarte interesant.Dpotop 14 decembrie 2005 17:08 (EET)[răspunde]
Orientalium Ecclesiarium in limba italiana (pentru cei interesati). Acuma instructiuniile de la Roma sunt foarte clar. Afara cu latinizari si sa redescoperi comoara spirituala in ritul propriu. Cea mai clar sunt APPLYING THE LITURGICAL PRESCRIPTIONS OF THE CODE OF CANONS OF THE EASTERN CHURCHES unde se recunoaste greselile din trecut de latinizare. TMLutas 13 septembrie 2006 23:20 (EEST)[răspunde]

Despre oficializarea "Filioque" în Biserica Greco Catolică ar trebui să vedeți "Liturghierul" pe care îl folosesc preoții și nu diferite cărți de rugăciuni. În "crezul" din "liturghier" nu este trecut "și de la Fiul". Prin aceasta însă nu se neagă credința în purcederea Duhului-Spiritului Sfânt. Mi se pare că această dogmă este doar o scuză pentru cei din Biserica Ortodoxă care vor să păstreze despărțirea celor două biserici. Se cunoaște cât de greu a fost acceptat Mântuitorul. Remarcăm și azi la cultele neoprotestante negarea Tradiției celor două Biserici,(oare fără Tradiție, ei ar fi avut Biblia!?). Putem avea oare ceritudinea sută la sută, că în Noul Testament sunt TOATE CUVINTELE exact așa cum le-a spus Domnul, dacă se spune despre Evanghelii că au fost scrise după anii 60-65, deci după 30 de anii de la Patima Domnului. Oare cei patru evangheliști au avut o memorie excelentă!? Suntem oare capabili să descifrăm Misterul Sfintei Treimi? Câtă naivitate. (----) Negarea "Filioque" este la fel ca negarea "Purgatorului". Biserica Ortodoxă nu admite Purgatoriul, dar face slujbe, parastase pentru cei adormiți. Oare aceasta nu este o recunoaștere indirectă a Purgatoriului. După dogma ortodoxă, când omul moare are două variante, raiul sau iadul. Pentru cei din Rai nu este nevoie de rugăciune, iar pe cei din Iad se spune că nu putem să-i scoatem de acolo. Atunci, care este varianta cea mai plauzibilă, dacă nu existența Purgatoriului. Nu este potrivit să ne legăm atât de mult de "greșelile" trecutului, ignorându-le pe cele contemporane. Este ciudat cum poporul român care își recunoaște (nu în totalitate) latinitatea, refuză latinitatea spirituală și mai degrabă acceptă duhovnicia slavonă, deși în periada "Sinoadelor-Conciliilor Ecumenice" din primul mileniu nu a existat slavonismul la poporul daco-român ci o formare și dezvoltare spirituală daco-greco-latină. Abia mileniul al doilea ne-a îmbogățit cu duhovnicia slavonă și de care ținem cu dinții. 

Chistian 12

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificaţi dacă legătura este într-adevăr indisponibilă şi reparaţi sau înlăturaţi legătura, după caz!

--MihaitzaBot 25 ianuarie 2007 00:39 (EET)[răspunde]

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificaţi dacă legătura este într-adevăr indisponibilă şi reparaţi sau înlăturaţi legătura, după caz!

--MihaitzaBot 25 ianuarie 2007 00:39 (EET)[răspunde]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discuție:Simbolul_niceeano-constantinopolitan&oldid=4786270