Discuție:Petru I

Moroșenii transformați în unguri și ungurii scoși afară din istoria Moldovei de către șovini pe pagina lui Petru I

În ciuda ridicolului, acest domn și istoricii locali sau nu insistă să șteargă moroșenii și ungurii din istoria Moldovei și neagă istoria extinderii neamului românesc prin diverse tertipuri ticăloase. Scopul este de a trasforma tot românul în dacopat revoltat de adevărurile tulburătoare și intrigat: Cum dom'le de ie româ'ii pân' la Bug când Romanii nu fost pân' 'colo!? Sau, în cazul rușilor, tot românul în moldovean transnistrian: șirtat cu fașiștii di rimini! (certat cu fasciștii de români)

Cel mai de seamă tertip este crearea unui popor moldovenesc(românesc sau rus în funcție de pagina de Wikipedia din Rusia, Ucraina sau România/Moldova) de care nu a auzit nimeni cucerit/eliberat de moroșenii lui Bogdan(dacă măcar se admite asta, care a fost și el moldovenizat prin dinastie cu termenul apocrif venit dintr-o greșeală, Mușat, fiind tăiată partea de arbore din Maramureș ce nu convine sau ignorată de-a dreptul și inventat ceva moldovean, rus sau român din antica țară de care nu a auzit nimeni ce i-a mazilit pe moroșenii lui Bogdan și Ștefan, de obicei Costea sau Ștefan de Cuhea sunt favoriții acestor magicieni), transformând și transferând nume cumane și slave de triburi prin Moldova pentru a le ieși socotelile, când limba și cronicile, actele regatului maghiar indică clar cine sunt moldovenii și de unde vin.
Ori niciunde în istoria Moldovei sau Ungarie nu s-a auzit de așa ceva, nu a existat acest tupeu ticălos de a ne falsifica istoria, iar acest domn vrea surse că românii sunt moroșenii, iar provincialii sunt ungurii și nemții din decedata Marcă a Moldovei. Se pare că nu a auzit de orașul Baia.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Baia,_Suceava Verificați. https://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_I.
E frumos șovinismul și ștergerea istoriei da' nu prea că ne șterg istoria și rămânem în fundul gol în fața altora ce nu scriu basme. Și nu vorbim doar de un articol, dar la ăsta tupeul a atins cote alarmante. În rest, numai bine și vai de noi!

Citate Miron Costin, de pe wikisource și alte surse.

Așa și neamul acésta, de carele scriem, al țărâlor acestora, numele vechiŭ și mai direptŭ ieste rumân, adecă râmlean, de la Roma. Acest nume de la discălicatul lor de Traian, și cât au trăit pănă la pustiirea lor di pre acéste locuri și cât au trăitŭ în munți, în Maramoroș și pe Olt, tot acest nume au ținut și țin pănă astăzi și încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei și acum zic și scriu țara sa rumânească, ca și românii cei din Ardeal.

Că acestŭ nume, moldovan, ieste de pre apa Moldovei, după al doilea discălicatul aceștii țări de Dragoșu-vodă. Și munténilor, ori de pe munte, muntean, ori de pe Olt, olteani, că léșii așa le zic, molteani.

Așa și neamul acésta, de carele scriem, al țărâlor acestora, numele vechiŭ și mai direptŭ ieste rumân, adecă râmlean, de la Roma. Acest nume de la discălicatul lor de Traian, și cât au trăit pănă la pustiirea lor di pre acéste locuri și cât au trăitŭ în munți, în Maramoroș și pe Olt, tot acest nume au ținut și țin pănă astăzi și încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei și acum zic și scriu țara sa rumânească, ca și românii cei din Ardeal.

După îndepărtarea hoardelor tătărești din aceste locuri, păstorii cu turmele au ieșit din Maramureș și de dincolo de la Olt, mai întîi pentru pășunat, fiind acum la adăpost, iar curînd și oltenii * din Țara Oltului s-au așezat de la munți pînă la Dunăre,
Iar aici Dragoș, fiul unui dominus dintre cei vechi (de curînd l-au numit cu acest nume corupt: domn, precum și vaida din ungurește, apoi mai bine, din polonă, voievod), cu cîteva sute de oameni înarmați a ieșit pe un rîu pe atunci fără nume, care curgea deasupra Sucevii spre Roman; la ieșirea din munți, au întîlnit un zimbru pe care, socotindu-l ca semn bun, l-au gonit în josul rîului. Avea acel Dragoș o cățea pe care o chema Molda; aceasta, oriunde se ascundea zimbrul, îl descoperea, pînă ce în sfîrșit, istovind zimbrul, îl omoriră, iar capul spre pomenire îl așezară într-un par pe malul rîului, de unde acest sat, cel dintăi, se cheamă pînă astăzi Boureni *. Iar cățeaua aceia, după această osteneală a ei, bînd apă din rîu, a crăpat chiar la malul rîului; de la moartea acesteia au început să dea rîului numele Molda, apoi Moldova, iar de la numele rîului Moldova se trage numele poporului: moldoveni. Urmez întru aceasta pe răposatul Ureche, vornic și cronicar al țării; știu însă că Sighetul, capitala Maramureșului, pînă azi are ca pecetie capul de bour, ca și această țară, și că un rîu Molda este în Țara Nemțească, nu departe de aceste locuri.
Dragoș, mergînd mai departe, și-a ales loc pe acele rîuri, Molda aceia și al doilea Bistrița, un cîmp care se cheamă pînă astăzi Cîmpii lui Dragoș, adică: Campi Dragosii. Bistrița însă și-a luat mai tîrziu numele de la repeziciunea ei, de cînd limba a început să se amestece cu cea sîrbească sau slavonă, care s-a introdus în această țară o dată cu cele preoțești de la sîrbi.

.

Grigore Ureche
Vor unii Moldovei să-i zică că au chiemat-o Sțitia sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și de Țara Leșască. Chiematu-o-au unii și Flachia, ce scriu létopisețile latinești, pre numele hatmanului râmlenescu ce l-au chemat Flacus, carile au bătut războiu cu sțitii pre acéste locuri și schimbându-să și schimosindu-să numele, din Flachia i-au zis Vlahiia. Ce noi acésta nume nu-l priimim, nici-l putem da țărâi noastre Moldovei, ci Țării Muntenești, că ei nu vor să disparță, să facă doao țări, ci scriu că au fostu tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-au discălicat mai pe urmă, iar munténii mai dintăi, măcară că s-au tras de la un izvod, munténii întăi, moldovénii mai pre urmă, de păstorii nemerit, că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile, au dat de o hiară ce să chiamă buor și după multă goană ce o au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde să chiamă acum Buorénii, daca s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de buor să însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara acéia au crăpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățélii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova.

Scriu alte istorii pentru țara noastră a Moldovei, cum au stătut pustie 600 de ai, trecând împărățiia slăvitului și putérnicului Traian împărat, carele să cunoscu sémnele puterii lui pe unde au tras Troian peste multe țări și preste această țară, trecândŭ oștile lui peste câmpi și preste ape. Atâția ai s-au aflat pustie, păn' în vrémea ce au vrut milostivul Dumnedzău a nu lăsarea acestŭ pământ făr' de oameni. Ce cu voia sfinții sale, îndemnându-să o samă de ficiori de domni den domniile ce au fost pre acéle vremi la Râm și cu oamenii lor den Maramurăș, viind preste munții ungurești și preste munții țărâi Moldovei, vânându heri sălbatece păn' au ieșit la apa ce-i dzice Moldoa, gonind un dzimbru, carele l-au și dobânditu la un sat ce să chiamă Buorenii, pre aceia apă. Ș-au pus acei ape numele Moldova, pre numele unii țânci ce s-au înecatu într-acea apă, ce o au chemat pre țâncă Molda și pre numele ei să dzice acmu și țărâi Moldova, păn' astădzi. Ieșindu la loc frumos și deșchis, socotindu cu toții că-i loc bun de hrană și plăcându-le tuturor, s-au întorsu înapoi iarăși în Maramurăș ș-au scos oamenii lor toți într-această țară.

-

'Acest ce scriem mai sus, Ștefan vodă, au avut doi ficiori, cum s-au pomenit mai sus, pre Ștefan și pe Pătru, carii după moartea tătânesău, pricindu-să pentru domnie, au fugitu Ștefan, fratile cel mai mare, la Cazimir craiul leșescu, poftindu ajutoriu împotriva frăține-sau, lui Pătru și să i să pléce cu toată țara. Iară Pătru cu ajutoriul ungurescu au apucatu țara.

Vrându Cazimir crai ca să dobândească țara și să fie pe voia lui Ștefan vodă, i-au datu oaste, de au intrat în țară, în zioa dintăi a lui iulie. Și întăi îi mergea cu norocu, iară mai apoi i-au amăgit ai noștri, de i-au băgat la codru, fiindu copacii întinați pre lângă drum, i-au surpatu asupra lor, unde câți n-au pieritu de copaci i-au prinsu vii, pre carii mai apoi i-au răscumpăratu craiul Cazimir. Fost-au într-acești robi oameni mari: Zbigniev și Tecinschii ficiorul voievodului de Cracău, trei steaguri a trei voievozi, a Cracăului, a Sandomirului și a Liovului și noao steaguri boierești.'

.

[br] Cantemir[br] , Moldova fu adesea călcată de barbari, de Sarmați, Huni și Goți și coloniile romane se văzură nevoite a se trage la munți și a-și căuta scăparea în contra furiei barbarilor în partea muntoasă, în Maramureș. Apărați aci prin greutatea locurilor în curs de câteva secole, trăind sub legile și domnii lor, în fine, văzând cât crescuse numărul locuitorilor, Dragoș, fiul lui Bogdan, își propuse să treacă munții spre răsărit sub chip de vânătoare, însoțit de vreo 300 oameni.

- [br]

Iară partea femeească din Moldova are cu totul altă vorbă decât partea bărbătească; căci ele schimbă silaba bi și vi în ghi și hi adică în loc de bine, zic ghine; vie, hie și silaba pi o schimbă în chi; precum pizma, chisma, piatră chiatră; încă și un bărbat când se deprinde cu vorba aceasta cu greu poate să se desvețe și se vădește singur pe sine zicând, c'au șezut prea mult în brațele maicăsa; pentru aceia și ocăresc ceilalți pe unii ca aceia, zicându-le feciori de babă.

Muntenii și Ardelenii, au tot o limbă cu Moldovenii, numai cât le este vorba puțin mai groasă, precum giur, Românul jur, Dumnezeu, Dumnezău, acum, acuma, acela, ahăla și mai au ei și alte cuvinte care nici sunt cunoscute Moldovenilor, iară la scrisoare nu le obișnuesc ci urmează întocmai după ortografia graiului Moldovenesc și cu aceia cunosc ei într'adevăr, că vorba Moldovenească este mai curată decât a lor, măcar de și nu o mărturisesc fiind opriți de antipatiea ce este între Moldoveni și între Munteni. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f01:861b:4e00:fdfb:be15:f271:5132 (discuție • contribuții).

Nu aveți de ce să vă indignați când vi se cer surse. Așa lucrăm noi aici. Dacă modificați afirmații, arătați sursele secundare de încredere pe care vă bazați și discuția pornește de acolo. Dacă nu le prezentați, nu poate exista o discuție. —Andrei^discuție 10 decembrie 2018 10:15 (EET)