Debitmetru electromagnetic
Debitmetrul electromagnetic permite măsurarea debitului de curgere al unui fuid în mișcare folosindu-se principiul inducției electromagnetice. Conform acestui principiu, descoperit de Faraday, într-un mediu fluid electric conductiv care se mișcă într-un câmp magnetic, ia naștere o forță motrică electrică (f.e.m.) dependentă de intensitatea câmpului magnetic și de viteza fluidului.[1] Deci concret este măsurată viteza fluidului prin o secțiune cunoscută, rezultând logic debitul de curgere. Este un debitmetru frecvent folosit, fiind al treilea ca utilizare după debitmetrele cu piese mobile.
Principiu de construcție
[modificare | modificare sursă]
Debitmetrul este constructiv alcătuit din:
- Tub metalic de curgere a fluidului, de o secțiune cunoscută
- Strat izolant electric, intern tubului de curgere
- Bobine (înfășurări) electrice așezate de o parte și de alta a tubului, care produc un câmp magnetic determinat
- Doi electrozi de măsură care trec prin stratul izolant, dispuși diametral opus pe o linie (direcție) perpendiculară pe direcția câmpului magnetic
- Amplificator electric al tensiunii de inducție culeasă (captată) de electrozi
Debitmetrul electromagnetic colectează tensiunea electromotoare indusă de fluidul conductor în mișcare în electrozii componenți ai debitmetrului, o amplifică și o transmite unui aparat indicator (display).
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Moțit-Vasilescu op. cit.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- H. M. Moțit, A. Cârlogea-Vasilescu ,Debitmetrie industrială Editura Tehnică, București 1988