Discuție:Palatul Culturii din Timișoara

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 3 ani de Turbojet în subiectul Puțin ajutor?
Articolul Palatul Culturii din Timișoara este un subiect de care se ocupă Proiectul Monumente istorice, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre monumentele istorice din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
BAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
MedieAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță.

Subiectul articolului[modificare sursă]

Acest articol este despre clădirea Palatului Culturii din Timișoara. Clasificarea sa ca monument istoric nu poate fi atribuită decât unui singur articol, ceea ce ar dezavantaja articolele celorlalte companii care folosesc clădirea. De aceea:

--Turbojet  22 iunie 2020 19:08 (EEST)Răspunde

Puțin ajutor?[modificare sursă]

Începuturile[modificare sursă]

@Turbojet: puteți să mă ajutați să înțeleg ultima frază din Începuturile teatrului în Timișoara? Deci clădirea în locul căreia azi avem Liceul Lenau a ars în 1766 și a fost reconstruită până în 1781, rămânând de atunci „exclusiv teatrului”? //  Gikü  vorbe  fapte  14 octombrie 2020 18:34 (EEST)Răspunde

Încă ceva, ce erau acele „magistrate” (rascian și german)? Judecătoríi? //  Gikü  vorbe  fapte  14 octombrie 2020 18:40 (EEST)Răspunde
@Gikü: În terminologia epocii (în surse) „magistrații” erau conducătorii civili ai comunităților, practic primari („guvernatorul” era militar, se ocupa de asta, căci atunci Timișoara era de fapt o mare fortăreață). Între civili existau două comunități mari: germanii (mulți) plus maghiarii (mai puțini, pe la 1750 cetatea era a austriecilor, care colonizau acolo germani catolici), respectiv „rascienii”, care erau sârbii, ortodocși (destul de mulți), la care erau „lipiți” românii (ortodocși, ceva mai puțini). Acești conducători aveau sedii, cel german în actuala Piață a Libertății, iar cel rascian lângă Piața Unirii (unde sârbii au și azi biserica principală, palatul episcopal și clădirea comunității sârbe) pe locul actual al liceului Lenau (nu va mai fi mult acolo, Lenau se mută într-un sediu mai mare). În 1781 cele două „primării” au fuzionat administrativ, rămânând un singur „magistrat” (primar), cu sediul în Piața Libertății (în clădirea cunoscută acum drept „primăria veche”, spre deosebire de actuala primărie a Timișoarei, de pe bd. C.D. Loga), iar sediul magistraturii (primăriei) rasciene, unde este acum Lenau, a rămas atunci doar teatrului. Acest sediu a fost ulterior demolat, iar pe locul său s-a ridicat actuala clădire a liceului Lenau, nici liceul, nici clădirea nemaiavând nicio legătură cu opera/teatrul.
Scurta secțiune, împreună cu începutul secțiunii următoare prezintă contextul în care s-a decis construirea actualului local (subiectul articolului) din actuala Piață a Victoriei.
Sunt conștient că apar confuzii între „magistrat”, „magistru”, „magistratură”, dar astea sunt sursele în limba română, nu eu am inventat termenii (nu eu sunt cel care i-a tradus așa din documentația germană). Dacă explicația cu „magistrații” trebuie să apară în articol, se poate pune, dar în opinia mea este o chestiune care ar trebui detaliată la Istoria Timișoarei, căci ceea ce are legătură cu articolul este doar sediul magistratului rascian. --Turbojet  14 octombrie 2020 20:23 (EEST)Răspunde

Istoric[modificare sursă]

„Cazarma Genadierilor” – e un typo de la „Cazarma Grenadierilor”? //  Gikü  vorbe  fapte  14 octombrie 2020 19:45 (EEST)Răspunde

Da, typo. Am corectat. --Turbojet  14 octombrie 2020 20:25 (EEST)Răspunde