Combustie spontană
Nu confundați cu Combustie umană spontană.
Combustia spontană este un tip de combustie în care o substanță emită căldură suficientă în interiorul ei astfel încât aceasta se poate auto-aprinde fără să necesite o sursă exterioară de căldură. Producerea internă de căldură are loc de obicei prin procese lente de oxidare.[1] Temperatura cea mai mică la care poate să aibă loc aprinderea substanței se numește temperatură de autoaprindere.[2]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Dicționar de chimie John Daintith, traducere de Mihaela Rudeanu și Lia Cojocaru; ediția a VI-a, Editura All, 2010, București; pag. 122, ISBN 978-973-684-725-7
- ^ Babrauskas, Vytenis (). Ignition Handbook. Boston: Society of Fire Protection Engineers. p. 369. ISBN 978-0-9728111-3-2.
