Crevetă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pandalus borealis
Crevete pe masa de sărbătoare



Creveta este denumirea dată mai multor specii de crustacee acvatice din ordinul decapodelor care trăiesc în oceane, mări, lacuri și râuri. Corpul are de la 2 până la 30 cm lungime și este, de regulă, turtit lateral și încovoiat. De obicei se dezvoltă prin metamorfoză. Crevetele servesc ca hrană pentru mulți pești și mamifere marine. Multe specii de crevetă sunt pescuite pentru carnea foarte gustoasă, ca de exemplu crabul-Pandalus (Pandalus latirostris) din Extremul Orient.

Caracterizare generală[modificare | modificare sursă]

Tanzgarnele (Rhynchocinetes sp.)

Crevetă (Cranyon vulgaris), oricare dintre cele 2000 specii de animale acvatice mici, înrudite cu crabii, homarii, și racii. Speciile mai mari sunt desemnate de populația de limba engleză cu numele de prawns.

Creveții variază în dimensiuni , de la mărimea nu mai mare ca a unei unghii la acelea de peste 20 cm.

Creveta trăiește într-o mare varietate de habitate de apă dulce sau sărată, incluzând lacuri, recifurile de coral și adâncurile mării. Unii creveți sunt buni înotători și își petrec întreaga lor viață în ape deschise. Dar multe specii sunt locuitori ai adâncurilor și înoată doar ocazional. Acești creveți se târăsc pe deasupra pietrelor acvatice, a noroiului lacurilor sau a fundului mării.

Aproape toți creveții scapă de pericol înotând invers, cu rapide și bruște mișcări executate cu ajutorul cozii.

Creveta este o importantă parte din lanțul trofic în apele unde trăiesc. Creveții apelor deschise se hrănesc cu plancton marin, animale microscopice care trăiesc în apă. Creveții din adâncuri se hrănesc cu rămășițele moarte ale animalelor mici și ale plantelor. Creveții de apă dulce reprezintă o mâncare importantă pentru pești, în timp ce creveții marini sunt mâncate de o mare varietate de animale, inclusiv pasări și foci.

Creveții sunt o mâncare populară umană și pescuitul de creveți este o afacere importantă. Creveții sunt crescuți, de asemenea, în ferme de creveți, industrie în rapidă expansiune în unele părți ale lumii.

Habitat[modificare | modificare sursă]

Atyopsis moluccensis

Creveții pot fi găsiți în apele tuturor oceanelor, ca și în apele dulci ale lacurilor și râurilor. În oceane, unele specii de apă deschisă pot trăi la adâncimi de 5 km, dar majoritatea pot fi găsiți aproape de suprafață. Pentru a evita prădătorii, cele mai multe crevete de apă deschisă efectuează migrații zilnice. Ele se hrănesc aproape de suprafața apei noaptea și își petrec timpul zilei ascunzându-se în adâncimile întunecoase ale oceanului , la circa 200 m adâncime.

Cea mai mare parte din creveții prinși de oameni pentru consum sunt locuitori ai adâncurilor care trăiesc pe fundul mării. Aceste specii sunt adesea sanitare (mâncătoare de cadavre), hrănindu-se cu resturi de animale moarte. Creveții-sanitar sunt de asemenea obișnuiți în ierburile marine care cresc aproape de țărm. În Atlanticul vestic, crevetele Sargassum, cunoscut de asemenea sub numele de crevetele maro de sticlă, este una din puținele specii care trăiește într-un habitat plutitor - mormanele de alge care plutesc în Marea Sargasso.

Decât să se plimbe pe la suprafață, unii creveți își petrec viața ascunși. Mulți se adăpostesc sub pietre și în fisurile coralilor. Alții locuiesc în peșterile subacvatice, unde se hrănesc cu rămășițe moarte. Creveta săpătoare de vizuini își sapă adăposturi în sedimentele moi. În Asia de sud-est, o anumită crevetă săpătoare de vizuini poate cauza probleme în lanurile de orez, care sunt cufundate în apă. Acțiunea de săpare a creveților creează ape noroioase care blochează fotosinteza și micșorează nivelul de oxigen din apă, înăbușind astfel mlădițele tinere de orez.

Descrierea fizică[modificare | modificare sursă]

Harlekingarnele
(Hymenocera picta)

Exoschelet[modificare | modificare sursă]

Creveții sunt crustacee, animale nevertebrate, ce au un exoschelet (schelet extern). Corpul este format din cefalotorace și abdomen. La creveții care trăiesc în apropierea suprafeței apei, exoscheletul este adesea transparent, ceea ce îl face mai puțin vizibil pentru prădători. Creveții din adâncuri sunt în mod tipic maro sau verzi, în timp ce speciile din adâncurile mărilor sunt roșii. Creveții care trăiesc în recifurile de corali pot fi foarte intens colorați și unii din ei sunt printre cele mai frumos colorate animale marine. Structural, creveții sunt asemănător crabilor și homarilor dar ei au corpuri turtite lateral. Exoscheletul care acoperă capul și toracele crevetei formează un înveliș solid numit și carapace. Exoscheletul abdomenului este flexibil. Abdomenul este căptușit cu mușchi și el se poate flexa rapid pentru a da cozii o mișcare puternică. Mușchii abdominali care formează carnea albă a crevetelui sunt cea mai gustoasă parte a crevetei.

Capul[modificare | modificare sursă]

Creveta are două perechi de antene în formă de bici, care conțin organele de simț gustative și tactile, care-i ajută să găsească hrana. Speciile adâncurilor sunt în mod special atrase de mirosul rămășițelor moarte. Multe specii de creveți au, de asemenea, ochi bombați, compuși care sunt formați din sute de lentile puse laolaltă. Ochii funcționează ca un mecanism de avertizare timpuriu împotriva prădătorilor și creveta reacționează imediat dacă vede ceva mișcându-se în față. Creveții din adâncurile mărilor au organe de producere a luminii, numite fotofori, care, spun cercetătorii, îi ajută să-și găsească parteneri în adâncurile oceanelor.

Picioarele[modificare | modificare sursă]

Creveții au un mare număr de picioare specializate. Opt perechi de picioare sunt localizate pe torace. Cele trei perechi din față (engl.maxilipeds) sunt folosite pentru hrănire, în timp ce celelalte cinci perechi (engl. pereiopods) sunt folosite pentru agățat și mers. Aceste picioare sunt lungi și delicate, fiind uneori mai subțiri ca un fir de păr. Abdomenul are cinci perechi de picioare (engl. pleopods sau swimmerets) . Aceste picioare sunt scurte și rotunde și sunt folosite pentru înotat. Ele pot fi folosite și pentru săparea unei ,,vizuini’’ și unele femele își folosesc aceste picioare pentru a căra ouăle.

Comportament[modificare | modificare sursă]

Nordseegarnele
(Crangon crangon)

Creveții nu au creiere mari, dar comportamentul lor poate fi surprinzător de complex. Multe crevete locuiesc singure dar unele specii trăiesc în mari grupuri și arată un comportament sincronizat. De exemplu, creveta roz este locuitoare a adâncurilor, pe care o găsim de-a lungul coastei Estice a Statelor Unite. Când cade întunericul, milioane de crevete roz se mișcă împreună pentru a se hrăni de pe fundul mării. Mai departe în larg, creveții de apă deschisă înoată adeseori în ,,turme’’compacte. Ca bancurile de pești, aceste crevete se mișcă în aceeași direcție, comportându-se ca o singură unitate.

Reproducere[modificare | modificare sursă]

Tiefseegarnele
(Pandalopsis lucidirimicola)

Pentru reproducere, masculul depozitează sperma într-o masă gelatinoasă produsă de femele și localizată între picioarele celei de-a patra perechi de picioare de mers. Femela depune apoi ouăle în calupuri de circa 15 000 ouă. Sperma fertilizează ouăle. Femelele au de obicei grijă de ouăle fertilizate într-o cămăruță care se găsește pe partea de sub coadă. La unele specii ouăle sunt împrăștiate în apă și lăsate să se dezvolte pe cont propriu. Ca și la unii crabi sau homari, ouăle sunt clocite pentru a da naștere unor larve mișcătoare. Larvele își schimbă înfățișarea pe măsură ce cresc, transformându-se într-un adult după ce și-au lepădat pielea de câteva ori (vezi metamorfoza). Odată schimbarea de formă desăvârșită (de la 30 la 160 zile, depinzând de specie), tânăra crevetă este matură sexual și capabilă să se hrănească. Durata de viață a crevetelor variază în funcție de specie- unele mor de îndată ce au ajuns la maturitate, dar altele pot trăi 6-7 ani.

Tipuri de crevetă[modificare | modificare sursă]

Lysmata debelius, o populară crevetă de acvariu

Multe alte crustacee sunt numite în mod obișnuit crevete, dar ele nu sunt membre ale ordinului Decapoda. Ele diferă de adevărata crevetă prin anatomie și mod de viață. Aceste animale includ creveta mormoloc, care crește în bălțile temporare ale deșerturilor și creveta de apă sărată care trăiește în lacurile sărate. Creveta-călugăriță este adesea prinsă în plasele de crevete. Ea are o pereche de picioare puternice apucătoare, care pot răni pescarii care le mânuiesc neglijent. Creveta-călugăriță este mai mare decât majoritatea crevetelor obișnuite, măsurând până la 56 cm.

Adevărata crevetă aparține ordinului Decapoda, un grup conținând crustacee care au zece picioare de mers. În apele marine ale Statelor Unite, trei din cele mai comune specii comerciale sunt creveta roz, creveta maro și creveta albă. Găsite în apele de-a lungul coastei Estice și în Golful Mexic, aceste crevete au o dimensiune maximă de aproape 20 cm. Pe coasta vestică, creveta Franciscan Bay este capturată în vederea comercializării.

Creveta de apă dulce este cea mai des întâlnită în zonele calde ale lumii. Ea include creveta de râu, creveta comestibilă care este prinsă sau crescută în fermele de la tropice și de asemenea toate adevăratele crevete care s-au adaptat vieții din peșterile subacvatice. Aceste crevete sunt în mod tipic pale cu ochi atrofiați (nefuncționali), ele croindu-și drum în principal prin atingere

Creveta și omul[modificare | modificare sursă]

Oamenii au mâncat crevete de secole și creveta este un ingredient tradițional în multe bucătarii regionale. Carnea de crevetă este bogată în proteine și scăzută în grăsimi, ceea ce o face o mâncare extrem de consistentă

Mai mult de 125 000 tone de crevetă sunt prinse anual în Statele Unite, în timp ce în lume sunt prinse aproape 3 milioane tone.

Fermele de creveți s-au dezvoltat în Asia și acum sunt răspândite în toată partea tropicală a lumii. Fermele de crevetă adună între o treime și jumătate din toată cantitatea de crevetă de pe piață. Creveții se înmulțesc rapid, ceea ce îi ajută să reziste recoltării anuale. Chiar și așa, pescuitul de crevetă își are limitele sale și există semne de suprarecoltare în unele părți ale lumii. Pe lângă asta, multe alte animale sunt prinse adesea în plasele pescarilor de crevetă. De asemenea, creșterea de crevetă poate să cauzeze probleme mediului. În multe părți tropicale ale lumii mlaștinile de mangrove au fost curățate pentru a face loc fermelor de crevetă, îndepărtând habitatele care erau terenuri importante de creștere a peștilor. Multe ferme de crevetă sunt de asemenea efemere în unele regiuni, bolile și poluarea limitând durată lor de viață până la cinci ani.

Clasificare științifică[modificare | modificare sursă]

Adevărata crevetă aparține ordinului Decapoda:Creveta Sargassum este un membru al familiei Palaemonidae, fiind clasificată ca Leander tenuicornis

Creveta roz este din familia Penaidae, fiind clasificată ca Penaeus duorarum
Creveta maro este Penaeus aztecus
Creveta Franciscan Bay este un membru al familiei Crangonidae, fiind clasificată ca Crangon franciscorum
Creveta de râu este un membru al familiei Palaemonidae, fiind clasificată ca Macrobrachium carcinus

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. Encarta Premuim 2006

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]