Blender

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Blender
Imagine:Blender.svg

Blender versiunea 2.49a — ilustraţia de deschidere
Întreţinere: The Blender Foundation (Fundaţia Blender)
Ultima versiune: 2.49a / 21.06.2009
SO: Cross-platform
Tip: grafică 3D
Licenţă: GPL
Disponibil în română: nu
Website: www.blender.org

Blender 3D e un program gratuit (şi software liber) de grafică 3D. El poate fi folosit pentru crearea modelelor 3D, mapare UV, texturare, rigging (animarea prin folosirea "oaselor"), simularea apei, animatie, randare, particule şi alte simulări computerizate, editare non-lineară, compositing şi crearea aplicaţiilor interactive 3D. Blender e disponibil pentru câteva sisteme de operare, inclusiv FreeBSD, IRIX, GNU/Linux, Microsoft Windows, Mac OS X, Solaris, SkyOS, şi MorphOS. Blender are o varietate de funcţii similare ca scop şi complexitate ca alte programe 3D ca Softimage|XSI, Cinema 4D, 3ds Max, Lightwave şi Maya. Aceste funcţii includ unelte pentru simulări avansate ca rigid body, fluid, cloth şi softbody dynamics, unelte puternice pentru animarea caracterelor, materiale bazate pe node-uri şi scripturi Python.

Cuprins

[modifică] Istoric

Captura de ecran: Blender 2.4

La origine, programul a fost dezvoltat ca o aplicaţie in-house de către studioul olandez de animaţie NeoGeo (a nu se confunda cu consola de jocuri NeoGeo) şi cu Not a Number Technologies (NaN); autorul principal, Ton Roosendaal, a fondat firma NaN în iunie 1998 pentru a dezvolta şi a distribui programul în continuare. Programul a fost distribuit iniţial ca freeware până când NaN a dat faliment în 2002. Numele "Blender" a fost inspirat dintr-un cântec de Yello, din albumul Baby.

Creditorii şi-au dat acordul ca Blender să fie lansat ca software liber, sub termenii Licenţei Generale Publice GNU, pentru plata unei singure tranşe de 100.000€. În 18 iulie 2002 Roosendaal a iniţiat o campanie de strângere de fonduri, iar în 7 septembrie 2002 s-a anunţat că s-au strâns suficiente donaţii şi astfel codul-sursă Blender urmează să fie făcut disponibil. Blender e la ora actuală un program open source dezvoltat în mod activ de Blender Foundation.

[modifică] Suzanne

Suzanne

În Ianuarie/Februarie 2002 era clar că NaN nu mai putea rezista şi va fi închisă în Martie. Totuşi ei au avut puterea de a crea încă o versiune, 2,25. Ca un fel de Easter egg, un ultim simbol personal, creatorii au decis să adauge un cimpanzeu primitiv. El a fost creat de Willem-Paul van Overbruggen (SLiD3), care de asemenea l-a denumit Suzanne, după urangutanul din filmul lui Kevin Smith, Jay and Silent Bob Strike Back.

Suzanne este alternativa Blender-ului la modelele de test, de exemplu Utah Teapot.Un model cu puţine feţe, exact 500, Suzanne este de multe ori folosit, ca un model rapid, pentru a testa materialul, textura şi iluminarea. Cel mai mare competiţie Blender este numită Premiile Suzanne.

[modifică] Capabilităţi

Blender are o mărime relativ mică la instalare şi rulează pe câteva platforme populare. Cu toate că deseori e distribuit fără documentaţie sau fără scene exemplificatoare complicate, programul abundă în funcţionalităţi caracteristice software-urilor de modelare de top. Printre capabilităţile sale se numără:

O imagine creată folosind Blender
  • Suportă o varietate de forme geometrice primitive, inclusiv structuri poligonale, modelare subdivision surface rapidă, curbe Bezier şi suprafeţe NURBS, metaballs, sculptarea poligoanelor, şi fonturi Typeface vectoriale.
  • Capabilităţi versatile de randare internă şi integrare cu raytracer-ul open source YafRay.
  • Unelte de animaţie, inclusiv cinematica inversă, deformări de armatură (scheletale) şi cu ajutorul laticelor, shape keys, keyframes, timeline, animaţie non-lineară, constraints, vertex weighting, dinamica softbody, inclusiv detectarea coliziunilor dintre structurile obiectelor, dinamica fluidelor, dinamica hard body, păr bazat pe sistemul de particule, şi un sistem de particule cu funcţie de detecţie a coliziunilor.
  • Scripting Python pentru crearea de noi unelte sau de prototipuri de unelte, game scripting logic, sau automatizarea anumitor sarcini.
  • Editare video non-lineară de bază şi capabilităţi de compoziţie.
  • Game Blender, un sub-proiect, oferă funcţii de interactivitate cum ar fi detectarea coliziunilor, dynamics engine, şi logică programabilă. Totodată permite şi crearea de aplicaţii autonome ce pot rula în timp real, de la vizualizare arhitecturală până la programarea de jocuri video.

[modifică] Funcţii avansate

Un model 3D creat în Blender de Giuseppe Canino arătând potenţialul sculptării digitale
  • În Blender, un Obiect (care reprezintă o entitate care interacţionează cu mediul înconjurător) şi Datele lui "personale" (forma/funcţia propriu-zisă a obiectului) sunt clare şi distincte. Relaţiile Obiect-date sunt linkabile dinamic tot timpul, facilitând procese de modelare rapide care constituie funcţii unice ale programului Blender.
  • Un sistem intern de fişiere care permite "împachetarea" mai multor scene într-un singur fişier (denumit fişier ".blend").
  • Toate fişierele ".blend" ale programului sunt compatibile între toate platformele, precum şi forward şi backward cu alte versiuni ale programului, şi pot fi utilizate ca bibliotecă de unde poţi lua content gata creat.
  • Fişierele ".blend" pot fi automat salvate ca instanţe periodice de către program, fiind astfel mai probabilă supravieţuirea fişierului în eventualitatea unei căderi a programului.
  • Toate scenele, obiectele, materialele, texturile, sunetele, imaginile, efectele de post-producţie a unei întregi animaţii pot fi stocate într-un singur fişier ".blend".
  • Diversele configuraţiile ale interfeţei sunt memorate în fişierul ".blend", astfel încât ceea ce salvezi e ceea ce obţii atunci când îl încarci. Acest fişier poate fi stocat ca "user default" (preferinţe implicite ale utilizatorului), aşa încât configuraţia ecranului, cât şi toate obiectele stocate în el, sunt utilizate de fiecare dată când porneşti programul Blender.

[modifică] Interfaţa cu utilizatorul

Captura de ecran: Blender 2.48

Blender are încă reputaţia unui program greu de învăţat. Aproape fiecare funcţie are o scurtătură directă de la tastatură, iar numărul de funcţii oferite de Blender are ca rezultat câteva scurtături diferite alocate aceleiaşi taste. De la lansarea sa ca open-source, s-au făcut eforturi de a adăuga meniuri contextuale comprehensive, cât şi de a face utilizarea uneltelor mai logică şi mai ordonată, precum şi de a ameliora vizual pe mai departe interfaţa, introducând teme coloristice, ferestre flotante transparente, un nou şi îmbunătăţit object tree overview şi alte mici îmbunătăţiri (pipetă de culoare, etc).

[modifică] Interfaţa Blender are câteva concepte caracteristice:

Moduri de editare

Cele două moduri primare de lucru sunt Object mode şi Edit mode , între care se alternează cu tasta Tab. Object mode e utilizat pentru a manipula obiectele individuale în general, iar Edit mode e utilizat pentru a manipula datele definitorii propriu-zise ale obiectului respectiv. De exemplu, în cazul obiectelor poligonale, Object mode poate fi utilizat pentru a muta, scala şi a roti obiecte întregi, iar Edit mode e utilizat pentru a manipula vârfurile individuale ale unei singure structuri. Mai există alte câteva moduri, cum ar fi Vertex Paint, Weight Paint, Sculpt Mode. Versiunea 2.45 avea şi modul UV Mapping, dar în 2.46 el a fost inclus în Edit Mode.

Utilizarea scurtaturilor

În program se folosesc foarte des comenzile de la tastatură. Până la versiunile 2.x şi mai ales în cazul versiunilor 2.3x, acesta era de fapt singurul mod de a da comenzi, lucru care a fost în mare parte responsabil de crearea reputaţiei de program dificil de învăţat. Noile versiuni au meniuri mult mai cuprinzătoare.

Gestionarea spaţiului de lucru

Interfaţa din Blender e alcătuită dintr-unul sau mai multe ecrane, care pot fi individual împărţite în secţiuni şi subsecţiuni care pot fi orice tip de portaluri de vizualizare şi de tipuri de ferestre permise de Blender. Fiecare element specific diverselor tipuri de ferestre poate fi controlat cu aceleaşi unelte care manipulează vizualizarea în portalul 3D - rezultând, de exemplu, capacitatea întrucâtva neobişnuită de a putea face zoom în secţiunea cu butoane la fel cum se face zoom în portalul 3D. Modul de dispunere şi de setare al interfeţei e complet controlabil de către utilizatori, făcând posibilă setarea interfeţei pentru sarcini specifice cum ar fi editarea video sau maparea UV şi atribuirea de texturi, ascunzând alte funcţii care nu sunt necesare pentru sarcina respectivă.

[modifică] Formatul fişierului

Fişier .blend

Blender deţine un sistem de fişiere intern ce permite introducerea mai multor scene într-un singur fişier (numit fişier .blend).

  • Toate fişierele ".blend" sunt compatibile cu celelalte versiuni ale programului şi sunt cross-platform. Ele pot fi folosite ca o librărie pentru a împrumuta o textură sau un obiect.
  • Programul Blender poate salva automat lucrul pentru a nu pierde datele în cazul unui crash.
  • Toate scenele, obiectele, materialele, texturile, sunetele, imaginile, efectele pentru o întreagă animaţie sunt stocate într-un singur fişier ".blend", aşa că ceea ce salvezi este ceea primeşti când îl încarci. Fişierul stochează şi preferinţele utilizatorului, cum ar fi aranjamentul ferestrelor, aşa că la deschiderea unui fişier programul arată la fel ca la salvarea lui.

Într-un fişier ".blend" sunt stocate obiectele şi relaţiile dintre ele într-un mod greu de descifrat, făcând dificilă convertirea acestora dintr-un program extern, dar există multe convertoare integrate în Blender ce accesează datele obiectelor direct, prin API, facilitând exportul către alte programe.

Blender organizează datele ca diferite tipuri de "data block-uri", ca Objects, Meshes, Lamps, Scenes, Materials, Images şi altele. În Blender un obiect este alcătuit din mai multe "data block-uri", de exemplu un cub are cel puţin un datablock pentru Object şi Mesh şi, de obicei, are şi un material. Acest lucru permite, de exemplu, duplicarea obiectelor dar păstrarea unui singur datablock la care sunt legate toate copiile obiectului iniţial, permiţând şi modificarea tuturor obiectelor în acelaşi timp. Relaţiile dintre data-blockuri pot fi schimbate şi manual. Datablock-urile pot fi luate şi din alte fişiere .blend, permiţând păstrarea acestora ca biblioteci pentru a fi accesate ulterior.

[modifică] Dezvoltare

Folosirea editorului de node-uri din Blender pentru a crea materiale anistropic-metalice

De la deschiderea sursei, Blender s-a îmbunătăţit constant şi a avut parte de rescrieri substanţiale ale bazei de cod iniţiale. Asta a făcut mai uşoară adăugarea de noi funcţii. Cu toate că Blender e un program cu un set complet de funcţionalităţi, utilizatorii profesioniştii de alte programe ar putea găsi lipsuri în anumite domenii, cum ar fi lipsa unui flux de lucru bazat pe nGon-uri şi câteva unelte de modelare lipsă sau incomplete, măsurători numerice şi metode de manipulare şi inabilitatea (momentană) de a personaliza scurtăturile de tastatură. Blender mai are şi tendinţa de a nu avea documentaţia actualizată şi completă, cu toate că la ora actuală problema a fost în mare parte rezolvată odată cu wikificarea proiectului Blender Documentation.

Îmbunătăţirile recente includ un nou sistem de reîmprospătare a animaţiei; un sistem de modifiere bazat pe stack-uri; un sistem de particule upgradat (care poate fi folosit şi pentru a simula părul sau blana); dinamica fluidelor; soft body (corpuri "moi") dinamice; suport pentru shadere GLSL în motorul de jocuri; mapare UV avansată; un sistem de randat regândit, permiţând faze separate de randat şi "render to texture"; editarea şi crearea materialelor cu ajutorul node-urilor.

O parte din aceste noi opţiuni au fost dezvoltate în programul Google, Summer of Code, la care Fundaţia Blender a participat în 2005, 2006, 2007 şi 2008.

Pentru o listă completă a istoriei programului Blender vezi release logs.

În versiunea 2.48a este updatat motorul de jocuri (game engine) pentru a reflecta multe din schimbările făcute pentru crearea proiectului Yo Frankie!; incluzând shading în timp real, multe materiale GLSL în timp real şi updateuri la componentele fizice ale game engine-ului. Versiunea 2.48a face, de asemenea, schimbări la sistemele de animaţie, adaugă simulare pentru Vânt şi repară un număr de buguri. [1]

[modifică] Comparare cu alte suite 3D

Modelare 3D a lui Ton Roosendaal, imagine creată în Blender

Blender are o gamă largă de opţiuni comparabile cu suitele comerciale, de vârf. O comparaţie cuprinzătoare între unele programe 3D paote fi accesată la TDT comparaţii ale pachetelor 3D majore şi la diagramă de comparaţie. Blender are locuri în care este depăşit de competitori, cum ar fi lipsa previzualizărilor pentru fonturi, lipsa modelării pe bază de NGon şi unele unelte pentru modelat lipsă sau incomplete şi o lipsă de materiale predefinite, deşi are resurse downloadabile; totuşi, există zone în care Blender este în top, cum ar fi algoritmii avansaţi pentru maparea UV.

Până recent, Blender avea tendinţa să nu aibă documentaţie completă şi adusă la zi (deoarece, iniţial, a fost construit ca un program pentru uzul acasă),[2] o problemă care în prezent se încearcă să se rezolve prin crearea wikipediei Blender documentation project, proiectul Blender Summer of Documentation din 2006, şi cartea introductivă "Essential Blender" din iunie 2007, ce a fost publicată de Fundaţia Blender. De asemenea, un număr variat de alte reviste au fost publicate de persoane neafiliate cu Fundaţia Blender.

Kit-ul de instalare a programului Blender are doar 9 MB şi necesită doar 30 MB spaţiu pe disc, iar o instalare "minimală" necesită doar 2.2 MB, pe când alte programe, ca AutoCAD necesită aproximativ 2 GB. Astfel, Blender poate fi uşor downloadat (deşi unele cărţi includ un CD cu Blender).

[modifică] Asistenţa

La o lună după lansarea versiunii 2.44, programul a fost downloadat de peste 800,000 de ori[3]. Majoritatea utilizatorilor învaţă programul Blender cu ajutorul tutorialelor scrise de diverşi utilizatori, iar alţii învaţă Blender cu ajutorul numeroaselor forumuri de discuţii care tratează subiectul. Un popular forum de discuţii despre Blender este forumul blenderartists (mai înainte, numit elYsiun); Alte linkuri utile pentru cei care vor sa invete acest program: Blender_3D:_Noob_to_Pro en pentru incepatori, blendernation en te poti abona si vei primi pe mail noutati, jmsoler.free.fr fr cea mai mare colectie de scripturi python pentru blender.

[modifică] E-Shop

Blender are un E-Shop (magazin electronic) pe pagina lor oficială blender.org. Acolo există cărţi pe care le poţi cumpăra. Unele din titluri sunt: Blender for Dummies, Bounce Tumble and Splash, Introducing Character Animation şi multe altele. De asemenea, ei au DVD-uri şi tricouri.

[modifică] Artişti care folosesc programul Blender

Premiul "Suzanne"

Artişti notabili care folosesc programul Blender ca instrument principal sau unic:

[modifică] Utilizarea programului în industria cinematografică

Primul proiect profesional de anvergură în care a fost utilizat Blender a fost filmul Spider-Man 2, în principal la crearea schiţelor animate şi a previzualizărilor pentru departamentul de storyboarding.

Colaboraţi la Wikicitat „"As an animatic artist working in the storyboard department of Spider-Man 2, I used Blender's 3d modeling and character animation tools to enhance the storyboards, re-creating sets and props, and putting into motion action and camera moves in 3d space to help make Sam's vision as clear to other departments as possible.”
—Anthony Zierhut, Artist animator, Los Angeles [4]

[modifică] Proiectul Orange Movie/Elephants Dream

Pentru detalii, vezi: Elephants Dream.

În septembrie 2005, o parte dintre cei mai notabili artişti şi dezvoltatori Blender au lucrat la crearea unui scurt-metraj, folosind în principal software gratuit, într-o iniţiativă cunoscută sub denumirea Orange Movie Project. Filmul rezultat, Elephants Dream, a avut premiera pe 24 martie 2006. Ca un răspuns la succesul filmului Elephants Dream, Fundaţia Blender a sponsorizat Institutul Blender pentru a crea alte 2 proiecte: Big Buck Bunny, numit şi Project Peach, şi Yo Frankie, numit şi Project Apricot.

[modifică] Plumíferos

Pentru detalii, vezi: Plumíferos.

Plumíferos, un film artistic, comercial, de lung metraj creat în întregime în Blender,[5] este în curs de creare la Manos Digitales Animation Studio, din Argentina. Trailerele acestui film au fost prezentate la Conferinţele Blender din 2005 şi 2006 [6]

[modifică] Proiectul Peach/Big Buck Bunny

Pentru detalii, vezi: Big Buck Bunny.

Pe 1 octombrie 2007, o altă echipă a început să lucreze la un nou proiect, numit "Peach", pentru producerea filmului de scurt metraj Big Buck Bunny. De data aceasta, conceptul a fost cu totul diferit. În locul stilului mistic şi profund al filmului "Elephants Dream", lucrurile sunt mai "amuzante şi furioase" conform site-ului oficial. Filmul a avut premiera pe 1 aprilie 2008.

[modifică] Proiectul Apricot/Yo Frankie!

Pentru detalii, vezi: Yo Frankie!.

Apricot este un proiect creat pentru realizarea unui joc bazat pe universul şi caracterele din filmul Peach (Big Buck Bunny) folosind software liber. Jocul se numeşte Yo Frankie. El a luat naştere la 1 februarie 2008, dezvoltarea fiind terminată la sfarşitul lui iulie 2008. Jocul finalizat era aşteptat să iasă la sfârşitul lui august, dar data lansării a fost amânată. În cele din urmă, jocul a fost lansat pe 9 decembrie 2008, sub licenţa GNU GPL sau LGPL, cu tot conţinutul licenţiat sub Creative Commons Attribution 3.0.[7]

[modifică] Note

  1. ^ http://www.blender.org/development/release-logs/blender-248/
  2. ^ blender.org - Architecture
  3. ^ Meeting Agenda, April 15th 2007 (2007-04-15).
  4. ^ [1]
  5. ^ Blender Movie Project: Plumíferos (2006-03-08). Accesat la data de 2007-02-04.
  6. ^ Trailer Plumíferos - Google Video
  7. ^ Yo Frankie! - About. Apricot Open Game. Blender Foundation. Accesat la data de 2008-08-18.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Blender

v • d • m
Fundaţia Blender
Elephants Dream (2006)  • Big Buck Bunny (2008)  • Yo Frankie! (2008)  • Plumíferos
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Blender
Unelte personale